<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Yakitori</title>
	<atom:link href="http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/</link>
	<description>Blogul lui Homo Culinarius</description>
	<lastBuildDate>Sun, 12 Feb 2012 19:18:50 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
	<item>
		<title>By: Radu Popovici</title>
		<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/comment-page-1/#comment-10053</link>
		<dc:creator>Radu Popovici</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 23 Jan 2011 19:04:00 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.reteteleluiradu.ro/?p=919#comment-10053</guid>
		<description>@Retetea: Multumesc la fel! :)</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@Retetea: Multumesc la fel! <img src='http://www.reteteleluiradu.ro/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Retete</title>
		<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/comment-page-1/#comment-10052</link>
		<dc:creator>Retete</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 23 Jan 2011 18:47:51 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.reteteleluiradu.ro/?p=919#comment-10052</guid>
		<description>Felicitari.. inedit. Ma bucur ca se mai preocupa si altcineva sa aduca retete noi pe net.. nu numai retete preluate din carti vechi de sute de ani de pe vremea strabunicilor. :))  Succes!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Felicitari.. inedit. Ma bucur ca se mai preocupa si altcineva sa aduca retete noi pe net.. nu numai retete preluate din carti vechi de sute de ani de pe vremea strabunicilor. <img src='http://www.reteteleluiradu.ro/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> )  Succes!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Marius Delaepicentru</title>
		<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/comment-page-1/#comment-200</link>
		<dc:creator>Marius Delaepicentru</dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Mar 2009 15:10:17 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.reteteleluiradu.ro/?p=919#comment-200</guid>
		<description>OK. Un mic secret de ameliorare a gustului cepei. Înainte de tratamentul termic propriu-zis, o puteţi încălzi înăbuşit în microunde. Cam între 45 secunde şi 1 minut per suta de grame, la 500-350W. *) Efectul e că i se amplifică gustul dulce. Desigur, ordinea operaţiilor e tăiere-încălzire, iar nu invers.

----------------
*) Ca recomandare generală, e mai sănătos să nu depăşiţi puterea de 500W la încălzirea în microunde, chiar dacă aparatul v-ar permite-o.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>OK. Un mic secret de ameliorare a gustului cepei. Înainte de tratamentul termic propriu-zis, o puteţi încălzi înăbuşit în microunde. Cam între 45 secunde şi 1 minut per suta de grame, la 500-350W. *) Efectul e că i se amplifică gustul dulce. Desigur, ordinea operaţiilor e tăiere-încălzire, iar nu invers.</p>
<p>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;-<br />
*) Ca recomandare generală, e mai sănătos să nu depăşiţi puterea de 500W la încălzirea în microunde, chiar dacă aparatul v-ar permite-o.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Radu Popovici</title>
		<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/comment-page-1/#comment-190</link>
		<dc:creator>Radu Popovici</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Mar 2009 15:38:13 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.reteteleluiradu.ro/?p=919#comment-190</guid>
		<description>In toate lucrarile culinare destinate publicului larg, in orice limba, se specifica in mod clar &quot;yakitori de pui&quot;. De exemplu, Chicken Yakitori, Yakitori de poulet samd. Chiar daca este incorect, este mai usor de folosit. Totusi, voi modifica, asta ca sa respectam corectitudinea lingvistica. :)</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>In toate lucrarile culinare destinate publicului larg, in orice limba, se specifica in mod clar &#8220;yakitori de pui&#8221;. De exemplu, Chicken Yakitori, Yakitori de poulet samd. Chiar daca este incorect, este mai usor de folosit. Totusi, voi modifica, asta ca sa respectam corectitudinea lingvistica. <img src='http://www.reteteleluiradu.ro/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Marius Delaepicentru</title>
		<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/comment-page-1/#comment-188</link>
		<dc:creator>Marius Delaepicentru</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Mar 2009 15:09:18 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.reteteleluiradu.ro/?p=919#comment-188</guid>
		<description>O vorbă despre &lt;i&gt;tare&lt;/i&gt;. Tare este denumirea generică pentru sosurile speciale, fiecare asamblat pentru un preparat anume. &lt;i&gt;Tare&lt;/i&gt; vine de la verbul &lt;i&gt;tareru&lt;/i&gt; (a se prelinge) Forma tranzitivă e &lt;i&gt;tarasu&lt;/i&gt; (a lăsa să se prelingă).  Dar trăsătura comună a sosurilor cu pricina e că au vîscozitate mică şi foarte mică. În ideea asta, &lt;i&gt;tare&lt;/i&gt; poate fi şi shoyu ca a&lt;i&gt;tare&lt;/i&gt;. Na!, că făcui un calambur involuntar.

Pronunţie: Japoneza nu prea are accente. De aceea, nu are nici diftongi tipici, ci numai pseudodiftongi (ya, yu, yo). Cînd pronunţaţi &lt;i&gt;tare&lt;/i&gt;, e preferabil să le daţi aceeaşi tărie celor două vocale.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>O vorbă despre <i>tare</i>. Tare este denumirea generică pentru sosurile speciale, fiecare asamblat pentru un preparat anume. <i>Tare</i> vine de la verbul <i>tareru</i> (a se prelinge) Forma tranzitivă e <i>tarasu</i> (a lăsa să se prelingă).  Dar trăsătura comună a sosurilor cu pricina e că au vîscozitate mică şi foarte mică. În ideea asta, <i>tare</i> poate fi şi shoyu ca a<i>tare</i>. Na!, că făcui un calambur involuntar.</p>
<p>Pronunţie: Japoneza nu prea are accente. De aceea, nu are nici diftongi tipici, ci numai pseudodiftongi (ya, yu, yo). Cînd pronunţaţi <i>tare</i>, e preferabil să le daţi aceeaşi tărie celor două vocale.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Marius Delaepicentru</title>
		<link>http://www.reteteleluiradu.ro/2009/03/21/yakitori-cu-pui/comment-page-1/#comment-187</link>
		<dc:creator>Marius Delaepicentru</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Mar 2009 14:50:30 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.reteteleluiradu.ro/?p=919#comment-187</guid>
		<description>Radu, am o observaţie lingvistică. Compusul &lt;i&gt;yakitori&lt;/i&gt; înseamnă literal &lt;i&gt;pasăre friptă&lt;/i&gt;.  Prin uzaj,  sensul lui &lt;i&gt;niwatori&lt;/i&gt; (literal pasăre de curte)  termen generic pentru găini (mendori), cocoşi (ondori) şi pui (wakadori), a fost restrîns la &lt;i&gt;tori&lt;/i&gt; (pasăre) cu sensul de  &lt;i&gt;pui de carne&lt;/i&gt;.  Aşadar, &lt;i&gt;yakitori&lt;/i&gt; conţine implicit cuvîntul &lt;i&gt;pui&lt;/i&gt;. Repet, contragerea semantică s-a făcut prin uzaj. Chiar şi aşa, &quot;pasăre friptă de pui&quot; sună niţel ilar.  De aceea, cînd e vorba de pui, yakitori nu are nevoie de precizarea materiei principale. Dacă, să zicem, vrei să faci o inovaţie, din vînat cu pene, de pildă, atunci se simte nevoia unui atribut. yakitori din fazan, sau din turturea, sau din dropie. Am folosit &quot;din&quot; şi nu &quot;de&quot;, pentru că, de regulă, la yakitori, frigăruile se întocmesc din organe sortate. Motivul sortării e mai mult termotehnic decît artistic. E de aşteptat ca ţesuturile de acelaşi fel să se pătrundă sincron, ceea ce raţionalizează frigerea. 

Ştiu, e relativ greu de înţeles că traducerea dintr-o limbă sintetică într-una analitică lasă loc de corespondente pleonastice. În cazul nostru, pleonasmul se cheamă &lt;i&gt;linguaglossa&lt;/i&gt;.  Logica asta de traducere se aplică şi în cazul sepiei fripte. Se foloseşte, în peste 90% din cazuri, &lt;i&gt;surume ika&lt;/i&gt; (sepia surume) însă preparatul se numeşte &lt;i&gt;yakiika&lt;/i&gt; (literal, sepie friptă) iar toată lumea ştie după miros că e vorba de sepia surume.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Radu, am o observaţie lingvistică. Compusul <i>yakitori</i> înseamnă literal <i>pasăre friptă</i>.  Prin uzaj,  sensul lui <i>niwatori</i> (literal pasăre de curte)  termen generic pentru găini (mendori), cocoşi (ondori) şi pui (wakadori), a fost restrîns la <i>tori</i> (pasăre) cu sensul de  <i>pui de carne</i>.  Aşadar, <i>yakitori</i> conţine implicit cuvîntul <i>pui</i>. Repet, contragerea semantică s-a făcut prin uzaj. Chiar şi aşa, &#8220;pasăre friptă de pui&#8221; sună niţel ilar.  De aceea, cînd e vorba de pui, yakitori nu are nevoie de precizarea materiei principale. Dacă, să zicem, vrei să faci o inovaţie, din vînat cu pene, de pildă, atunci se simte nevoia unui atribut. yakitori din fazan, sau din turturea, sau din dropie. Am folosit &#8220;din&#8221; şi nu &#8220;de&#8221;, pentru că, de regulă, la yakitori, frigăruile se întocmesc din organe sortate. Motivul sortării e mai mult termotehnic decît artistic. E de aşteptat ca ţesuturile de acelaşi fel să se pătrundă sincron, ceea ce raţionalizează frigerea. </p>
<p>Ştiu, e relativ greu de înţeles că traducerea dintr-o limbă sintetică într-una analitică lasă loc de corespondente pleonastice. În cazul nostru, pleonasmul se cheamă <i>linguaglossa</i>.  Logica asta de traducere se aplică şi în cazul sepiei fripte. Se foloseşte, în peste 90% din cazuri, <i>surume ika</i> (sepia surume) însă preparatul se numeşte <i>yakiika</i> (literal, sepie friptă) iar toată lumea ştie după miros că e vorba de sepia surume.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

