Am bucatarie noua!

Ce poti face cu un subsol compus din trei incaperi, una de 16 mp si alte doua de cate 6-7 mp? Cate nu poti face, asa-i? Ei bine, eu mi-am facut bucatarie, camara si depozit.
Tanjeam de mult sa am un mini-studio culinar, unde sa pot face fotografii, sa pot filma si, mai ales, sa pot gati. Vroiam sa scap de fire intinse prin bucatarie, de prelungitoare si triplu-stechere si de lumini improvizate, agatate de hota sau prinse de blatul mesei. Acum am o bucatarie bine dotaa, casnica, in care ma simt bine si care incepe sa capete un aere cald si primitor.

Vroiam sa scap de ingramadeala din camara, unde pe fiecare raft erau stivuite cutii si pungi, si ingramadite sticlute si borcanele. Ce sa mai spun de oale, tigai, gratare, cratiti, capace, site, borcane, platouri, funduri de tocat si multe alte ustensile. Era un chin sa scotocesc printre ele ca sa scot o tava de copt de o anumita dimensiune sau tuciul pentru mamaliga.
Cred ca multi dintre dvs. ma intelegeti. Aceasta lipsa de spatiu a devenit cronica, mai ales pentru cei care locuiesc la bloc. Eu inca am fost rasfatat de soarta, caci bucataria “titulara” are si ea vreo 16 mp, ce-i drept, aproape jumatate ocupati de o masa cu doua banchete. Pacatuiesc insa printr-un fel de megalomanie culinara: cumpar in exces ingrediente. Cum reusesc?Le cumpar fiindca sunt curios si vreau sa le incerc, si ajung la exces fiindca intre timp uit ca le-am cumparat si ca zac ascunse in spatele unor stive de cutii, punci, borcane etc.

V-am povestit de celebra (deja) mea zugraveala si v-am promis fotografii cu noua bucatarie. Ma conformez, desi nu este gata decat vreo 95%. Restul de 5% este reprezentat de mici accesorii si decoratii care o vor face sa “dea bine” la filmari. Am reusit ca in 16 mp sa asigur loc unei bucatarii complete, luminilor si spatiului necesar pentru 2 camere de filmat.
Noul meu mini-studio culinar
Noul meu mini-studio culinar
Insula, adica zona mea de lucru, este, in sfarsit, inalta. Nu mai trebuie sa stau aplecat si, dupa 2-3 cepe si alte cateva legume tocate, sa simt ca scartai cand ma indrept de sale. Sa nu ma acuzati ca m-am bosorogit, ca n-aveti dreptate. Chestia asta se intampla si celor foarte tineri…
Este extraordinar de important sa poti executa miscarile necesare in mod lin, de la sine, fara chinuri si sfortari. Scapi de oboseala si te poti concentra mai bine la gatit.

Citeste si articolul →   Crăciun fericit 2015!

