5 spre 6

Pe 8 februarie 2009 am publicat primul material de pe acest blog. Pe atunci nu ştiam în ce mă bag, dar astăzi ştiu că am început un lucru care avea să-mi schimbe total viaţa. A făcut-o din prima zi şi o face în continuare.

De exemplu, rutina zilnică. Timp de peste 3 ani am publicat câte un articol în fiecare zi, permiţându-mi să „chiulesc” doar în zile foarte speciale: Crăciun, Revelion, Paşti. Este vorba despre mii de ore de muncă în fiecare an şi nu neapărat volumul de muncă este lucrul cel mai greu de susţinut, ci ritmul intens şi, mai ales, constant. Scormoneala zilnică după subiecte care, la acel moment, par interesante şi de luat în seamă. Dacă nu ai o doză de tenacitate şi de sacrificu personal, de masochism dacă doriţi, este greu să menţii în viaţă un blog.
În ultima vreme am mai îmblânzit ritmul, stabilindu-mă la doar 5 articole pe săptămână, deşi şi aşa a început să mi se pară greu de ţinut. Pasiunea pentru gătit şi povestit nu mi-a pierit, dar activitatea mea s-a mutat treptat din zona, să-i zicem teoretico-experimentală, în cea „industrială”, în care trebuie să pregătesc evenimente pentru zeci de persoane. Un eveniment ia timp; este vorba despre alegerea temei şi a meniului, documentare, promovare, vânzare, aprovizionare, gătit, prezentare, socoteli financiare ş.a.m.d. Uneori este epuizant.
O altă schimbare a fost modul în care îmi câştig banii. În 2009 făceam încă grafică pentru site-uri şi jocuri pe computer, animaţii, muzică, game-design. În ultimii 3 ani am trăit doar din gătit; mai exact, direct sau indirect din acest blog. Deşi nu prea mi-a adus bani direct, din publicitate să zicem, el mi-a adus notorietate şi credibilitate şi mi-a permis să ajung fie să îmi creez propriile ocazii de a câştiga bani, fie să fiu contactat de companii care au găsit eficientă colaborarea cu mine. Credeţi-mă, din punct de vedere profesional nimic nu este mai plăcut decât să câştigi bani făcând ceea ce îţi place. Nu mă pot lăuda că „am făcut bani” cu adevărat, dar am putut trăi decent transformându-mi hobby-ul în meserie. Din acest punct de vedere sunt un mare norocos. Sau, cum îmi spune un bun prieten, mi-am făcut singur norocul.
O altă schimbare importantă pe care acest blog a adus-o în viaţa mea au fost prietenii şi cunoştinţele. Pot dă spun că în afară de câţiva prieteni foarte vechi, cu care mă ştiu de multe zeci de ani, celelalte persoane din viaţa mea sunt cunoscute în ultimii ani, direct sau indirect datorită acestui blog. Oameni deosebiţi, alături de care mă simt bine, cu care pot comunica şi care îmi umplu viaţa.
Dar cea mai grozavă schimbare, un mare cadou pe care mi l-a făcut şi continuă să mi-l facă blogul meu, este faptul că îmi dă un scop în viaţă şi îmi oferă şansa de a progresa, învăţând din propriile greşeli sau de la persoane interesante şi competente.
Iată că sâmbătă s-au împlinit 5 ani de când am început blogul: 1630 de materiale publicate, din care 843 reţete. Mult şi, parcă, puţin în acelaşi timp. Am păşit în cel de-al şaselea an de „blogăreală” şi, coincidenţă sau nu, tot acum am început un alt proiect, legat şi el, prin mai multe fire vizibile şi invizibile, tot de blog. Poate ultimul meu proiect important, căci vreau să dureze şi să mă ţină în priză cât mai mulţi ani. Vă voi povesti despre el atunci când se va urni cu adevărat. Adică repede, sper eu.
Până atunci, mulţumesc celor care au inclus acest blog în viaţa lor. Cred că am progresat împreună şi că ne-am influenţat reciproc. Ştiu că a urmări un blog presupune pasiune, tenacitate şi îngăduinţă, lucruri care nu sunt la îndemâna oricui. Apreciez faptul că mi-aţi dăruit, de cele mai multe ori în mod anonim, o parte din timpul dvs.


  1. Elena Toma spune:

    Oh, la multi ani! Pentru mine reprezinti ceva special – blogul si Radu Popovici impreuna, ca nu se poate altfel, te reprezinta. Nicaieri nu gasesc un loc mai concis si bine documentat in domeniile mele de interes si retete, tehnici mai ales in gastronomii exotice. Poate ca nu am spus-o de prea multe ori dar respectul pentru munca de documentare si de structurare a informatiilor pe care o faci este greu de exprimat. Eu pot sa inteleg asta pentru ca nu sunt capabila sa fac asa ceva, mai ales la acest nivel. Mie mi-a intarit pasiunea si dorinta de cunoastere, deci iti multumesc din suflet ca ai decis la un moment dat sa imparti cu noi toate astea.

    • Radu Popovici spune:

      @Elena Toma: Cuvintele acestea venind de la un blogger culinar cu, deja, ceva experienta inseamna mult pentru mine. Ma bucur ca te-am cunoscut: iata un motiv in plus pentru care sunt ecunoscator acestui blog. 🙂

  2. Cami spune:

    Am inceput sa urmaresc blogul tau acum 4 ani. Dupa ce te-am vazut mai intai ”pe sticla”. Ce am remarcat imediat a fost pasiunea. Care nu pare sa fi slabit deloc in acesti ani. Felicitari! Succes mai departe!

