Am reusit sa gasesc timpul necesar unei mici serii de experimente îndreptate spre o idee mai veche a mea, aceea de a gasi „formula” unui amestec de arome (asezonatori) care ar putea fi folosit în bucataria romaneasca. Este o sarcina grea, caci majoritatea romanilor sunt foarte reticenti cand este vorba de mirodenii, verdeturi aromate si condimente. Multi asimileaza asezonatorii doar cu piperul si sarea, nefacand nicio legatura între asezonare si efectul de îmbogatire a gustului, aromei, culorii si texturii unui preparat.
Cu toate acestea, nu am nimic de pierdut, caci acest blog nu se adreseaza celor multi, el fiind mai curand îndreptat spre ceea ce specialistii în marketing considera a fi o „nisa”: un numar relativ restrans de persoane pasionate de gatit, curioase, deschise spre cunoastere si cu o oarecare siguranta materiala, care sa le îngaduie mici experimente cu ingrediente mai neobisnuite.
Totusi, amestecul pe care vreau sa vi-l propun nu contine absolut niciun ingredient exotic sau „netraditional”. Iata, de fapt, criteriile pe care am cautat sa le respect în obtinerea acestui amestec de condimente pe care l-am numit “7 arome romanesti”:
1. Amestecul sa nu altereze esenta bucatelor noastre traditionale, ci doar sa aduca acel „ceva” în plus, acel plus de savoare si de culoare.
2. Amestecul sa fie preparat cu ingrediente care se gasesc usor pe piata si care au intrat de cel putin cateva zeci de ani în circuitul nostru gastronomic.
3. Amestecul nu trebuie sa contina foarte multe ingrediente; sunt de parere ca o combinatie de 7 elemente, adica nici prea multe si nici foarte putine, poate asigura o baza de asezonare foarte satisfacatoare.
4. Amestecul trebuie sa fie versatil, adica sa permita variatiuni care sa usureze alaturarea lui cu tot felul de ingrediente (diferite tipuri de carne, legume, paste, cereale etc.).
5. Amestecul sa poate fi usor modificat, ca sa corespunda preferintelor a cat mai multe persoane. Acest lucru înseamna ca trebuie sa asigure o baza de asezonare, cu gust, aroma si culoare placute, „rotunde” si complexe. Aceasta baza trebuie insa sa si permita cu usurinta accentuarea uneia dintre arome, sau a unuia dintre gusturi, ca amestecul sa poata corespunde exigentelor unui public cat mai larg.
6. Amestecul sa fie elaborat atat în varianta „uscata” (praf), cat si umeda („pasta”). În principiu amestecurile umede se raspandesc mai usor în mediul de gatit lichid. La tratament termic de obicei amestecurile uscate îsi „îmblanzesc” gustul, în timp ce cele umede si-l întetesc.
Astazi va voi vorbi despre varianta uscata a “7 arome romanesti”. Reteta de baza este cea de mai jos:
1 lingurita de sare
1 lingurita de boabe de piper
2 lingurite de boia dulce
1 lingurita de seminte de chimen
2 lingurite de boabe de coriandru
2-3 ardei iuti uscati mici
1-2 lingurite de verdeata uscata
Pentru a obtine variante mai potrivite cu un anume fel de carne, cea mai simpla metoda este sa schimbati tipul de verdeata uscata. Propunerile mele sunt cele de mai jos, dar sunt doar un ghid general, caci puteti aroma mancarea asa cum va place:
Pui – busuioc, patrunjel, marar, tarhon
Peste si fructe de mare – menta, busuioc, marar, patrunjel
Porc – oregano, maghiran, salvie, cimbru, rozmarin
Vita – cimbru, maghiran, oregano
Miel – rozmarin, cimbru, tarhon
Berbecut – oregano, rozmarin, cimbru
Vanat – cimbru, rozmarin, salvie
De asemenea, în cazul carnii de pui si a pestelui si fructelor de mare, adica a ingredientelor cu gust mai delicat, sunteti liberi sa scadeti cantitatea de chimen si cea de ardei iuti, daca simtiti ca asa puneti în valoare mai bine carnea.
Ştiu ca multi nu se acomodeaza cu gustul de chimen. Totusi, alaturarea acestuia cu coriandrul îi îmblanzeste mult iuteala si îi modifica în bine aroma.
La aceste mici nuante putem zabovi cu discutia mai mult, dar cred ca nu este cazul în acest moment. Va voi raspunde însa cu placere la întrebari.