Noul meu mini-studio culinar
Nu doar insula, ci si plita incastrata este minunata. Are 4 ochiuri, dintre care unul cu arzator dublu, care face o flacara de 30-40 cm inaltime, asa ca ma pot aventura sa gatesc un stir-fry decent. Cuptorul tine pasul cu ea. Are control separat pe arzatorul din tavan si pe cele de la baza. Are, bineinteles, si obisnuita frigare rotativa. Atat plita cat si cuptorul au alimentare cu gaz, caci cele cu alimentare electrica mi-au mancat nervii. Nu fac doi bani pe langa cele cu gaz.
Noul meu mini-studio culinar
Ce ma incanta foarte mult sunt cele 4 rafturi pe care le am la dispozitie. Nu 4 polite, ci 4 ansambluri de cate 5-6 polite fiecare. Imi pot aseza lejer, dupa cum se vede, nu doar ustansilele, ci si ingredientele. Condimentele si mixurile de condimente (fara paste si sosuri) ocupa singure 3 astfel de polite. Nu le-am pozat, caci inca nu sunt aranjate cum imi doresc eu.
Noul meu mini-studio culinar
Ce mai tin pe aceste rafturi? Bineinteles, o gramada de vase si ustensile, de la micul cutit-econom, pana la tava pentru carne, dotata cu un stativ in V, ca sa pot roti in voie curcanii, puii, pulpele de miel si alte animale intregi ori bucati mari. Sunt depozitate frumos, una langa alta (nu una peste alta) pe un raft dedicat. Pana si cele 60-70 de farfurii diferite (recuzita pentru poze), cele 30-40 de covorase de bambus si colectia mea de betisoare si-au gasit loc in dulapuri, aranjate astfel ca sa poate fi vazute si accesate usor.
Noul meu mini-studio culinar
Ce mai am? Un lucru foarte important: posibilitatea de a spala ingredientele, o hota puternica si un mic frigider.
In tavan sunt 20 de spoturi a 50 w si 4 becuri de cate 150 w (acestea sunt dispuse deasupra colturilor insulei), toate cu lumina alba. In plus, mai exista 2 trepiede reglabile ca inaltime, pe care sunt fixate cate 2 alte lumini de cate 400 w. Pentru fotografie am chiar prea multa lumina; de filmat inca nu am filmat, dar sper sa fie de ajuns.

Stiu ca ma dau mare, dar mi-am dorit-o foarte mult si este facuta cu multe sacrificii, mai ales financiare. Sunt foarte mandru de ea si sper sa o folosesc in asa fel incat sa va fie de folos, chiar daca indirect, si dvs. Tineti-mi pumnii.


  1. merima spune:

    buna, bravo tp ca ti-ai indplinit visul, vreau si io da nu am bani
    acum ma gandesc la o plita ca a ta, poti sa-mi spui ce marca e si de unde ai cumparat-o , te rog… ca imi place cu arzator dinala si butoane lateral

  2. FlyingRoo spune:

    Radu, de-abia acum am dat peste acest post – felicitari pentru noul laborator culinar (pentru ca e mai mult decat o bucatarie acum!), sa te bucuri de el mult timp si sa te inspire cu retete delicioase.

    Un singur lucru ar fi fost frumos sa fi avut in plus – o ferestruica, pentru ca lumina naturala sa poata patrunde; din experienta stiu ca cele mai reusite poze se fac la lumina naturala, fie ca e vorba de mancare, flori/plante sau animalute de casa.

    • Radu Popovici spune:

      @FlyingRoo: Am si o ferestruica, dar nu indeajuns pentru a face fotografii la lumina naturala. Pe de alta parte, nici lumina naturala nu este cea mai buna intotdeauna si este mult mai putin controlabila. Am un igloo pentru fotografiat obiecte, am lumini. Aparatul nu este prea potrivit pentru asta si nici „talentul” meu, dar merg mai departe. 🙂

  3. Gabriel Ionescu spune:

    Super bucataria, sunt invidios 😛 interesant suportul de capace de pe perete. Ma bucur ca am ales si io acelasi tip de cutit… KPN
    Spor la gatit!

  4. Corina spune:

    Radu, eu abia acum am vazut articolul cu noua ta bucatarie si nu pot decat sa te felicit pentru amenajarea ei! Toate la locul lor, design simplu dar de efect! Imi plac rafturile acelea (cred ca sunt metalice), ti-ai organizat totul super fain pe ele…nu pot decat sa te invidiez ca ai atata spatiu pentru bucatarie..dar invidie in sensul pozitiv, desigur.

  5. andrei tanasoiu spune:

    Salut!

    E fain ce se vede, arata relaxat, lejer, desi cred ca nu sunt tocmai cuvintele potrivite pentru a descrie o bucatarie, dar cred ca intelegi ce zic. Se mai vede acolo si pasiunea si asta e f fain…
    Acum ma preocupa doua chestiuni tehnice; hota nu e un pic prea sus?
    Intreb asta pentru ca eu am dat ceva banuti pe o hota, performanta zic eu pt. o bucatarie si nu sunt tocmai multumit cum trage, si hota mea e montata clasic, la 60cm inaltime fata de aragaz(cam astea sunt recomandarile).
    De ce e mai buna o plita cu gaze si nu una electrica?
    Dupa ce am luat un aragaz care are cuptor tot pe gaz si grill electric, am tot auzit ca e mai sanatos si mai bine sa gatesti pe o plita electrica, cum sta treaba?

