Cel mai bun preparat culinar – clasament
În lume se fac diferite clasamente, folosind voturile publicului, despre cele mai bune preparate culinare. Cele mai cunoscute sunt, probabil, cele facute de CNN Travel; sau, oricum, ele ies cel mai mult în fata la cautarile facute de mine pe Google.
Am aruncat o privire pe doua astfel de clasamente, cel mai recent era cred din 2011. Nu am gasit clasamente mai recente, ori fiindca CNN a renuntat a le mai face, ori pentru ca, pur și simplu, nu am dat eu de ele.
Mi-a placut ideea, dar ce m-a izbit la aceste clasamente a fost lipsa unor reguli clare. Nu știu exact ce au avut în cap organizatorii (clasamentul era denumit “World’s 50 best foods” / se referea adica la alimente de orice fel, solide și lichide, și nu la preparate culinare în mod special, lucru care a creat multa confuzie printre participanti), dar în clasament figurau, pe langa preparate culinare, ca “lasagna” sau “curry Vindaloo”, și condimente cum este “ketchup”, și “chipsuri de cartofi” sau “popcorn”, si “sirop de artar”, dar și “gelato” și “icecream”, acestea pe doua pozitii diferite ale clasamentului și cu diferite tari de provenienta; ca sa nu mai zic de mentiuni foarte generale, ca “homar”.
Daca modul de alcatuire al acestui clasament mi s-a parut neclar și generator de confuzii, în schimb am putut trage o concluzie interesanta. