Berile stil India Pale Ale

India Pale Ale nu este o bere fabricata în India, asa cum s-ar putea crede. India Pale Ale, sau IPA, este un stil de bere distinct: o bere britanica la origine, dar astazi produsa în mai toate tarile care au cat de cat o productie de bere însemnata. As putea spune, fara sa exagerez, ca IPA este o bere „la moda” în acesti ultimi cativa ani.

Bere stil IPA - sursa foto
Bere stil IPA – sursa foto http://www.primator.cz

Se spune ca acest stil de bere are, totusi, o legatura cu India, si anume aceea ca ar fi aparut ca o consecinta a încercarii de a satisface cererile britanicilor stabiliti în India dupa 1790.
Exista o mare cerere de bere, erau cateva zeci de mii de britanici în India (soldati, functionari, personal tehnic etc.), dar satisfacerea ei punea mari probleme. Fabricarea berii în India era imposibila în acele timpuri din cauza caldurii, a lipsei de apa si, de fapt, a tuturor celorlalte ingrediente.

Încercarile de a transporta bere din Marea Britanie catre Calcutta au dat gres; calatoria dura în medie 4-5 luni si se desfasura cea mai mare parte din timp într-o clima foarte calda. Berile dulci si brune, transportate în butoaie mare de lemn, numite „hogsheads” (capete de mistret), soseau în India lipsite de carbonatare, plate, acre, oribile ca gust… adica de nevandut.

Berea mai era si un aliment de baza pentru echipajele navelor; de pilda, ratia pentru echipajele stationate în Anglia era generoasa: fiecare om primea un galon (circa 3,8 litri) de bere tare în fiecare zi.
Va închipuiti ce neplacut era ca, obisnuiti cu asemenea ratii, marinarii în drum spre India sa se trezeasca… „pe uscat”. Au fost încercari chiar de a produce berea la bordul navelor, iar încercarile chiar au avut succes, dar numai în climate mai reci. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care marina britanica a apelat la grog, un amestec de rom (produs în coloniile britanice din Caraibe, ca si zaharul), citrice, zahar si diverse alte arome, ca întaritor pentru marinari. Grogul avea avantajul de a rezista climei, datorita cantitatii mari de alcool, si de a oferi necesarul de vitamina C, vitala în calatoriile unde mancarea consta, în mare masura din pesmeti si carne sarata. Cu toate acestea, grogul era mai putin sanatos decat berea.

Britanicii din India pareau a fi siliti sa se multumeasca doar cu distilate, pana în momentul în care un berar londonez, pe nume George Hodgson, a avut o idee stralucitoare. A produs o pale ale mai tare si mai amara decat cele pe care le vindea în Londra. Cantitatea mare de hamei actiona ca un conservant, ca si continutul mai mare de alcool. Hodgson a maturat berea timp de cateva luni, pana ce drojdia a consumat aproape tot zaharul, o buna masura de precautie, caci zaharurile din bere sunt hrana microorganismelor care produceau deteriorarea ei. Mai mult, ca masura de precautie suplimentara, Hodgson a mai adaugat hamei si în berea finita.

Citeste si articolul →   Pe urmele berii - partea 2

Acest stil de bere s-a dovedit a fi extrem de neospitalier pentru orice microorganism care ar fi putut s-o altereze. Continutul de alcool era de minim 6%, iar Hodgson spera ca berea sa sa fie îndeajuns de robusta pentru a rezista calatoriei pana în India.
Şi a fost asa cum spera. Noua India Pale Ale a lui Hidgson a ajuns la destinatie în stare perfecta – clara, tare si amara, cu aroma puternica, florala si rasinoasa, de hamei.

Daca berea a avut mare succes în India, în Marea Britanie era aproape necunoscuta. Acest lucru avea sa se schimbe cu ocazia unui… naufragiu. Un vas încarcat cu IPA, cu destinatia India, a naufragiat în Marea Irlandei, dar de pe el au putut fi recuperate circa 300 de hogshead. Berea a fost apoi vanduta la o licitatie, în Liverpool. Nu dupa mult timp, noii beri i se dusese vestea.
În cativa ani IPA a devenit faimoasa în Europa si SUA. Versiuni de IPA au început sa fie berificate în Germania, Norvegia si pe coasta de est a SUA.