    • Radu Popovici spune:

      @andrei: Cu hota n-am avut de ales, am nevoie sa filmez si trebuie sa existe spatiu liber deasupra plitei. In ce priveste controversa plita electrica-plita cu gaz, eu am ales-o pe cea cu gaz fiindca vreau sa gatesc. Nu cred ca exista vreun bucatar care sa prefere electricitatea gazului. Plitele electrice au inertie mare in a raspunde scaderilor si cresterilor de temperatura. in plus, nu poti obtine temperaturile necesare unui stir-fry, de exemplu. Oricum, fiind bucataria mea si eu impacandu-ma mai bine cu gazul, este clar de ce am ales astfel. In plus, sincer, putin imi pasa daca plitele cu gaz sunt mai „sanatoase”, desi nu cred nici chestia asta.

  6. Marius Delaepicentru spune:

    N-am intrat în yakuza. Ei sunt la periferia societăţii. Însă agentul imobiliar pare să fi avut cel puţin legături cu yakuza. Aş spune că majoritatea agenţilor imobiliari din zonă sunt foşti mafioţi care au reuşit să-şi spele banii şi să devină persoane frecventabile. În rest, yakuza nu se bagă peste mine. Nu-i permite datele statistice despre vînzările mele. (dacă le-or afla vreodată) Mafioţii se orientează numai acolo unde, fie proprietarul are nevoie urgentă de bani, fie unde cîştigă baban. Am grijă ca cel puţin chiria să o plătesc cu întîrziere. Aş plăti-o tîrziu şi dacă aş cîştiga mai mult. Prefer protecţia dată de profilul meu şters. Ies mai ieftin pe toate planurile dacă se citeşte pe faţa mea că am CAR-ul mare, dar sunt cît de cît solvabil. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Marius: Intrebarea mea s-a vrut o gluma, n-am stiut ca ating o potentiala problema reala. Deci chestia cu taxa de protectie este chiat reala. Ma bucur ca poti scapa de ea si iti doresc sa-ti mearga bine restaurantul. Daca ajung vreodata in Japonia, desi nu ma simt ispitit sa o vizitez, la Hiroshima vin, special sa te cunosc. 🙂

  7. Marius Delaepicentru spune:

    Păi ce, crezi că eu am avut vreun talent de manager? Talentul vine mîncînd. 🙂

    În privinţa condiţiilor legale, într-adevăr, e o problemă majoră, semn că suntem încă luaţi drept vite. Poţi face un restaurant clandestin, strict cu rezervări. Cu minimum două zile înainte. Iar dacă te întreabă careva ce-i cu restaurantul, spui că eşti om de ştiinţă amator şi ai nevoie de loturi de experienţă. Dacă vecinii nu se vor plînge de gălăgie, nici nu are cine te pîrî.

  8. Marius Delaepicentru spune:

    Cînd mediul de afaceri va deveni mai permisiv, poţi deschide acolo o şcoală de gătit pentru tinerele gospodine, sau chiar un mic restaurant. Pentru ca visul să ţină, poţi boteza prăvălia încă de pe acum. Ce zici de „Clandestinul”?

    • Radu Popovici spune:

      @Marius: Nu cred ca ma am talent de manager, iar ca sa tii un restaurant in Romania este un adevarat purgatoriu. Cu scoala de gatit insa este altceva. Am acest proiect in cap si am inceput sa avansez. Bucataria aceasta este si ea unul dintre pasii necesari proiectului.

  9. Marius Delaepicentru spune:

    Te răsfeţi. Ai o bucătărie de două ori mai mare decît cockpit-ul meu.