Puteti de asemenea îndrepta gustul amestecului în directia dorita de dvs., adaugand la reteta de baza un mic “accent” de gust si aroma. Iata cateva propuneri:
Daca doriti un gust putin mai amarui-dulceag: (1/2 lingurita de scortisoara)
Daca doriti un gust putin mai iute: 1/2 lingurita de cuisoare si 1/2 lingurita de boia iute, sau 1-2 ardei iuti pisati
Daca doriti un gust putin mai dulce: 1/2 lingurita de nucsoara si 1/2 lingurita de zahar
Daca doriti un gust putin mai sarat: 1/2 lingurita de sare
Daca doriti un gust putin mai acrisor: 1/2 lingurita coaja rasa de lamaie
Dupa cum vedeti, formula amestecului este foarte versatila. Ea este doar un punct de plecare pentru propriile dvs. improvizatii. Iata o retata care exemplifica folosirea acestui amestec, eu folosind (bineînteles) o varianta cu accent iute (reteta de baza cu adaus de cuisoare si boia iute). Iat-o mai jos:
Ingrediente:
1 lingurita de sare
1 lingurita de boabe de piper
2 lingurite de boia dulce
1 lingurita de seminte de chimen
2 lingurite de boabe de coriandru
2-3 ardei iuti uscati mici
1-2 lingurite de cimbru, uscat
1/2 lingurita de cuisoare, macinate
1/2 lingurita de boia iute
Instructiuni:
Se încinge o tigaita la foc mic-mediu si se prajesc uscat, fara ulei, piperul, chimenul, coriandrul, si ardeii iuti. Cand condimentele încep sa miroasa puternic, se ia tigaita de pe foc si se lasa sa se raceasca putin. Se piseaza apoi condimentele într-o piua si se combina cu cimbru, cuisoare si boia iute.
Pastrati pudra obtinuta în recipiente bine închise, la adapost de caldura si lumina, într-un loc racoros. În principiu ar trebui sa-si pastreze calitatile minim 2-3 luni.
Sfaturi:
Cel mai bine este ca fiecare condiment sa se prajeasca separat, caci fiecare are un moment diferit în care începe sa aiba aroma cea mai puternica. Marturisesc ca fac acest lucru destul de rar, iar pe caldurile acestea încerc sa reduc la maxim timpii de gatit. Condimentele se pot pisa însa împreuna.
Un alt sfat important este sa folositi boia de buna calitate, daca se poate ungureasca sau indiana. Gustul, aroma si culoarea amestecului depind în buna masura de acest ingredient.
Apreciere
Amestecul obtinut este aromat si gustos, cu o culoare frumoasa, roscata. Gustul este “rotund”, fara asperitati, si are accente sarate, picante si aromate. Nu uitati, exemplul meu se refera la “7 arome romanesti” la care am adaugat accentul iute. Dvs. puteti folosi reteta de baza ca atare, sau cu adausul pe care îl credeti de cuviinta (dulce-amarui, dulce, sarat, acrisor).
Utilizare
Bun, avem amestecul. Cum îl utilizam? Iata mai jos un exemplu, extrem de simplu, pentru 2 portii de friptura.
Ingrediente:
4 cotlete de porc (circa 400 g în total), dezosate
1-2 lingurite de amestec de condimente
1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui
cateva frunze proaspete de verdeata (cimbru, marat, patrunjel), pentru ornat
Instructiuni:
Se spala cotletele, se sterg prin tamponare cu prosoape de hartie. Se bat usor, cu un ciocan de snitele, ca sa se obtina o grosime uniforma, de circa 7-8 mm. Atentie cand bateti carnea, nu loviti cu forta ca sa nu se rupa fibra carnii.
Se ung cotletele cu ulei, folosind o pensula de bucatarie. Se presara apoi din belsug cu amestecul de condimente, presand chiar pe alocuri ca sa se fixeze cat mai bine pe carne. Se acopera carnea cu film alimentar si se lasa la marinat în frigider cateva ore.
Se scoate carnea din frigider si se tempereaza (se lasa la temperatura camerei) timp de 1-2 ore. Se prajeste apoi pe gratar timp de 3-4 minute pe fiecare parte, sau pana cand este facuta si rumenita dupa preferinta. Se serveste carnea presarata cu putina verdeata proaspata.
Sfaturi:
Cantitatea de amestec “7 arome romanesti” poate varia destul de mult. Eu am experimenta cu cantitati între 1/2 si 2 lingurite si por sa va spun ca 1/2 lingurita mi s-a parut mult prea putin. Este poate o varianta pentru cei foarte sensibili si care folosesc condimentele cu mare prudenta. Optimul pentru mine a fost 2 lingurite, dar eu mananc destul de condimentat, asa ca, daca as gati cu acest amestec la restaurant, unde vine lume amestecata cu preferinte foarte diverse, as folosi doar 1 sau 1 1/2 lingurite.
Daca sunteti foarte grabiti renuntati la marinare si frigeti cotletele imediat dupa ce le-ati presarat cu condimente. Nu va iesi chiar acelasi lucru, dar reteta va avea succes.
Cimbrul proaspat este mai potrivit pentru ornat, caci se regaseste si în reteta amestecului de condimente. Eu am folosit altceva, constrans de faptul ca nu am gasit cimbru. Nu a fost rau deloc, dar cimbrul proaspat este în mod sigur o varianta mai buna.
Va urma:
Pasta de condimente “7 arome romanesti”.
Buna Radu,
cu rusine sau poate nu dar abia acum descopar rubrica Feed me tender.
-Doamne ce site misto ai !
@OWA: Mai bine mai tarziu… 🙂
in ultima vreme sunt tot mai entuziasmata de condimente si incerc tot felul de combinatii inedite sa vad care se potrivesc mai bine. Articolul tau, de fapt recomandarea ta, o s-o incerc cat de repede pt ca e pe gustul meu. Multumesc
Ce facem cu leusteanul? Nu-i gasim si lui un loc pe-aici? Aroma sa este destul de prezenta în bucataria romaneasca.
@Mircea: I-am putea gasi, desigur. Experimentele mele sunt doar un punct de plecare. Poti continua cu alte variante. Leusteanul merge bine in supe si alaturi de peste si fructe de mare. Se poate folosi atat uscat cat si proaspat, asa ca merge in 7AR atat in varianta pudra cat si in cea pasta.
foarte interesant si util articolul tau !
@p: Ar fi si mai interesant daca ai incerca amestecul. 🙂
Am incercat-o si pe asta!Mi-a placut la nebunie. Multumesc Radu 🙂
@Quinzelle: Pentru putin. 🙂
Am in program zilele astea sa fac amestecul. Cred ca il voi folosi la peste. Te tin la curent.
@memphis: Abia astept. Bafta!
Felicitãri pt. articol, am retinut si am sã incerc in doze mai mici, pt. mine nu-i problemã eu mãnanc destul de condimentat.O intrebare, cu ce as putea ionlocui chimenul?
@Ramona: Cu alt condiment cu aroma si gust un pic iute. lasand deoparte condimentele inrudite cu chimenul (chimion, chimen indian, chimion negru etc.) ai putea incerca cu cuisoare sau seminte de mustar. Bineinteles, se schimba gustul, dar cred ca amestecul va functiona. Poti incerca si cu seminte de marar sau de telina, daca ai la indemana.
Interesanta foarte ideea acestui amestec romanesc. Eu am testat in proportie de 50-70% acest amestec. Adica, unele ingrediente sugerate de tine lipseau din ideile mele si e clar ca ar fi oferit un plus. Deci, voi testa propunerile tale, pentru ca eu sunt adepta folosirii acestor ingrediente pentru imbunatarirea gustului si testarea preferintelor noastre culinare. Felicitari pentru acest articol si pentru idee!
@Elena: Multumesc. Ma bucur ca ai experimentat si tu gasirea unui astfel de amestec. Inseamna ca gandim la fel in unele privinte. 🙂
Poate reusesti sa faci ce ti-am sugerat, sa pui sare de mai multe feluri pe o felie de rosie, din aceea cu gust. Mie mi se pare concludent, diferentele sunt foarte amplificate.
Sa nu deviez totusi, la condimente traditionale,stie cineva unde gasesc boabe de ienupar?
@Corina: Am vazut la Plafar.
Super idee Radu! Uite cum ai aratat ca si bucataria romaneasca poate avea (si are!) savoare si arome minunate pe care unii dintre noi nu stim sa le combinam. Ma bucur foarte mult ca experimentezi si imparti cu noi rezultatele muncii tale. Mult succes in continuare!
@Mihaela: Cred ca orice bucate au savoare, daca sunt corect gatite si asezonate. Mai cred ca bucataria domestica a decazut mult pe vremea comunistilor, cand nu doar ingredientele de calitate erau o mare problema, o problema era insasi supravietuirea. Pur si simplu mamele si sotiile de atunci gateau cu ce gaseau si, in timp, au uitat cum se gateste corect si diversificat. Noi avem insa posibilitatea sa redescoperim bucuria gatitului.
Excelenta ideea pentru cei mai conservatori (si nu numai) ! Felicitari ! Felicitari si pentru toate retetele si articolele documentare de pana acum ! Sunt convinsa ca ai multe vizualizari, dovada ca pasiunea si munca ta sunt ”rasplatite” ;pentru mine este o incantare sa accesez site-ul si sa citesc. inspiratie si succes in continuare .
@Mirela: Ai fost cam “muta” in ultimul timp, asa ca ma bucur sa vorbim din nou. Multumesc! 🙂
🙂 e un experiment foarte dragut… Si de data asta foarte reusit. Dupa ce ma intorc dintr-o mica vacanta imi voi lua inima’n dinti si te voi invita la o limonada sa punem tara la cale… 🙂
pana atunci insa promit sa incerc si eu amestecul din propunerea ta! 🙂
@Marius: OK, limonada sa fie. 🙂
Interesant, trebuie clar gustat, e o idee excelenta sa cauti o asemenea aroma mai mult sau mai putin locala.
