Bucataria coreeana – partea 1

Scurt istoric
Coreea se afla situata la o rascruce a culturillor, absorbind influentele tarilor învecinate, dar dezvoltand o identitate nationala distincta.

Migratia triburilor mongole în sudul Coreei în secolul I î.Ch. a adus mari schimbari culturale si tehnologice. Credintele samanistice ale mongolilor, ca si tehnicile lor agricole au fost adoptate de localnici. Mongolii i-au învatat pe coreeni sa cultive pamantul, ceea ce a avut o influenta covarsitoare asupra bucatariei coreene, ridicand-o la un nivel superior celui de atunci, în care pestele si fructele de mare fusesera principalele alimente vreme de sute de ani.
Orezul a devenit alimentul de baza din dieta coreeana, caci a gasit toate conditiile necesare unei cresteri rapide si usoare. Înca de atunci, orezul a devenit baza alimentatiei, întocmai ca painea pentru europeni, si se servea ca fel principal al mesei, secondat de numeroase alte mancaruri: supe, carne, legume, peste, fructe de mare.

Începand cu jumatatea secolului I î.Ch., Coreea a început sa se dezvolte ca tara. A fost începutul epocii celor Trei Regate: Koguryo, Paekje si Shilla. Aceste regate s-au luptat între ele pentru întaietate, pana în secolul VII d.Ch., cand Shilla, cu ajutor chinez, le-a învins si subjugat pe celelalte doua si a unit peninsula, instaurand o conducere centralizata. Coreea a intrat acum într-o lunga perioada de stabilitate, bazata pe cultura budista. Acest lucru a avut un mare impact asupra gastronomiei, caci uciderea animalelor a fost interzisa, conform principiilor budiste. Consumul de carne a scazut dramatic, iar legumele au început sa detina rolul principal. Mancarea templelor consta din supe, orez si legume, omitand orice ingrediente cu gust si aroma puternica, cum erau ceapa verde si usturoiul. Aceasta influenta se manifesta înca în mancarurile „namul” din epoca noastra, iar marinarea în sos de soia, otet de orez si seminte de susan a ramas aproape identica. Mancarurile calugarilor budisti au revenit în actualitate odata cu tendinta de a manca lucruri sanatoase, lipsite de grasimi, sare si zahar.

Citeste si articolul →   Rechin cu salata de orez

Cultura budista a înflorit în Coreea în perioada dinastiei Koryo, între anii 935 – 1392. Totusi, desi budismul era predominant, regii coreeni au adoptat metodele guvernamentale chinezesti, ceea ce a dus la marirea influentei confucianismului.
Catre sfarsitul perioadei Koryo, mongolii au castigat controlul în Corea pe care au stapanit-o timp de 100 de ani înainte de a fi alungati de generalul Yi Seong-Gye, cel care a înfiintat dinastia Chosun (Yi) în 1392, dinastie ce a condus tara pana în anul 1910. Confucianismul a devenit credinta oficiala, iar influenta chinezeasca a crescut, deschizand o noua era în bucataria nationala coreeana. Stransele legaturi culinare cu China a dus la adoptarea unei mari game de condimente, sosuir si paste pentru asezonare, determinand aparitia de noi tendinte gastronomice. Piperul negru, otetul, melasa si vinul de morez au început sa fie folosite pe scara larga.

Chinezii descoperisera tehnici sofisticate pentru asezonarea si gatitul carnii, în special derivate din tehnicile mongole de a prepara gratarul. Acestea au avut o mare influenta asupra bucatariei coreene, care le-a adoptat, pastrandu-si însa propriile traditii. Carnea era asezonata si gatita pe gratar, dupa care era învelita în frunze de vegetale, pentru un adaus complex de arome si pentru a crea feluri de mancare echilibrate din punct de vedere nutritional. Ideea de a înveli carnea în frunze i-a influentat si pe chinezi, care au adoptat cu entuziasm fructele de mare învelite în frunze de salata verde, mancare foarte populara si astazi.

(va urma)
În aceeasi serie de articole:
Bucataria coreeana – partea 2
Bucataria coreeana – partea 3
Bucatarie coreeana – partea 4
Bucataria coreeana – partea 5

5 comentarii pe “Bucataria coreeana – partea 1

  1. samoila tudorel spune:

    Daca PRO TV-ul mi-ar apartine(normal,in actiuni),o emisiune de cam 2.30h v-ar apartine(si cu reluare noaptea).Cunoasteti atatea lucruri:geografie,istorie,gastronomie;este pacat sa nu le impartasiti celor ca mine.Scrieti carti,scoateti dvd-uri,orice care ajunge la vazul si auzul nostru!O faceti pentru viitorul tineret,care are timp si de cunostiintele dvs si de cluburi(experiment pe nepotul meu care mananca numai fructe de mare).Poate am intins coarda prea mult?nu cred,eu vreau sa mai invat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.