    De obicei, aerul cald care scapă hotei se acumulează sub tavan şi-ţi poate supraîncălzi ingredientele aflate sus.În cazul bucătăriei tale, un strat de circa 30 cm. Dacă ele sunt numai de decor, e OK. Dacă nu, n-ar strica încă un exhaustor fixat în tavanul fals. Dar dacă hota trage şi „aer fals” prin vreo gaură situată mai sus de poalele fustei, atunci nu ai nevoie. Poţi face şi o evacuare naturală, dacă deasupra uşii faci o gaură de circa 20 cm şi o acoperi cu capace demontabile cu plasă de inox. Pe acolo vei avea, fie admisia, cînd foloseşti hota, fie evacuarea naturală, în cazul contrar. Dacă nu ai o gaură de admisie, îţi poţi da seama de depresiunea din bucătărie cînd deschizi uşa brusc. Sunetul exhaustorului creşte cu un diez.

    Altă soluţie este să deschizi cîteva fante la baza uşii, ca la uscătoriile de bloc, însă asta nu rezolvă decît admisia. Nu şi evacuarea din stratul fierbinte de sub tavan. Vei înţelege mai bine tot ce am scris aici, deîndată ce vei constata că zgomotul de fond dat de exhaustorul hotei te va deranja la captarea suntetului cînd filmezi şi ai microfoane omnidirecţionale.

    • Radu Popovici spune:

      @Marius: Am doua ferestruici, bune si la admisie si la evacuare. In plus, pot gati si cu usa deschisa, caci da afara, in curte (trebuie doar sa leg cainele, altfel vine si ma „ajuta” la gatit). Asa este, zgomotul hotei este suparator. Cat filmez nu va functiona. Oricum, nu se filmeaza retea in totalitate. Mai sunt timpi morti de genul: sta la cuptor, se prajeste, se fierbe, stii cum este. In rest ce sa zic, stiu ca sunt norocos, dar daca ai sti cat am economisit pentru ea si cat am asteptat-o… 🙂

  10. brigytte spune:

    Felicitari, s-o stapanesti sanatos si la cat mai multe retete!Radu, sticlele cu sosuri le tii afara dupa deschidere sau in poze sunt inca „virgine”?! o seara buna

    • Radu Popovici spune:

      @brigytte: Multumesc pentru urare! Sticlutele si borcanele sunt inca „virgine”, dupa ce le desfac le tin intotdeauna in frigider.

    • Radu Popovici spune:

      @mihaela: Pentru putin. Vezi ca desi se gasesc greu cuptoare incastrabile alimentate cu gaz, cred ca si alte firme ofera produsul asta. Eu am cautat cateva saptyamani pana am gasit.

  11. RamonaA spune:

    De mult tânjesc dupã o bucãtãrie ca a ta!am remarcat plita pe gaz.
    Meritã sã investim in ceea ce meritãm,si ne dorim din tot sufletul.Sã o stãpânesti sãnãtos!

  12. Katze spune:

    Felicitari! Bucataria este centrul unei case si merita investitia. S-ar putea si o poza cu cuptorul? Si ce se ascunde in spatele usilor?

    • Radu Popovici spune:

      @Katze: In spatele caror usi? Dulapurile adapostesc farfurii de multe feluri, iar usile mari dau in 2 camarute mai mici; intr-una este instalatia de aliemntare cu apa a casei, in cealalta sunt rafturi unde am depozitat diverse chestii. Gata, nu mai am secrete. 🙂

  13. memphis spune:

    Radu, felicitari. Te invidiez nu doar pentru spatiu, ci si pentru gaze. In Occidentul civilizat, unde ma aflu de ceva vreme, cred ca doar 5% dintre case au gaze. Cum se gateste pe o plita electrica, stiti cu totii, asa ca esti norocos si din acest motiv.

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Am remarcat acest lucru peste tot unde am fost in Occident. Cred ca plitele pe gaze din apartamentele lor sunt, de fapt, un indemn sa iei masa in oras, la restaurant. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.