Cateva impresii de la premierea Galei BLOGourmet 2011

Iată că a luat sfârşit prima ediţie a Galei Bloggerilor Culinari. Prima ediţie, căci organizatorii, adică echipa care conduce restaurantul „The Harbour”, şi-au arătat disponibilitatea de a continua în anii viitori.


Am fost invitat să particip la festivitatea de decernare a premiilor de pe data de 24 februarie 2012, şi să oficiez decernarea premiilor uneia dintre categorii, aşa că pot să vă prezint câteva observaţii şi păreri de la faţa locului.
Ştiu că ştiţi că am colaborat în lunile din urmă cu „The Harbour”, organizând acolo câteva degustări de condimente, dar acest lucru nu mă va împiedica să fie cât se poate de sincer şi de obiectiv.
Mai întâi câteva impresii despre participarea la această gală. Nu au fost prezente multe dintre blogurile pe care eu le apreciez a fi foarte bune. Nu vreau să dau nume, căci sunt sigur că mai toţi ştiţi care sunt acele bloguri. Sunt convins că unii dintre bloggerii cunoscuţi ori nu au timp să mai participe la concursuri, ori consideră că au atins un anumit nivel şi lasă deschis acest gen de competiţie blogurilor mai tinere.
Mai există un motiv pentru care unii au ocolit această gală, şi anume faptul că votul publicului a fost criteriul principal după care s-au selectat finaliştii. Nu vreau să intru în amănunte şi să explic de ce nici eu însumi nu agreez deloc această manieră de votare; sunt însă absolut convins că ea a îndepărtat multe bloguri, în special cele care au ajuns să aibă vechime, influenţă şi trafic.
Un blog se adresează publicului. Are, în mod clar, această destinaţie. Cu toate acestea, nu blogurile cele mai bune au, neapărat, şi cei mai mulţi cititori; este şi normal să fie aşa, căci publicul are, în general, criterii de apreciere care ţin seama de necesităţile sale şi nu de valoarea blogului. Votul publicului ar fi, într-un fel, justificat, în alt fel dimpotrivă.
Eu continui să cred că o jurizare asigurată exclusiv de jurnalişti culinari (atenţie, nu din bucătari, somelieri sau restauratori), care înţeleg perfect fenomenul de blogging şi care pot aprecia atât calitatea scriiturii şi a fotografiilor, cât şi cea a detaliilor tehnice şi a reţetelor, dar mai ales calitatea informaţiilor oferite de un blog, ar fi mult mai potrivit.

Revenind la concurenţi, am remarcat o oarecare discrepanţă, căci la gală au participat câteva bloguri bune şi foarte bune, ţinute de profesionişti sau măcar la nivel de profesionist, care s-au şi detaşat de celelalte şi care au obţinut chiar mai multe premii (printre acestea cele ale lui Nico Lontras, Uica Mihai, Ciolacu Ana-Maria, Marcel Iorga), şi altele aparţinând începătorilor, cu calităţile şi defectele acestui nivel.
Câteva cuvinte şi despre premii. La multe concursuri, ce-i drept mai puţin în ultimii 1-2 ani, premiile au fost adesea aproape simbolice. De data aceasta însă, sponsorii şi-au luat treaba în serios. Premiile, din câte am înţeles, au fost consistente ca valoare şi au constat din… ustensile necesare unui blogger, oferite de Logitech, Bilancia şi Bristot, de la suporturi pentru laptop până la roboţi de bucătărie.

