Ce sunt fructele de mare?

Acest termen a început să fie folosit pe scară largă şi la noi abia în ultimii 10-15 ani şi stârneşte încă destule confuzii.

Am prieteni care deschid câte o carte de reţele la capitolul numit FRUCTE DE MARE şi se miră că găsesc multe reţete cu… peşte. “Păi, se întreabă ei, unde sunt calmarii şi caracatiţele? De ce găsesc aici o grămadă de peşti?

Şi eu am folosit adesea denumirea „peşte şi fructe de mare”, care este un pic redundantă, pentru a denumi această categorie de ingrediente în scopul de a fi clar înţeles de toată lumea.

Profit de ocazie ca să încerc să lămuresc, culinar vorbind, nu doar acest termen, ci şi alţii înrudiţi şi deopotrivă stârnitori de confuzii, cum sunt CRUSTACEE, MOLUŞTE, CEFALOPODE şi ECHINODERME.

Ca termen culinar „crustacee” denumeşte animelele marine şi de apă dulce care servesc drept alimente (creveţi, crabi, langustine, homari, scoici, midii, stridii, calmari, arici de mare, sepii, caracatiţe etc., dar şi melci, raci şi broaşte).

Unele dintre aceste vieţuitoare sunt de fapt moluşte (scoici, midii, stridii, caracatite, sepii, calmari), batracieni (broaste), echinoderme (arici de mare), gasteropode (melc) dar aceste denumiri sunt evitate în meniuri sau reţete, pentru a evita ca mesenii şi clienţii să facă asocieri ce ar putea avea efect contrar stârnirii apetitului.

Ca termen ştiinţific „crustacee” denumeste animalele acvatice cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă (creveţi, crabi, langustine, homari), „moluşte” denumeşte animalele cu corp moale, închis cel mai adesea într-o cochilie (scoici, midii, stridii), dar şi clasa aşa-numitele „cefalopode” (calmari, sepii, caracatiţe), iar „echinoderme” denumeşte animalele cu schelet extern, calcaros, format din plăci (arici de mare).

Citeste si articolul →   Pe scurt despre boia

Acestea din urmă se întâlnesc mai rar, mărturisesc că nu am văzut niciodată arici de mare, dar, dacă tot am adus vorba despre păpici provenite din mare, nu pot să le ignor.
Sursa foto: www.montereygourmetshops.com
Termenul „fructe de mare” este privit diferit. Europenii în general îl aplică vieţuitoarelor marine cu excepţia peştilor, balenelor şi delfinilor, deci oricărui alt animal marin, sau plantă marină, consumat(ă) ca aliment.

Această clasă de ingrediente ar include deci algele şi crustaceele marine (termen care, din punct de vedere culinar, cum am văzut mai sus, include şi moluştele – cu clasa cefalopode cu tot – şi echinodermele).

Bineînţeles că şi aici anglofonii fac tot posibilul ca să contribuie şi ei la „marea zăpăceală”; nu se mulţumesc să conducă pe partea greşită a drumului, să măsoare lungimile în inch, distanţele în mile, iar temperatura în grade Fahrenheit, ci folosesc altfel termenul „fructe de mare”.

Ei denumesc astfel, prin extensie, şi peştii si chiar animalele şi plantele comestibile care trăiesc în apă dulce. Nu sunt insă sigur dacă şi mamiferele gen balenă şi delfin intră la aceeaşi categorie.

Lăsând gluma deoparte, cred că este util să ştim şi cele spuse în ultimul paragraf, mai ales dacă vrem să facem o traducere de la ei la noi, sau invers; documentaţia culinară în limba engleză este cea mai bine reprezentată, depăşind-o net pe cea în limba franceză, nu doar pe internet, ci şi pe suport carte şi CD.

În concluzie, sper să apreciem şi mai mult fructele de mare, acum când ştim cu precizie cu cine avem de-a face!

Citeste si articolul →   Omletă - friletă - frittata

Bibliografie:

  • DEX
  • Ana Maria Gal: „Alimente şi preparate culinare din bucătăria românească şi internaţională”
  • en.wikipedia.org

  1. bobo spune:

    nu bunica a mancat cu masura adica avea un pahar gradat.(glumeam)a mancat echilibrat si nu a facut excese adica sa ma fac mai inteles cantitatea de carne nu depasea pe cea de legume paharul de vin era pahar nu carafa etc,si sa sti ca nu a fost o povara pt ea ani pt ca s-a ingrijit singura si pe la 90 de ani avea grije si de o baba cum spunea ea care era mai mica decat ea cu 20 ani.povara este cand nu mai poti merge sau faci pe tine in rest atat timp cat iti porti singur de grije este ok.si la 300 de ani

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: N-am stiut ca era asa de verde. 🙂 De obicei, oamenii care bat suta sufera de toate necazurile varstei. Ideea pe care o comunici este ca a avut o alimentatie echilibrata, fara sa cada in extreme.

  2. cristi-j spune:

    nu neaparat … depinde ce intelege fiecare prin masura . cred ca de exemplu si cei care sunt nevoiti sa-si cumpere haine tot mai largi sunt convinsi ca isi cunosc „masura” chiar daca ajung sa-si schimbe masura la haine destul de des .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Eu cred ca a vrut sa spuna ca a mancat si a baut echilibrat, fara excese si fara renuntari inutile, ca un omnivor inteligent. 🙂

  3. cristi-j spune:

    @bobo . foarte corect ce spui cu un singur amendament : nu cred totusi ca bunica ta a servit / mincat numai carne grasa ca sa ajunga la 105 ani deci depinde totusi si ce mincam pe linga cit si cum mincam .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j & bobo: Exista acolo o precizare: „a mancat si a baut cu masura pana la sfarsitul vietii„. Asta spune mai multe decat cei 105 ani, care, fie vorba intre noi, sunt mai mult o povara pentru toata lumea decat o realizare. Problema fiecaruia este sa-si afle masura…

  4. cristi-j spune:

    total de acord cu ultimele tale doua comentarii .
    si legat de asta , nu cred ca aici e locul unde se impun lucruri / puncte de vedere sau se dau verdicte , nu e nimic legat de obligativitate si deci teoretic nu am avea de ce sa ne contrazicem , putem , mult mai simplu si mai placut , doar sa schimbam pareri .

  5. bobo spune:

    treaba asta cu mancatul sanatos o gasim mai mult in emisiunile tv sau pe bloguri din pacate realitatea este alta,in restaurante 90% din clienti cauta sosurile, carnea grasa si alte preparate destul de consistente asta v-o spun eu din experienta. si pana la urma o pulpa de rata moulard este mai buna de 100 de ori decat un piept de pui treaba sta in cate pulpe mancam o data si cu ce le mai servim alaturi. este destul de greu de precizat ce este si ce nu este sanatos de mancat, stramosi nostii au consumat destul de multe grasimi si mancaruri care acum sunt rele pentru sanatatea noastra si au trait fericiti. bunica mea a trait 105 ani si a mancat si a baut cu masura pana la sfarsitul vietii si va asigur ca nu servea nici fructe de mare si nici piept de pui cu legume. pana la urma tot cat si cum mancam ramane si cata miscare facem

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: Totusi, avem din ce in ce mai multi obezi, si asta nu este doar din cauza stresului si lipsei de miscare. Conteaza, cum spui tu, si cantitatea, si modul in care este gatita mancarea, si modul in care este asociata cu garnituri, sosuri etc. Faptul ca cei mai multi mananca carne grasa este o realitatea, cum spui si tu, care o cunosti direct de la sursa, mult mai bine ca multi dintre cei de aici (mai bine ca mine, in orice caz). Putem insa sa o „zdruncinam” din cand in cand… pe realitate, vreau sa spun. Mai vine lumea pe un blog, se mai uita la TV, mai vede un ingredient nou, poate i se trezeste curiozitatea. In definitiv, toti cei care discutam aici facem parte din categoria curiosilor, altfel ne-am cauta de treaba in alta parte.

  6. bobo spune:

    dac vrei tu asa asa sa fie ,putem sa ne contrazicem doua trei zile,si sa sti ca in ori care meniu se specifica ce fructe de mare sunt creveti,sepie etc,titlul find general de seafood.si repet si eu sunt multe de apa dulce broaste(NU TESTOASA),racul si scoicile si de ce sa le includ eu in categoria fructelor de mare doar de dragul variantei anglo-americane,pana la urma nu sunt ei cei mai experti

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: Eu nu vreau sa impun nimic, prefer ca eu personal sa fac aceasta alegere si sa includ pestii printre fructele de mare; mie mi se pare mai logic si este optiunea mea. In rest, faptul ca americanii numesc fructe de mare si fructele… de rau, mi se pare o… lipsa de logica. Nu vreau deloc sa impun varianta ca americanii ar fi cei mai mari specialisti (in opinia mea ei sunt indienii si thailandezii), am doar propria mea parere. Partial coincide cu ce spun americanii, partial nu. Si viceversa, partial coincide cu ce spun francezii, partial nu. 🙂

  7. cristi-j spune:

    curentul de a minca sanatos nu e creatia romanilor , este copiat din alte parti . si la noi nu a inebunit lumea , e nimica toata fata de cum e in alte tari . si are legatura cu ultima parte a comentariului lui bobo si cu stilul de a „rezolva” probleme a omenirii . in loc sa modificam sursa vrem sa modificam rezultatele .
    dar conteaza si ce mincam . pe scurt , e necesar un echilibru si o varietate . plus ca varietatea e mult mai placuta si distractiva iar curiozitatea si descoperirea nu inseamna deloc ca nu vom pastra trasaturi ale mincarii romanesti .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Curentul asta cu mancarea sanatoasa este foarte… sanatos atata timp cat nu cade in extreme. Mi se pare aiurea sa-ti dramuiesti fiecare inghitura. Trebuie sa mancam echilibrat si cat mai variat. Multi mananca preponderent carne si aproape numai de porc, ceea ce este o extrema; o alta extrema, in opinia mea, este vegetarianismul. Omul este omnivor si trebuie sa manance de toate, carne, vegetale si lactate, cu amendamentul unui plus de legume si fructe fata de dieta noastra actuala. Varietatea nu este doar placuta, ci chiar este inscrisa in genele noastre de omnivori.

  8. bobo spune:

    voi credeti ca strainii sunt toti asa de educati si fini cunoscatori in ale gastronomiei,pana la urma in toata lumea se mananca in functie de zona de ce le ofera pamantul.normal ca cei de la munte sa manance ceva iar cei de la mare sa se axeze pe altceva.daca noi eram cu o deschidere la un ocean si la noi erau mai cunoscute fructele de mare sau pestii din pacate marea neagra este f saraca in peste si altele.Credeti ca in ungaria ,austria sau alte tari fara iesire la mare consumul de fructe de mare este mai mare ca la noi.eu cred ca la noi curentul asta de a manca sanatos a inebunit toata lumea,toti zic ca avem o mancare grea ,grasa dar uitativa la vecinii nostri unguri colcaie mancarea in grasime si nimeni nu vrea sa o schimbe.parerea mea ca nu ce mancam ci cat mancam conteaza si cum asociem mancarea,cat sport mai facem cat de des mai mergem prin parc la o plimbare,acum din pacate timpul il petrecem la calculator sau mergem sa cuparam o paine cu masina

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: Aici sunt de acord cu tine, desi sa stii ca si la unguri exista curentul de a manca mai fara grasimi si prajeli si mananca si o gramada de peste de apa dulce; la fel si austriecii. Comparativ cu noi, ei sunt un pic mai educati in privinta asta. Ma gandesc insa ca avem sansa de a profita de globalizare: putem incerca sa mancam din cand in cand si altceva decat ne ofera pamantul.

  9. bobo spune:

    radu daca te uiti in toate limbile nu numai in franceza toti spun ca fructele de mare sunt nevertebratele,ca americani le spun la toate mancare din mare e treaba lor,dar pestele trebuie bagat in alta categorie mai ales ca sunt ff multe specii de apa dulce care nu le poti numi fructe de mare si sa stii ca sunt multe specii aclimatizate aduse si crescute pe la vecinii nostrii vezi ex. BARAMUNDI un peste care este de loc din australia si crescut in bulgaria.si daca nu te simti deloc francez ar trebui sa nu te simti nici american.

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: Lasand deoparte pestii si fructele de mare, as prefera sa ma simt bine ca roman. Revenind la subiect, eu aleg varianta anglo-americana care include si pestii (caci mi se pare mai logica) si repet ce ti-am raspuns mai jos: indiferent cum le socotim, este bine sa stim ca dintr-un meniu scris in limba engleza putem comanda fructe de mare, si putem primi melci si broaste, plus ceva alge de rau ca garnitura. 🙂 Am revenit insa si in articol si am nuantat definirea fructelor de mare, mentionand si varianta europeana (de fapt franco-germano-italiana, caci doar pe acestea le-am verificat).

  10. memphis spune:

    Radu, eu cred ca este corecta si exprimarea „peste si fructe de mare”; daca esti foarte strict, poti spune ca este redundanta, dar cred ca este potrivita pentru publicul larg. In definitiv, daca te adresezi lui, trebuie sa-i vorbesti intr-o limba pe care o intelege. Chiar si pe blogul tau, unde vin totusi destui profesionisti, poti folosi termenii asa cum sunt ei intelesi de marele public. Ma refer la cazuri ca acesta, nu la cazurile in care publicul larg foloseste termenii complet aiurea.

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Sigur ca un patron de restaurant, care vrea sa vanda ceva publicului larg, trebuie sa vorbeasca clientului in asa fel incat sa fie inteles. Patronul vrea sa fie sigur ca mesajul ajunge la client si ca acesta il intelege, de aceea va spune „peste si fructe de mare”, pentru ca este mai asigurator. Totusi, si nu ma refer doar la acest caz, publicului trebuie sa i se aduca la cunostinta termenii corecti, altfel nu-i va mai invata niciodata. Pe mine nu ma deranjeaza, de pilda, atunci cand imi pun termopane, sa invat ce este ala pervaz, sa invat diferenta dintre atic si acoperis, dintre grinzi, popi si capriori, sau sa aflu ca scaun mai inseamna si altceva decat chestiile alea de sub fund. 🙂 Putem invata lucruri noi si cand comandam la restaurant, sau cand citim o reteta. Eu unul am o structura mai rigida: parca este ceva in mine care ma face se vreau ca lucrurile sa fie precis denumite, in masura in care pot eu s-o fac. Ce spui tu este corect, dar doar pana la un punct. Extrapoland, vom proceda ca cei de la Academia Romana: fiindca majoritatea spunea „eu continui” in loc de „eu continuu”, cum era corect, s-a renuntat la cea de-a doua forma si s-a decretat ca de acum inainte se va spune „eu continui”. Adica ceea ce era gresit a devenit corect peste noapte. Decat sa-i faca pe cei mai multi sa invete, a preferat sa le dea peste nas celor care se straduisera sa faca asta si sa respecte regula stabilita chiar de… Academie.

  11. cristi-j spune:

    imi plac listele ! hehehe . dar ar fi vorba de vreo 3 liste : ce mi-as dori sa maninc , ce mi-ar placea sa maninc , ce maninc de obicei . toate sunt relative si se mai modifica in timp in functie de diversi factori .
    ce mi-as dori sa maninc ? vegetale / peste / pui / creveti / miel / vita / porc / vinat .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Dat naibii internetul asta. 🙂 La mine crevetii ar fi inaintea pestelui, dar nu cu mult. Ambii, plus puiul, sunt inaintea porcului si a vitei. Mielul si vanatul sunt in josul listei.

  12. cristi-j spune:

    chiar daca nu avem o cultura a fructelor de mare si multi n-au gustat si nici n-ar incerca , asta se poate rezolva in timp iar cit de repede depinde si de starea economica , schimburi , calatorii , putere de cumparare , educatie (in general) , mentalitate . si mie mi se par scumpe dar de fapt nu cred ca sunt mult mai scumpe (procentual) decit alte produse comparativ cu alte tari , gasesti si mai acceptabile la pret dar calitatea e proasta si intr-adevar am vazut pungi cu creveti unde era mai multa gheata decit creveti .
    ramin la parerea ca se cumpara mult mai mult ca acum citiva ani .
    sincer sa fiu eu nu sunt innebunit dupa fructe de mare , daca ar fi sa aleg intre peste si creveti probabil as alege pestele . dar decit toate kilogramele de carnuri rosii …

  13. toni spune:

    Si eu sunt oarecum sceptic apropo de consumul de fructe de mare. Eu am incepu sa mananc creveti datoita lui Radu, care a postat o gramada de retete foarte bine explicate. Fara acele explicatii nu as fi avut curaj sa dau bani pe ei si sa-i gatesc.
    Sunt sigur ca apetitul romanilor pentru fructe de mare va creste constant, dar cu viteza destul de mica. Lipsa de informatii, de educatie si de bani va fi o mare frana. 🙁

    • Radu Popovici spune:

      @toni: Ma bucur ca ti-am starnit curiozitatea cu retetele mele, si ma bucur mult ca ti-au placut si crevetii. Ii simpatizez foarte tare. 🙂 Ai dreptate, in final tot la bani si la educatie ajungem. Eu aici zic educatie, dar ma refer la ea in sens foarte larg, nu doar scolar. Poate ar trebui sa-i spun, mai curand, mentalitate?

  14. bobo spune:

    la noi pe piata ajung toate resturile de afara,fructele de mare sunt congelate si ff scumpe la fel si pestele,si ce mai gasim asa zis proaspat arata deplorabil, cred ca primul inconvenient este pretul mai ales ca platim si gheata la pret de crevete , caracatita etc. Si Radu sa sti ca la noi in tara se gaseau fructe de mare inca din 92-93 (vezi magazin din piata George Cosbuc primul de gen din tara noastra), nu erau asa de populare cum nu sunt nici acum prea mult, multi se sperie cand aud de fructe de mare crezand ca este complicat de gatit , trebuie tinut cont doar de timpi de gatire in rest retetele sunt destul de simple.

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: Nu stiam de magazinul despre care vorbesti, era inainte sa ma apuce pe mine pasiunea pentru gastro. Oricum, cu o floare nu era primavara. 🙂 Vor mai trece ani buni pana cand lumea va invata sa manance si sa gateasca fructe de mare. Mai ales in conditiile in care sunt scumpe (mi-a placut chestia cu „gheata platita la pret de crevete”)…

  15. Ducky spune:

    Mie mi s-a întâmplat exact pe dos… Acum mulţi ani, fiind în Italia la nişte prieteni, m-au întrebat „ti piace pesce?” iar eu (care cred că într-o viaţă anterioară am fost pisică, aş mânca peşte de 3 ori pe zi), gândindu-mă că e vorba de creatura cu branhii şi aripioare, am zis entuziasmată că da. Şi aşa m-am trezit în faţa unei porţii de spaghetti cu toate moluştele, creveţii şi celelalte vietăţi marine imaginabile… mai puţin peştele. Pe vremea aia nu mă atingeam de fructe de mare, aşa că m-am ridicat cam flămândă de la masă. N-am verificat niciodată dacă a fost doar vorba de o exprimare foarte aproximativă a amicilor mei, sau în italiană chiar se spune „pesce” la tot ce iese din mare… Oricum, între timp mi-am revizuit atitudinea şi nu mai discriminez!

    • Radu Popovici spune:

      @Ducky: M-am uitat adineauri in dictionarul explicativ al limbii italiene, iar termenul „pesce” se refera doar la pesti. Poate in vorbirea colocviala „pesce” sa insemne si „fructe de mare”, dar nu si „DEX”-ul lor. 🙂

  16. cristi-j spune:

    ce am observat eu este ca totusi se cumpara tot mai multe „fructe de mare” si nu ma refer aici la peste . cred ca ai dreptate cu modul de a le gati si cu aspectul , unde probabil sunt inca destui care gresesc dar desi nu avem traditie la peste si fructe de mare globalizarea va ajuta la transformare . nici nemtii nu cred ca erau obisnuiti cu asa ceva dar acum e plin de restaurante de profil si se gateste si acasa destul de des si cred ca in timp vor ajunge si la noi mai cunoscute si folosite . despre pret sunt de acord cu tine partial , adica sunt piperate dar nu fac exceptie de la mincare in general care e mai scumpa ca in vestul europei de exemplu , deci nu cred ca e vorba de vama , transport si restul .
    „confuzia” cu peste si fructe de mare , unde pestele e inclus in fructele de mare nu mi se pare importanta . pe de o parte nu am vazut pe unde am fost nici un fish-restaurant , e aproape mereu doar seafood-restaurant dar in toate cartile de bucate capitolul e denumit fish and seafood .
    iar in romaneste , ajung iar la un subiect despre care am mai scris , ne lipsesc cuvinte . in engleza e seafood – shellfish – crustacean+molusc , in franceza e coquillage si crustace dar in romaneste e doar crustacee . lipseste echivalentul shellfish care sa denumeasca toate tipurile de „ciudatenii” pentru ca partea cu termenul culinar suprapus peste termenul stiintific sau nu , nu suna bine . sau poate exista dar nu-l stiu eu . e bine ca ai stabilit corect termenul dar sincer eu as prefera ca in meniuri de exemplu sa fie pastrata separarea intre peste si fructe de mare .
    cred ca mai important ar fi episodul urmator in care sa prezinti cei mai importanti reprezentanti . separat , domeniul fructelor de mare e suficient de complex (mai ales cum americanii includ si vietuitoarele si plantele de apa dulce) , cit despre pesti , trebuie sa recunosc ca personal sunt foarte aproape sa fiu pe linga subiect adica am goluri mari , mai ales in limba romana , pentru oferta locala si in ce se gaseste prin magazine .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Noi inca nu avem cultura fructelor de mare, ma refer nu doar la cea culinara. Cred ca daca faci un sondaj de opinie printre romani, 90% nici nu le-au gustat, iar dintre acestia minim 60% nici ca ar fi interesati s-o faca.

