Serile de vineri „La mansarda” au oferit ieri celor 17 oaspeti prezenti un meniu apartinand bucatariei franceze, vinuri frantuzesti de la Gerard Bertrand, din seria „H de L’Hospitalet”, si cateva povesti culinare, legate bineînteles de tema: bucataria franceza. În aceasta ordine de idei, cei care doresc sa afle cate ceva despre impresionanta bucatarie franceza pot gasi aici o succinta istorie a formari si evolutiei acesteia.
Gazda a fost, din nou, frumoasa si primitoarea mansarda a imobilului din str. Paris nr. 7A, unde se afla sediul din Bucuresti al companiei Halewood Romania. Mi-am dat seama, înca o data, cat de mult conteaza locul de desfasurare al unui eveniment. Încaperea uriasa, de peste 200 mp si înalta de 6-7 m, mobilata simplu si elegant în acelasi timp, este primitoare, calda si relaxanta. Daca vinul este bun, bucatele pasabile si compania de calitate, cinele lejere din serile de vineri nu au de ce sa nu fie foarte reusite.
Gazdele, cramele Halewood, au oferit spre degustare vinurile seriei „H de L’Hospitalet”, alb (Sauvignon Blanc 2010), rose (Grenache 2011) si rosu (Cabernet Sauvignon 2009), vinuri de masa cu un foarte bun raport pret-calitate, care au acompaniat un meniu interesant, ce a cautat sa îmbine atat preparate clasice si traditionale, cu cele apartinand valului „nouvelle cuisine”.
Începutul a fost facut de un preparat împrumutat de bucataria franceza din cultura culinara nord-africiana, adus si impus în Hexagon de milioanele de emigranti din Maghreb: un cuscus picant cu legume si citrice, stropit cu vinul Sauvignon Blanc, racit cu grija la 10 °C.
Au urmat crevetii cu usturoi, un preparat rustic si robust, comun întregii zone Mediteraneene, însotiti de orez fiert si o salata racoritoare pe baza de iaurt, asortat, bineînteles cu roseul Grenache, racit si el la 10 °C.
Urmatoarele doua preparate ale meniului provin din anii 1870-1930, anii de glorie ai bucatariei franceze clasice. Puiul cu sos de smantîna si branza Roquefort, una dintre branzeturile care au facut si fac gloria gastronomiei franceze, servit cu cartofi fondanti, o garnitura clasica franceza care, desi au fost preparati într-un stil mai simplificat, au fost o surpriza placuta si un deliciu pentru tosi cei prezenti.
Cum sosul a fost destul de picant si robust, oaspetii au avut libertatea de a-l asorta fie cu vinul alb, proaspat si acid, care sa racoreasca papilele gustative, fie cu cel rose, ceva mai robust, fie chiar, cu toata diferenta de culoare fata de sosul alb, cu vinul rosu, servit la o temperatura de 18 °C, care prin corpolenta sa a tinut bine piept preparatului.
Tarta surorilor Tatin, preparata prima data, se pare, în 1880, a încheiat masa. Am preparat-o, din nou, într-o varianta moderna si potrivita stilului în care s-a desfasurat masa, dar si cu o alta asezonare, în care merele calite în unt si zahar au fost completate cu stafide marinate în brandy si asezonate cu scortisoara si nucsoara.
Am gatit, din nou, împreuna cu prietenul Costel Clipescu, un bucatar foarte experimentat, cu care încep sa formez o echipa buna si de la care nu ma dau în laturi sa fur mici secrete ale meseriei. Partea frumoasa este ca acestea par sa nu se sfarseasca niciodata.
Urmatoarea seara de vineri „La Mansarda”, cea din data de 29 martie 2013, va propune un meniu din peste si fructe de mare. Va începe tot la orele 19:00 si va costa tot 99 lei/persoana. Voi comunica în zilele urmatoare meniul complet si vinurile cu care va fi asortat.