Sambata si duminica 13-14 octombrie 2012 am fost la targul/expozitie “Good Taste of Bucharest 2012” de la World Trade Plazza. M-as fi dus oricum, caci un loc unde se aduna cativa producatori si importatori de delicatese, de la ciocolata, cafea si uleiuri presate la rece pana la vinuri, fructe de mare si condimente, are pentru mine o atractie irezistibila.
Un motiv suplimentar al prezentei mele a fost demonstratia culinara pe care am fost solicitat s-o sustin; nu este prima data cand mi se solicita acest lucru, si sper ca nici ultima, dar a fost prima data cand numele meu s-a aflat pe afisul manifestarii, si înca într-o companie selecta, alaturi de deja bine-cunoscutul David Contant si de prietenul meu, somelier, bucatar si importator de ustensile si ingrediente culinare de excelenta calitate, Razvan Cruceanu (Fusion Technique), despre al carui site, ft-shop.ro am vorbit adesea pe acest blog.
Nu vreau sa va plictisesc cu multa vorbarie, si fiindca am convingerea ca vorba multa nu duce nicaieri, dar si fiindca, emotionat fiind pentru faptul ca urma sa gatesc dupa un bucatar francez, care a lucrat în restaurante cu stele Michelin, am perceput totul în fuga si dezordonat. Am vorbit acolo cu multi oameni, am vazut produse de mare calitate, dar am retinut prea putine nume de companii sau persoane.
As vrea sa amintesc de “Artesana”, carei îi multumesc pentru Parmesanul cu care mi-am dichisit risotto-ul (au niste branzeturi foarte interesante), lui Razvan Avram si Anei Maria Nazarie, care m-au încalzit cu vinurile lor grecesti si spaniole, celor de la Vam Foss, pentru discutia placuta si pentru excelentul ulei de masline, celor de la Lovewine pentru conversatie, simpaticei doamne care a creat Mustarul de Tecuci si, bineînteles, celor de la Fusion Technique, al caror stand a expus, ca de fiecare data, cateva lucruri de deosebita calitate. Precis am uitat pe cineva, asa ca sper ca omisiunea sa-mi fie iertata.
Un ultim lucru: am gatit un risotto, servit alaturi de pui marinat în “dulce-de-iute” si rumenit la foc iute, ca temperatura sa caramelizeze “învelisul” de condiment si gnocchi cu ciuperci si sos de smantana, aromatizati cu trufe.
În încheiere, multumesc mult prietenei Geta Cipaianu pentru fotografiile în care apar eu.
super, vesti bune.. succes maxim cu dulce-de-iute!
mamaliga cu sampanie, de mare angajament! 🙂 🙂 🙂 asta reteta fusion adevarata, bucatarie franco-romana!
eu personal nu imi bat capul cu montajul, dar am observat ca tendintele de “plating” ori merg catre chestii prea elaborate si te trezesti in fata cu lucruri pe care nu stii de unde sa le apuci, si uneori nici nu te prea prinzi ce sunt, ori catre pointilism (asa ii zic eu acelui stil in care o boaba de mazare e inconjurata agresiv de vreo 5 picaturi de sos).. mie mi se pare de bun simt regula aia cu decorul, adica in farfurie nu se pune ce nu se mananca (exceptie carcasele de fructe de mare si oasele, fireste) si regula KISS – keep it stupid simple. cel putin asta functioneaza pentru mine.
sigur ca, in simplitatea lor, lucrurile trebuiesc infatisate cat mai apetisant, dar din fotografiile tale n-as zice ca ai vreo deficienta in a monta papita pe farfurii.
@nea’Mielu: Poate tu n-ai zice, dar mai este inca mult pana departe. Si asta fara ca eu sa agreez in vreun fel “pointilismul”, sau alimentele catarate unele peste altele, manjiturile de sos si alte traznai ca spume, bilute si arabescuri cu diferite reductii.
si despre dulce-de-iute nu ne spui nimic? te-au invitat doar sa gatesti sau ai prezentat si produsele tale?
felicitari pentru prezenta, in orice caz! francezul ce a gatit? s-a justificat teama? 😛
@nea’Mielu: Ce sa mai spun despre dulce-de-iute? Are un site dedicat, am facut zeci de degustari etc. Noutatea este ca umblu acum sa-l omologhez si sa organizez o micro-productie cu care s aintru in magazinele de delicatese si la restaurante.
David gateste foarte bine si, desi pare un pic arogant la prima vedere, este un tip foarte OK. A gatit o supa-crema de dovleac cu trufe, mamaliga cu sampanie, smantana dulce si trufe si o omleta cu trufe. De asta din urma nu sunt prea sigur, caci nu am fost de fata cand a facut-o. A stat mult la stand, vreo 3-4 ore, caci a preparat un fond de pui (din care am folosit si eu la risotto) si asa se face ca am intrat si eu la gatit mai tarziu decat era prevazut.
Nu a fost vorba de teama, chiar deloc, mai ales ca eram foarte sigur pe ce gateam; din fericire pentru mine conditiile nu au permis vreun montaj sofisticat, capitol unde ma simt clar deficitar, cel putin deocamdata.
E greu sa nu-ti placa astfel de targuri.
Ai gatit in ambele zile ?
Ce apare in poza dintre ciocolata si vinuri ? Par a fi ceva deserturi dar ce anume ?
@cristi-j: Asa este, cam greu sa-ti displaca chestiile astea.
Am gatit doar in cea de-a doua zi, care mi s-a parut si a avea mai multi vizitatori.
In fotografie sunt prajituri siriene, era acolo un stand care arata de-a dreptul fabulos, al restaurantului Al Melook Sweets. Nu le am eu cu dulciurile, mai ales cu cele levantine, care mi se par prea dulci, dar o sa fac o vizita la acest restaurant.