Distincţiile, sub forma unui hublou de corabie, mi s-au părut foarte originale, bine lucrate şi în ton cu specificul restaurantului „The Harbour”. De remarcat că cel mai adesea premianţii primesc doar o diplomă. „The Harbour” a avut această ideea, care face ca premiile lor să fie deosebite; această grijă pentru detalii de calitate spune, şi ea, câte ceva despre eforturile întreprinse pentru organizarea galei.
Fiindcă am scris cuvântul „organizare”, trebuie să apun că a fost, probabil, cea mai bună pe care am vazut-o eu la vreun eveniment de acest gen şi ştiu că a implicat eforturi considerabile, atât băneşti cât şi de logistică. Tot respectul pentru munca depusă şi banii cheltuiţi.
Vedeam pe feţele chelnerilor cât de concentraţi erau, de asemenea cât de emoţionaţi erau cei din management. Toţi păreau obosiţi, dar gata să facă faţă pentru cele câteva ore care urmau.
Dacă ar fi să sintetizez într-o singură frază senzaţia lăsată de gazde, este că au fost extrem de amabile şi foarte prezente… în mod discret. Aşa trebuie să fie gazdele. Mereu lângă tine atunci când ai nevoie de ele, dar fără să-şi impună prezenţa sau să eclipseze invitaţii.

Un lucru spectaculos, pentru mine, a fost realizarea legăturii video cu participanţii rezidenţi în alte oraşe şi ţări, care nu au putut fi prezenţi în Bucureşti decât prin intermediul tehnologiei digitale. Aceştia au putut fi prezentaţi publicului şi au putut adresa invitaţilor câteva cuvinte, de pe ecranele televizoarelor din restaurant. Un astfel de efort întreprins de organizatori denotă, după mine, respect pentru eveniment şi pentru participanţi.
Un alt lucru extrem de plăcut a fost formaţia care a asigurat fondul muzical. Am înţeles că se numeşte „The Breeze” – sper să nu greşesc – şi a fost de un profesionalism desăvârşit. Melodii bine alese, bine interpretate, fără a acoperi evenimentul, ba reuşind chiar să-l completeze într-un mod fericit.
Mâncarea a fost nu doar suficientă şi diversă, dar şi bine gătită şi gustoasă. A fost una dintre puţinele ocazii din ultimele luni când am simţit nevoia să-mi mai umplu o dată farfuria. Nu am făcut-o, căci mă feresc să mănânc mult seara, dar aţi înţeles ce vreau să spun. Barul, la fel, a fost la înălţime.


Prezentatorul evenimentului a fost Cosmin Tudoran, de la „Cassa Loco”. Este extrem de dificil să fii un bun prezentator; nu eşti pus acolo, cu microfonul în mână, doar pentru a citi câştigătorii. Trebuie să fii nostim, optimist, zâmbitor, să impui atmosfera în care se desfăşoară evenimentul. Oamenii de show ştiu cum să facă aceste lucruri, căci sunt antrenaţi. Dacă ar avea şi cunoştinţe gastronomice şi s-ar documenta temeinic despre cei pe care urmează să-i prezinte, pot face o treabă a naibii de bună.
Cosmin este o persoană obişnuită să vorbească în faţa publicului, a avut vervă şi prezenţă scenică, deşi s-a simţit pe alocuri că nu cunoaşte destul de bine domeniul (mă refer la domeniul culinar şi de jurnalism culinar). A avut însă o prestaţie mult mai bună decât am văzut în alte ocazii, iar adesea a dat dovadă de prezenţă de spirit şi de umor de bună calitate.
Concluzie:
Nu ştiu dacă am acoperit toate aspectele, în definitiv am căutat şi eu să mă simt bine şi să conversez cu amicii veniţi la faşa locului. Am povestit lucrurile aşa cât le-am putut observa în cele 3 ore cât am fost prezent acolo.
Cu excepţia câtorva mici scăpări, neimportante de altfel, nu am observat practic niciun defect de organizare demn de a fi menţionat. Am plecat de la „The Harbour” cu o bună impresie şi cred că această gală poate fi o excelentă motivaţie pentru mulţi dintre bloggeri.


  1. Dana spune:

    Imi pare rau ca n-am vazut printre participanti nume ca Laura Adamache, Edith Francu, Invat sa gatesc (v-ati uitat vreodata pe blogul asta? Poezie, nu alta) si ar mai fi cateva. Cred ca n-au participat din acelasi motiv: jena sa ceara voturi de la public. Nici nu mi se pare de altfel normal sa faci asta. Sunt bloguri mai bune decat multe dintre cele pe care le-am vazut premiate. Una peste alta, ma bucur ca am citit un articol ca cel al lui Radu. Bine punctat.

    • Radu Popovici spune:

      @Dana: Partea proasta este ca atata timp cat altii nu se jeneaza sa cerseasca voturi, astfel de concursuri vor avea mereu participanti. Sponsorii sunt cei pacaliti, de fapt. Se uita la numarul de participanti, nu la calitatea lor. Daca ar parcicipa blogurile importante, atunci si concursul ar avea parte de o mult mai buna expunere.

  2. jollyca spune:

    @Dana – sa nu uitam totusi ca e concurs de „bloguri”. Imediat ce apar „specialistii” vor aparea si vocile care-i contesta („ce treaba are ala cu blogingu? Ce treaba are ala cu bucataria?!”). Cred ca e mai bine cum zicea Radu – aia doi-trei care se pricep si la una si la alta sa jurizeze :).

    Tragand linie – e bine ca s-a facut, asteptam editia de la anul (unde poate o sa particip si eu 🙂 ).

  3. Dana spune:

    Consider ca un astfel de concurs ar trebui jurizat doar de specialisti. Si ma refer la acelasi lucru la care te-ai referit si tu: specialisti care sa aprecieze o fotografie de calitate, o prezentare corecta a retetei (in sensul intelegerii ei) si in aceeasi masura o scriitura buna – povestea trebuie apreciata in egala masura. De ce nu un castigator pe baza votului publicului? Pentru ca nu demult, de exemplu, am primit un mesaj pe facebook, private, in care mi se cerea un like la o fotografie. Cu aceasta metoda persoana respectiva a primit aproximativ 3000 de voturi, pe care le-a cersit, asa cum spunea cineva mai devreme, si a castigat o excursie la Milano. Si in timp ce cu o mana cerea voturi, cu cealalta scria pe facebook cat de suparata este pe cei din lista de prieteni ca i-au spus La multi ani mai devreme decat trebuia. Si fara nicio jena i-a facut prosti. In vazul lumii, nu in private. Dupa care a plecat la Milano. Si-a mai fost premiata si la BloGuourmet. Vi se pare corect? Mie nu. Aduceti specialisti si apoi vom vedea cine sunt adevaratii castigatori. Subscriu: un blog culinar nu trebuie sa fie doar un retetar copiat dintr-o carte de bucate. Felicitari pentru obiectivitatea articolului.

    • Radu Popovici spune:

      @Dana: Da, voturile publicului pun concurentii in situatii jenante si permit falsificarea si deturnarea concursului. Sunt convins insa ca nu a fost cazul si aici, caci dupa public a existat un juriu care a aplicat alte criterii.

  4. Yolanda spune:

    Am aflat despre acest concurs Blogourmet de pe twitter si m-am hotarit sa particip pentru ca am crezut ca va fi jurizat de specialisti. Cu aproximativ o saptamina inainte de inceperea concursului, am primit un email in care eram invitata sa imi mobilizez prietenii de pe FB sa voteze pentru mine. M-am dezumflat instantaneu 🙁 pentru ca NU imi place si refuz sa cersesc voturi pentru blogul meu. Citesc bloguri si scriu despre mincare din placere, sint perfectionista, imi place mincarea bine gatita, indiferent daca gatesc un fel de mincare simplu sau fac niste combinatii fusion. Imi place bucuria pe care o simt oamenii pe care ii invit la masa, ma bucur atunci cind inspir pe cineva si nu ma supar cind sotul meu ma critica in sens constructiv (dar daca se itimpla asta, nu voi posta reteta pe blog pina nu o refac pina cind imi iese perfecta/uber delicioasa) :))
    Parerea mea este ar fi fost bine ca cei care au organizat acest concurs, sa jurizeze individual fiecare blog. Asa, concursuri cu clickuri sunt o groaza pe internet, concursuri la care nu particip niciodata. Cred ca ar fi dat mai multa greutate acestui concurs.
    Ma bucur mult, in toata dezamagirea asta, am vazut printre cistigatori foodbloggers pe care ii apreciez foarte tare, ie Nico Lontras, Just Love Cookin’, TasteBazaar, What Liberty Ate etc.

    • Radu Popovici spune:

      @Yolanda: Sunt cam de aceeasi parere cu tine. Nu am incredere in votul publicului. In viata insa, aproape tot este rezultatul unui compromis. Poate ca pe viitor aceasta gala nu va mai depinde deloc de votul publicului.

  5. memphis spune:

    Imi dau si eu cu parerea de la distanta. Nu ma intereseaza concursurile, dar cred ca este nevoie de ele asa ca factor stimulent mai ales pentru bloggerii incepatori.
    Pana la urma cu sau fara votul publicului, macar gala asta a fost bine organizata, nu din saracie ca prin alte parti. Au fost premii substantiale, muzica, transmisii de la distanta, mancare, trofee, diplome. Adica tot tacamul. Trebuie ca si sponsorii sa capete ceva in schimb, adica expunere. Am senzatia ca organizatorii merita felicitati caci au incercat sa ofere maximul posibil in conditiile actuale. 🙂

  6. maria elena spune:

    Felicitari organizatorilor pt tot ceea ce au oferit, felicitari premiantilor. Ma bucur sa recunosc chipurile unora dintre participanti.
    La cat mai multe editii de acest gen!

  7. Sara & Miki spune:

    Am tot citit impresii de la toti participanti, dar ma bucur ca am citit si impresiile tale legate de aceasta Gala. Regret ca nu am putut ajunge, mai ales ca premiul la sectiunea „cea mai complexa forma de prezentare a unei retete”, a fost inmanat chiar de tine. A fost ridicat de o nepoata, e vorba de locul II. Sper sincer ca blogul „Culorile din farfurie” se afla printre cele citite si apreciate si de tine.

    • Radu Popovici spune:

      @Sara&Miki: Stiu, am vorbit putin cu nepoata. 🙂 Blogul vostru este printre cele pe care le-am „rasfoit”. Din pacate am atat de putin timp, incat nu pot sa spun ca citesc cu adevarat vreun blog. Uneori nu reusesc nici sa corectez ceea ce scriu in propriul blog, daramite sa mai citesc si altele.

  8. Diana spune:

    Sunt intru totul de acord cu tot ce ati prezentat! Si ma simt onorata ca mi-a fost inmanat premiul chiar de catre dumneavoastra 🙂 ! Va citesc si va apreciez demult!
    O zi frumoasa va doresc,
    Diana Oana

  9. ciprian spune:

    felicitari tuturor si eu cred ca si bucatarii profesionisti cat si bloggeri culinari pot lucra impreuna spre o educatie si cultura culinara mai ridicata in randul concetatenilor nostrii

  10. jollyca spune:

    „…jurnalişti culinari (atenţie, nu din bucătari, somelieri sau restauratori), care înţeleg perfect fenomenul de blogging” – eu stiu doar unul sau poate doi oameni care pot face chestia asta – sa fie jurnalisti si sa inteleaga si fenomenul de blogging.

    Pana la urma urmei conteaza ce urmarim intr-un blog culinar – inspiratie pentru retete sau povesti despre retete. Ce este mai bun – un blog culinar care iti spune o poveste frumoasa despre un ou fiert sau unul care-ti da sec o reteta de „saumon en croute cu sos de spanac tanar”? (exagerarea e voita 🙂 ).

    • Radu Popovici spune:

      @jollyca: Eu as zice ambele. Blogul culinar este un mijloc de educatie; cel putin eu asa ii vad rostul. Daca nu da informatie de calitate, dupa mine nu ar trebui sa existe. Sunt pe piata atatea carti de retete incat un blog care face doar asta nu este necesar. Mai ales ca am avut ocazia sa jurizez retete de pe diverse bloguri si pot sa spun ca, de cele mai multe ori, este vai si amar. Nu poti educa pe cineva, cand tu insuti habar nu ai sa redai o reteta in mod corect.
      In ce priveste jurnalistii culinari, tu zici ca stii doar vreo doi. Chiar si asa, ai ceva contra unui juriu format din doar doua persoane? 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.