Pesto este un sos vechi, tipic Mediteranei, ce există încă de pe vremea romanilor. Poetul Virgiliu îl descrie ca fiind un amestec de verdeţuri aromate pisate, ulei de măsline, usturoi şi sare, numit “moretum”. Mai târziu, în zona oraşului Bologna, i s-au adăugat seminţe de pin şi brânză Parmesan, devenind astfel varianta modernă de pesto.


Există şi în Franţa, în Provenţa, o variantă aproape identică – numita pistou -, singura deosebire constituind-o lipsa seminţelor de pin din reţetă. O altă variantă interesantă de pesto, este cea siciliană, în care seminţele de pin sunt înlocuite cu migdale.
Există, de asemenea, numeroase alte variante de pesto verde în care busuiocul este înlocuit cu coriandru, pătrunjel, ruccola şi mentă. Trebuie amintit aici şi interesantul pesto roşu, la care s-au adăugat roşii-uscate-la-soare tocate extrem de mărunt.

Între timp am avut ocazia să prepar variante de pesto în care am înlocuit nu doar frunzele de busuioc cu alte ierburi sau amestecuri de ierburi, ci şi unele în care am folosit în loc de seminţe de pin migdale, seminţe de floarea-soarelui, nucă, alune etc.

Sosul pesto, preparat în casă, merită efortul fiindcă este mult mai aromat şi mai gustos decât cel de pe piaţă. Singura dificultate este de a găsi ingredientele necesare. Odată ce aţi făcut rost de seminţe de pin (de la măcelăriile arăbeşti), puneţi-le bine şi pândiţi câteva fire proaspete de busuioc, sănătoase şi pline de aromă.
Consumaţi pesto-ul imediat, sau depozitaţi-l într-un borcan cu capac, în frigider (acoperiţi-i suprafaţa cu puţin ulei de măsline ca să nu se oxideze).

Bucatarie: italiana
Dificultate: uşor
Cantitate: 150 ml
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gătit: 0

Ingrediente:
2 căţei de usturoi
30 g seminţe de pin
30 g brânză Parmesan, proaspăt rasă
20 g fire proaspete de busuioc
5 linguri de ulei de măsline extra virgin

Instrucţiuni:
Se pune usturoiul într-un blender şi se adaugă seminţele de pin şi Parmesanul, după care se procesează până ce ingredientele sunt fin măcinate şi bine amestecate.

Se adaugă busuiocul, inclusiv tulpinile moi. (Dacă busuiocul este cules de la o plantă matură, cu tulpini tari, se aruncă acestea înainte de a cântări firele.) Se procesează până ce busuiocul este tocat, iar mixtura începe să se aglomereze.

Se adaugă uleiul de măsline şi se procesează până ce este incorporat. Sosul trebuie să aibă o textură fină, uşor grăunţoasă.