  17. bobo spune:

    daca traducem din engleza seafood este corect,dar daca ne uitam si traducem din franceza vedem ca scrie ca termenul de fructe de mare se foloseste la toate vietatile marine dar nu si la peste.in general termenul se foloseste la nevertebrate algele si alte ierburi intra la alta categorie.Deci nu ai facut nici o comfuzie neicluzind pestele la fructe de mare

    • Radu Popovici spune:

      @bobo: Gastronomia este la marginea dintre stiinta si arta. Exista diferite moduri de a ierarhiza si de a trata ingredientele, fara o precizie absoluta. In plus exista intelesuri culinare, stiintifice si lingvistice. Cum naiba sa te descurci printre ele? Cand tratez un subiect, trebuie sa aleg o directie, tendinta, mod de abordare, cel putin atata timp cat specialistii romani nu s-au pronuntat ferm. Eu, culinar vorbind, nu ma simt deloc francez. Prefer terminologia americana, mi se pare mult mai detaliata. Am ales deci sa includ pestii printre fructele de mare. Oricum, sunt si ei fructe din „copacul” marii. 🙂
      Acuma, daca eu personal am facut sau nu o greseala, nu are mare importanta. Mai important este sa fim alertati ca „seafood” poate include si peste, si alge, si melci, si raci, si broaste, nu de alta, dar sa nu ne trezim cu alte alea prin farfurii. 🙂

  18. Elena Toma spune:

    Foarte bine structurat articolul! Cat despre continut, n-am facut decat eroarea de a nu include pestele in aceasta categorie. Mi se parea normal in mintea mea sa separ pestele de fructele de mare, fiind din grupa total diferita de animale acvatice decat crustaceele, molustele, echinodermele.
    Dar am vazut ca este o confuzie generalizata, chiar si in restaurante se face.
    Daca e sa comentam, mie din aceasta categorie generica nu-mi plac decat pestele si cateva crustacee – fara rezerve. In rest… Am mancat scoici, midii, melci, pui de balta, dar, daca ar lipsi n-as plange dupa ele…
    O duminica placuta!

    • Radu Popovici spune:

      @Elena Toma: Si eu sunt pro peste, creveti, homari. De restul m-as putea lipsi si eu, dar altii sunt innebuniti dupa calmari, caracatite. Daca este sa fiu sincer pana la capat, n-am pus gura pe melci si caracatite, caci mi se par neapetisanti, iar arici de mare inca nu am intalnit.

  19. simina spune:

    Articolul este foarte util, cel putin pentru mine. Acum sunt lamurita apropo de crustacee si fructe de mare. Faceam si eu destul confuzii. Nici nu-mi inchipuiam ca si algele intra la categoria asta. 🙂 Preparate din „peste” separate de cele din „fructe de mare” am vazut-o in meniul multor restaurante, daca nu la majoritatea lor. Se vede ca nici profesionistii nu sunt toti lamuriti.

    • Radu Popovici spune:

      @simina: Profesionistii actuali nici nu au fost pregatiti sa faca diferentierile acestea. In scoala, la orele de practica, s-a gatit doar putin peste, altceva nimic, iar la partea de teorie capitolul fructelor de mare a fost expediat extrem de rapid si de incomplet. Pana de curand nici nu se gateau la noi in tara fructe de mare. In afara de peste si raci, poate doar cei de langa mare sa fi gatit garizi. Melcii si broastele sunt si acum foarte rare. In privinta fructelor de mare nu ne ajuta nici… marea insasi, caci este, se pare, extrem de poluata. Bulgarii, totusi, au creveti de la ei din mare… la noi n-am vazut. Suntem nevoiti sa cumparam fructe de mare congelate, la niste preturi cam piperate, in opinia mea. In fine, poate exista motive pentru aceste preturi: vama, transport, depozitare, perisabilitati etc.
      Multi romani nici nu stiu sa gateasca fructele de mare; de obicei le supra-trateaza termic si se intaresc. Apoi le mananca si zic ca nu sunt bune si ca au mai dat si o gramada de bani. Multi altii sunt reticenti din cauza aspectului lor, oarecum neobisnuit…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.