Bauturile lui Radu

Dragii mei, stiu ca v-ati dat seama ca se întampla ceva. Blogul meu tinde sa se transforme din “retetele lui Radu” în „bauturile lui Radu”. Nu am planificat aceasta transformare, ea s-a întamplat pur si simplu.
Motivele sunt mai multe, unele obiective, altele nu.

Cu totii ne schimbam în timp. În principiu, ar trebui sa evoluam. Asta se refera si la gusturi si la preocupari. Schimbarea mea, de fapt cea mai recenta dintre ele, s-a produs dupa ce am deschis Bistro GUXT. Restaurantul acesta ma tine ocupat cam 10 ore în fiecare zi si din cauza lui am fost nevoit sa-mi schimb si activitatea si, cum veti vedea, si interesele.
Am lasat gatitul deoparte (în restaurant gateste Costel Clipescu, un exceptional bucatar, cu o mare experienta, mult mai potrivit decat mine si decat oricare altul pe acest post) si m-am transformat în manager, sef de sala si somelier.

Spre surprinderea mea m-am adaptat la treaba de manager, fara sa-mi placa însa în mod deosebit. Trebuie facuta, pur si simplu, si nu îmi permit sa angajez pe altcineva s-o faca în locul meu. Partea de sef de sala si de somelier (trebuie sa mentionez ca din cand în cand mai sunt si ospatar sau picolo) îmi este foarte pe plac. Mi se potriveste bine si cred ca reusesc sa o fac bine.

Cum eu socotesc vinul si berea ca fiind buni tovarasi de drum cu mancarea, am fost nevoit sa-mi însusesc notiunile elementare ale activitatii de somelier. În primul rand a trebuit sa cunosc bine bauturile din meniu (mancarea o stiam deja), caci numai astfel pot fi capabil sa recomand la masa bauturile potrivite si sa-mi adaptez recomandarile dupa gustul si cultura culinara a fiecarui client în parte. Varsta si experienta de viata care vine odata cu ea, cultura generala si faptul ca ma descurc bine în engleza si franceza si ca mai „rup” ceva italiana (peste jumatate din clienti este formata din straini (pot sa ma laud ca ne-au fost clienti persoane provenind din 50 de tari) ma ajuta enorm.
Sunt mult mai de folos pe acest post decat ca ajutor în bucatarie. Tocatul cepei este important, dar interactiunea cu clientul este si mai importanta. În mod firesc, am ocupat deci locul care mi se potrivea mai bine, iar Bistro GUXT este unul dintre putinele restaurante bucuresltene care are un amfitrion si un somelier. Doi în unul, la oferta.

Consecinta a fost ca am început sa am de-a face tot mai mult cu bauturile si tot mai putin cu gatitul. Am învatat multe despre tot felul de bauturi si mai ales despre bere, care este de departe preferata mea. Pot spune ca am descoperit un domeniu fascinant, de o imensa diversitate si deosebit de prietenos cu mancarea.

Citeste si articolul →   Templul aromelor

Îmi cer scuze daca lipsa din ultimele luni a retetelor va dezamageste. M-am schimbat, ce pot sa fac? Trec printr-o perioada în care va voi povesti mai mult despre bauturi, mai ales vinuri si beri, caci sunt subiectele care ma preocupa în aceasta perioada. Nu înseamna ca retetele sau articolele despre mancare vor lipsi cu desavarsire.

Am pe blog peste 1000 de retete. Excluzand dulciurile, care nu ma atrag deloc, gasesc tot mai greu retete despre care sa cred ca merita a fi prezentate, mai ales în contextul actual, în care au aparut mii de bloguri culinare. În plus, gatitul casnic a cam început sa mi se para mai putin interesant. Simt nevoia sa-mi schimb abordarea si cred ca voi reduce numarul de retete în favoarea articolelor care prezinta partea culturala (filozofica, istorica, sociologica, simbolica, religioasa etc.) a mancarii.

Este posibil ca unii dintre cititori sa ma paraseasca, daca nu au facut-o deja, dar la fel de posibil este ca altii noi sa apara. Nici în viata nu ramai mereu cu acelasi grup de prieteni, asa ca acest proces este unul firesc. Ne schimbam cu totii, iar blogul meu se schimba si el. Pentru mine este ca o fiinta vie, care a crescut, s-a maturizat, a evoluat, a stagnat, a evoluat din nou etc. La un moment dat va si muri, înaintea mea sau poate doar odata cu mine.

Cred ca este corect din parte-mi sa va anunt aceasta schimbare; ea se coace în mintea mea de peste un an, dar a avut nevoie de tot acest timp ca sa-si clarifice scopul si modurile de a-l atinge. O astfel de schimbare nu este neaparat ceva neplacut. Eu o vad ca pe o invitatie sa ma însotiti într-un altfel de aventura, dar tot legata de gusturi si arome.


Un comentariu pe “Bauturile lui Radu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.