Berile stil “malt wine” si ”old ale”

Berile stil “malt wine”

„Malt wine” s-ar putea traduce ca „vin de malt”, desi acest stil de bere nu are mai nimic de-a face cu vinul. Shakespeare afirma ca „un quart de ale este o masa demna de un rege”, afirmatie contrazisa însa de faptul ca începand cu anul 1066, cel al cuceririi normande, regii Angliei erau nu doar vorbitori de franceza medievala, dar si educati în spiritul culturii franceze din epoca. Printre altele, acest lucru însemna ca erau bautori de vin, nu de bere.

Vinul era bautura aristocratiei normande, în timp ce berea, numita pe atunci ale, ramasese bautura micilor nobili saxoni si a marii mase a populatiei. Climatul racoros si umed al insulelor britanice era impropriu cultivarii vitei de vie, asa ca aristocratia si curtea regala importau vinul din Europa. O mare parte din acest import provenea din Burgundia, Bordeaux sau Champagne, dar si din Spania sau Portugalia.

Pe la 1700, Anglia era cea mai bogata tara a lumii. În acelasi timp, era o epoca în care începeau sa se faca simtite diverse îmbunatatiri tehnologice, cum ar fi prosibilitatea de a obtine malturi deschise la culoare, ca si o abordare mai stiintifica a proceselor de berificare.

Acestea au dat nastere unor beri în stil ale care rivalizau cu cele mai bune vinuri ca finete, complexitate si tarie. Aceste beri erau scumpe, deci destinate tot aristocratiei, ca circumstanta favorabila aceasta se cam saturase de importuri scumpe si de taierea aprovizionarii din cauza repetatelor razboaie cu Franta.

Berile tari si gustoase au începaut sa poarte diverse denumiri, ca „bere de octombrie”, „bere de Dorchester”, „alcool de malt”, „vin de orz” sau „vin de malt”. Pe la 1800 termenul „vin de malt” a prins atat de bine încat a devenit denumirea principala. Poetii au început sa scrie despre aceste beri si au lansat îndemnul „lasati apa si vinul francezilor”. Probabil ca cea mai mare parte a acestor poezii si cantece era de proasta calitate, dar odata ce ai dat pe gat cateva înghitituri de vin de orz poti începe sa canti tu însuti.

Citeste si articolul →   Carbonnade flamande

Un asa numit vin de malt este o bere ale tare, cu un continut de alcool între 8,5 – 14%. La aceasta tarie alcoolica berea este foarte corpolenta si lasa în cavitatea bucala o senzatie calda si matasoasa, asociata de obicei cu vinul, mai ales cu cel de Porto sau Xerex.

Vinurile de orz sunt berificate, de obicei, din malturi deschise la culoare, uneori cu adaus de zahar. Macinisul de malt da nastere unui must de o tarie neobisnuita, care este îmbuteliat nediluat cu lichidul ce rezulta la spalarea macinisului dupa filtrare.
Concentratia mare de zaharuri, combinata cu o perioada lunga de fierbere, reuseste sa dea berii o culoare ceva mai închisa, de ambra.

Drojdia pentru ale, care petrece mai multe zile pentru a fermenta o bere stil bitter, devine extrem de activa, aproape frenetica, atunci cand i se ofera un must concentrat în zaharuri. Pe masura ce se desfasoara fermentatia, continutul de alcool creste, iar la un moment dat drojdia este coplesita de propria activitate. Berarul trebuie sa sa o convinga sa fie activa, caci altfel berea va fi prea dulce. Fermentatia poate dura saptamani, dar în final berarul va îngadui drojdiei sa se ridice la suprafata berii si sa se cufunde într-un somn binemeritat.

O astfel de bere, obtinuta doar dupa o munca grea si foarte calificata, are o mare adancime de gust, o complexitate inegalabila si o aroma fructata, extrem de placuta. Berea va fi apoi maturata luni de zile, daca nu ani, înainte de a fi îmbuteliata.

Un vin de malt de buna calitate are toate caracteristicile unui vin de Porto: complexitate, omogenitate, corpolenta, forta, rafinament. Aromele pe care le va oferi sunt cele de caramele, mirodenii, fructe negre si sherry. Carbonatarea este destul de slaba, iar gustul semi-dulce, „rotund” si placut. Pe masura ce berea îmbatraneste, va deveni mai putin amara, iar aromele se vor combina perfect, rezultand o bautura eleganta si catifelata. Aceste beri sunt destinate bautului încet, contemplativ. Pentru multi dintre berari o astfel de bere reprezinta încununarea activitatii lor. Reprezinta arta.

Citeste si articolul →   Din secretele vinului (2) - Culoarea

Înca de la aparitia lor, vinurile de malt au fost admirate si dorite. Adesea aceste beri erau facute de majordomii familiilor bogate si erau neafectate de presiuni comerciale, asa ca puteau suporta cheltuielile importante datorate maturarii, etapa cruciala pentru aroma si gustul unui vin de orz.

Berile stil “old ale”

Pe la 1840, în Anglia, fabricarea berii devenise deja o mare afacere, bazata mai ales pe popularitatea berilor stil porter si pale ale. Maturarea berii, implicita în trecut, era acum trecuta cu vederea; multe beri treceau din vasul de fermentare în halbele clientilor în mai putin de o luna.

Ca reactie, a aparut termenul “old ale”, denumid exact acel tip de bere descris, cu un secol mai devreme, ca “malt wine”. Pentru o perioada, termenii “old ale” si “malt wine” au fost sinonimi, dar au început treptat sa aiba sensuri diferite. Astazi “old ale” este un termen foarte general. Singurele elemente comune berilor ale vechi sunt culoarea închisa, o tendinta catre fructozitate si o dulceata remanenta, provenita de la malturi. În afara de aceste trei elemente, orice este posibil.

Multe dintre berile marketate ca “old ale” sunt doar beri brune cu 4-5% alcool, altele sunt asemanatoare unor beri porter, brune-închise, fructate si corpolente, cu 5-7% alcool. Niciuna nu este bine maturata, dar îsi deriva denumirile din faptul ca au o corpolenta de moda veche.


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.