Personal optez clar pentru sarea de salina, are un gust specific, si da culoare locala amestecului.
@Corina: In ce priveste sarea, inca nu am o parere ferma. Mi-a placut mult sarea de salina, dar si cea obtinuta prin evaporarea apei de mare, in special fleur-de-sel. Cred ca le voi folosi pe ambele cat voi putea de mult. In orice caz, dintre cele doua, cea de salina este mult mai ieftina.
Excelenta idee si combinatia facuta, imi place foarte mult. O sa retin si testez in bucataria mea combinatiile sugerate.
Am folosit si ma declar incantata de sarea cu arome, potenteaza si amplifica foarte mult gustul condimentului in sine.
Eu am facut ceva cuburi de legume preparate in casa si am fost foarte multumita de ele, o sa incerc si combinatiile de arome, felicitari inca o data pentru articol .
@Sylvia: Multumesc. Astept sa-mi spui cum ti-au reusit incercarile. 🙂
Salut
nu ne-am mai auzit de mult
imi place tare ideea ta si daca imi permiti mai aduc si eu o idee la care ma gandesc si eu dar din lipsa de timp nu am gasit inca oportunitatea s-o exploatez la maxim
sarea poate fi imbogatita cu diferite arome ( vorbesc aici de sarea de mare mai grunjoasa) usturoi, telina sau poate fi si afumata ( usor afumata cu usturoi si maghiran este o combinatie reusita ptr peste)
temperatura la care coc eu boable ( piper, ienibahar, etc) este de 130 C si o fac in cuptor
bafta si vezi ca sunt cu ochii pe tine:))
@costas: Asa este, n-am mai vorbit de ceva vreme. Sarea poate fi un domeniu in sine. Am vazut la unele magazine de delicatese sare cu arome de verdeturi, dar mi-ar placea sa fac cateva experimente. In ce priveste boabele, stiu de procedeul coacerii lor in cuptor, l-am mai practicat si eu, dar mai des le prajesc in tigaita, la foc mic-mediu, circa 30-60 de secunde, functie de felul boabelor cu care ma joc.
felicitari pt. reteta 301!o sinteza a condimentelor romanesti,un post excelent ,multumim!
@alison: Multumesc, dar daca nu incerci acest amestec scopul meu este doar pe jumatate atins. 🙂
Imi place mult articolul, dar si ideea. Imi place cum jonglezi cu ingredientele, mi-ar placea sa am sin eu aceeasi usurinta. Voi incerca neaparat retetele acestea (si cea a amestecului, si cea a fripturii).
@mircea: Multumesc. In ce priveste jonglatul, mi-ar placea sa jonglez corect cu ingredientele. Mereu invat cate ceva nou, asa ca s-ar putea ca unele “jonglerii” sa nu fie tocmai ceea ce trebuie, dar si esecurile au rolul lor in progresul unui proiect.
Extrem de interesant articol! Nu-mi pusesem problema unui amestec de condimente romanesc, dar de ce nu? Mi-a ramas in minte afirmatia ta: “amestecurile de condimente traditionale sunt semnul unei bucatarii rafinate”. Eu iau acest proiect al tau ca pe unul de a imbogati bucataria noastra, folosind cunostintele acumulate din studiul altor bucatarii, mai vechi, mai rafinate si mai complexe.
Ma bucur ca nu te limitezi la a turna reteta cu nemiluita (apropo, felicitari pentru cele 300 de retete) ci ca incerci si sa intelegi cu adevarat mecanismele gastronomiei si sa impartasesti ceea ce descoperi. Sper sa ai mult succes, il meriti pentru pasiunea si pentru munca ta.
@toni: Multumesc, dar cred ca ma supraevaluezi in ce priveste proiectul. Dar, ca sa te citez “de ce nu?”. Numai impreuna putem schimba ceva in bucataria romaneasca, nu de unul singur.
Indraznet si competent ca intotdeauna! Felicitari pentru idee si pentru rabdarea de a experimenta.
Ma bucur ca fac parte din “nisa” blogului tau. Eu sunt cam comod la gatit, dar voi incerca neaparat acest amestec si voi reveni cu observatiile mele.
@memphis: Abia astept sa vad ce parere ai. Multumesc pentru comentariu.
Ce idee minunata! Abia astept varianta sub forma de pasta. Simplu de facut si din putinul pe care il pricep eu din bucatarie, sunt convinsa ca are gust bun si aroma deosebita. Si asa mi-am cam redua gatitul la gratare rapide, voi incerca neaparat amestecul tau de 7 arome romanesti. Imi place si numele pe care l-ai ales. 🙂
@simina: Multumesc si sper sa-ti placa rezultatul.