    Cum adica ”inca 20 de ani de munca”? Parca ziceai ca faci ce-ti place.
    Astept cu interes articolul ”50 spre 60”. Si sa nu cumva sa scrii atunci ca ai obosit sau ca te-ai plictisit. Ca daca da, o sa fim tare dezamagiti… :).

  3. Stanescu Mirela spune:

    Felicitari binemeritate ! Sper sa-ti aduca in continuare bucurie si implinire sufleteasca si financiara. Chiar daca ti-am gasit site-ul intamplator, mai tarziu este cel pe care il urmaresc cu cea mai mare placere si atentie. Pentru mine este imbinarea cea mai buna de retete bune prezentate exact, tehnici de gatit, cultura gastronomica, folosirea placuta si corecta a limbii romane cat si o prezentare ordonata si frumoasa in pagina.
    Eu nu m-am plictisit sa-ti urmaresc cu interes site-ul.
    Multa sanatate (la minte, trup si suflet) si … va urma.

    • Radu Popovici spune:

      @Stanescu Mirela: Iti multumesc si eu pentru prezenta constanta si pentru atitudinea constructiva si echilibrata. Multa sanatate sa avem toti!

    • Radu Popovici spune:

      @Cristi: Multumesc, Eu trebuie sa-mi cer scuze, am fost atat de absorbit in ultime vreme cu acest proiect si cu diverse alte probleme, incat am fost absent acolo unde nu ar fi trebuit. SPer sa remediez asta cat mai repede.

  4. Didi spune:

    Felicitari! La cat mai multi ani si multumesc pentru tot!
    Gandeste-te ca, teoretic, acest site este nemuritor. El va pluti online indiferent de cat de des vei putea sau nu sa postezi.

    Eu am dat de blogul tau pe vremea cand n-aveam nici un habar despre zona culinara, nu stiam cine esti si ce legaturi ai, doar atat imi amintesc, am intrat, rasfoit, citit cateva retete/articole si stiu precis ca mi-am spus ca „asta este un blog serios!”. Si asa a ramas pt. mine, desi un pic auster, nu ma intreba de ce ca habar nu am.

    Nefericirea noastra a celor care nu traim din asta si blogul este in stadiul de hobby, urmare a unei pasiuni aproape greu de inteles de cei din jur, este ca sacrificiul despre care vorbesti este perceput de catre membrii familiei ca pe o inutilitate care ii afecteaza si tin sa iti aminteasca asta zi de zi si ceas de ceas, precum picatura chinezeasca. Au dreptatea lor dar eu acum mi-as amputa sufletul ca sa renunt la tot 🙁

  5. cristi-j spune:

    Cand o spui cu voce tare suna cam rau! hahaha … Dar sa stii ca sunt constient de asta si imi asum eventualele parti negative. Si crede-ma ca s-ar putea si altfel dar nu cred ca ar fi de ajutor pentru nici unul dintre noi … hahaha

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Normal ca intr-o „familie” se poate si mai rau, de ambele parti, dar, asa cum ai zis, lucrul acesta nu ar ajuta nimanui. Totul spre binele „miresei”. 🙂

  6. Nelu_Achim spune:

    Si la inca pe putin de 3-4 ori pe atat, Radu. Nu te perii, ca nu e nevoie, ne cunoastem de prea mult timp, dar blogul tau reprezinta sursa mea de inspiratie cand nu-mi este nevasta acasa si nu stiu ce sa fac cu ceea ce am prin figider 🙂

    La multi ani si succes in noua provocare.

  7. Ionut spune:

    Felicitari! Intr-adevar e unul din site-urile in care am gasit informatie „teoretica”, pe care mi-o doream, nu doar retete si aplicatii practice. Si unul din motivele pentru care am hotarat la inceputul anului sa-l revigorez blogul din domeniu, vazand consecventa ta. Mi-am dat seama ca se poate. Si dupa 2 luni pot zice ca da, e greu sa ai cate un post in fiecare zi, e foarte greu, dar placerea e mare, mai ales cand vezi oameni care spun ca ceea ce faci tu ii ajuta… Eu sunt doar la inceput de drum, insa mi-ar place ca peste cativa ani sa ajung sa scriu un astfel de post…

  8. cristi-j spune:

    Frumos !
    Deja 5 ani ? Mai bine sa nu ma gandesc la asta … hahaha
    Chiar daca n-o sa ma apuc sa insir toate urarile si cuvintele frumoase pe care le stiu sper ca iti dai seama cat de mult inseamna acest blog pentru mine si cat de mult iti doresc si imi doresc sa fie cat mai bun, frumos si destept. Si asta inseamna in primul rand ca tu sa fii asa ! Multi ani inainte si sa-ti iasa bine tot ce-ti propui !
    Acestea fiind zise, la cat e petrecerea si unde ? hahaha

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Da, stiu ca ma tratezi ca o soacra carcotasa, eu fiind ginerele care s-a insurat cu blogul tau. 🙂
      Multumesc mult pentru tot.
      Petrecerea sper sa fie luna viitoare, legata poate de proiectul pe care l-am amintit in articol.

  9. simona spune:

    la multi ani, la fel de frumosi ca pina acum! si felicitari din inima, pt.mine retetele lui radu nu este un blog ci un brand ce inseamna, munca, daruire, consecventa, perseverenta, informatie justa si valoare. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.