Restaurant Xanadu - Bucuresti
Xanadu, sau Shang-tu (astazi Shangdu, in Mongolia), era capitala de vara a urmasilor lui Kubilai, cuceritorul Chinei. Dinastia Yuan, intemeiata de acest nepot al lui Genghiz-han, si-a mutat apoi capitala la Beijing, dar Xanadu a ramas ca un simbol al opulentei, mai ales datorita insemnarilor lui Marco Polo, care l-a vizita in 1275.
Cand un restaurant se numeste Xanadu, ai din start niste asteptari. Te astepti la mancare asiatica, la decor luxos si la preturi mari. Ei bine, restaurantul cu pricina nu este nici una, nici alta si nici cealalta. Mancarea nu (mai) este asiatica, decorul este (doar) decent, iar preturile sunt (sa zicem) modice.

Prima oara cand am calcat acolo, cred ca era prin mai 2005, restaurantul avea intr-adevar profil asiatic si tin minte ca am mancat bine. Am revenit apoi dupa vreun an si am avut surpriza, pe jumatate neplacuta pentru mine (caci eu iubesc bucataria asiatica) sa vad ca, desi numele a fost pastrat, meniul devenise oarecum eclectic, ceva mediteraneano-internationalo-romanesc. Din cate am aflat atunci, clientii nu s-au innebunit dupa papica asiatica, asa ca profilul a fost schimbat de teama falimentului.
Oricum, asiatic sau nu, am mancat bine si am fost impacat si cu preturile din meniu. 

De atunci am mai fost de cateva ori, fara ca vreodata sa fiu dezamagit. Interiorul este decorat cu destul gust, gradina nu este cine stie ce (cel mai adesea mai sunt si niste motociclete parcate pe acolo, ceea ce nu ne ajuta cu nimic), dar arata decent, este incalzita, iar serviciul este prompt. Mesele sunt destul de apropiate, iar unii dintre clienti poti fi putintel cam zgomotosi, asa ca locul este bun sa vii sa mananci cu familia, sau cu prietenii, sau sa-ti serbezi ziua de nastere. In nici un caz nu v-as sfatui sa veniti acolo cu iubita, sau cu parteneri de afaceri; nu veti avea parte de izolarea si discretia necesare unor astfel de intalniri.
Restaurant Xanadu - Bucuresti
Am fost si acum cateva zile (miercuri 8 aprilie 2009), pe la orele 17:00, cu un prieten cu care nu ma vazusem de cateva luni. Am stat afara, in gradina pe jumatate goala, dar cu nelipsitele motociclete parcate in spate. 
Rasol de vita cu hrean
Am mancat foarte bine: pui Diavolo, rulouri Xanadu si rasol de vita cu hrean. Foarte bine gatite, portiile mari, iar chelnerul prompt. De pilda, portia mea de pui Diavolo, alaturi de cartofi cu rozmarin, a fost adusa pe o farfurie cu diametrul de 33 cm si dadea pe afara, efectiv. Rulourile au fost si ele nemaipomenite, rasolul foarte bun, daca nu pun la socoteala faptul ca nu era sarat. In fine, aproape nimic de reprosat bucatarului… si nici chelnerului, de altfel.
Pui Diavolo cu cartofi cu rozmarin
Preturile pentru felurile principale erau pe undeva intre 17 si 25 de lei, cu exceptia muschiului de vita si a pestelui care depaseau 40 RON. Ba o portie de calcan, cu ceva garnitura plus un pahar de vin rose atingea suma de 150 RON. Chiar nu inteleg de ce pestele este atat de scump in toate pietele si in toate restaurantele. O fi pe cale de disparitie? Ma limitez sa mananc peste in porturile mediteraneene, in Grecia, Italia si Spania, macar stiu ca e proaspat si, comparativ cu preturile de la noi, chiar ceva mai ieftin. De, marea este mai aproape. Cand eram copil, pestele, branza si maslinele erau mancarea saracului. Acum, toate costa de-ti sar ochii din cap. Ce naiba mai mananca saracii? 

In concluzie: mancarea: 5 puncte, serviciul: 4 puncte, atmosfera: 3 puncte, portii: 5 puncte, pret: 3 puncte. 20 de puncte din 25 posibile, ceea ce nu-i rau. Un loc unde este bine sa-ti aduci familia si prietenii, ca sa fie bine primiti si bine hraniti. Atentie totusi la muschiul de vita, la peste si la fructele de mare: cam musca la buzunar! Nu neaparat din vina restaurantului, cum ziceam mai sus.
 
Legenda:
0 puncte: execrabil / scump ca ochii din cap
1 punct: rau / mult prea scump
2 puncte: binisor / cam scump
3 puncte: mediu / pret ok
4 puncte: bine / destul de ieftin
5 puncte: excelent / neasteptat de ieftin