O IPA traditionala trebuie sa aiba o culoare de ambra deschisa si aroma puternica si florala de hamei. Caracteristica unei IPA este amareala puternica, tinuta în frau oarecum de malturi robuste si de o tarie alcoolica de minim 6%. Apa dura, folosita în procesul de fabricare, trebuie sa vina cu note minerale racoritoare.

India Pale Ale nu este o bere pentru cei cu inima slaba. Amareala puternica îi poate îndeparta pe unii, dar, în compensatie, berea se dovedeste cuceritoare pentru multi altii. Este, posibil, un „acquired taste”, o chestie cu care trebuie mai întai sa te familiarizezi. La mine, perioada de „acquire” a durat cam doua înghitituri, dar am întalnit persoane care au dat înapoi în fata amarelii.
Nu cred ca berile stil IPA se numara printre stilurile mele preferate de bere, dar pentru mine orice IPA este foarte interesanta si incitanta si va recomand cu mare caldura sa-i dati o sansa atunci cand o întalniti. Se gasesc beri stil IPA, de pilda cea produsa de Primator, în Cora, si nu este deloc o bere rea. Beri chiar mai bune, în opinia mea, se pot gasi la magazinele specializate. Încercati-le pe cele britanice sau americane.

Stiluri derivate
Exista si beri stil Double IPA, numite si Imperial IPA, care sunt variante mai alcoolizate ale berilor IPA. Continutul lor de alcool este mai mare de 7,5%. Stilul acesta de beri ar fi aparut în la beraria Blind Pig Brewery, din Temecula, California, în 1994. A devenit foarte popular în California, mai ales printre berarii din San Diego, aceste IPA mai tari fiind numite si San Diego Pale Ale.

Citeste si articolul →   Weihenstephaner Hefe Weissbier

Un alt stil de bere asemanator IPA este India Pale Lager, sau IPL, care consta din beri lager (fermentate la rece), puternic hameiate. Aceste beri sunt mai putin robuste, dar socotite de multi mai subtile decat IPA standard.


6 comentarii pe “Berile stil India Pale Ale

  1. memphis spune:

    Frumoasa poveste si frumoase beri. Adevarat ca sint la moda in acesti ultimi ani. Pina si belgienii au inceput sa fabrice IPA. 🙂
    Ma bucura faptul ca iei la rind stilurile de bere. Mie mi se pare ca fac parte din cultura generala a pasionatului de mincare si bautura buna. Nu pot lipsi, pur si simplu.

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Si eu zic la fel. Ma fascineaza modul in care a aparut fiecare stil de bere; aproape toate au o poveste frumoasa la origine.

  2. Mirela Stanescu spune:

    Chiar daca in ultimul timp nu mi-am facut aparitia “pe firmament”, nu inseamna ca nu am continuat lecturarea articolelor. Au fost, ca de obicei, variate si interesante. Felicitari pentru ca ai reusit sa mentii stacheta sus. Este intotdeauna o placere sa le citesc.
    Ma bucur si ca ai reusit, dupa multa munca, sa faci o binemeritata, char daca scurta, calatorie. Orice calatorie este o experienta si o initiere, sau un cumul de…, in functie si de inteligenta calatorului (s-a constatat ca inteligenta calatorului nu are lipsuri la gramaj )… Si pentru ca se apropie, din nou, niste mari sarbatori, iti doresc sa le petreci cu bucurie alaturi de familie si de cei dragi.
    Tie si tuturor cititorilor ” Sarbatori fericite!”

  3. cristi-j spune:

    Stiam istoricul dar e foarte interesant oricum.

    Anul trecut se deschisese un local care isi facea singur berea (dar servea si alte beri). Din pacate n-a rezistat decat cateva luni, nu stiu de ce. Berea lor era o varianta de IPA, stil din care nu mai bausem pana atunci. Mi s-a parut deosebita, interesanta, ceva ce merita incercat. Totusi nu as putea bea prea multa sau prea des.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: IPA este un stil de bere de degustat. Nici eu nu pot bea multa. Maxim 500 ml, si asta in timp, cam in 45 de minute. Este prea robusta si cu gust prea pregnant ca sa se poata bea in cantitati mari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.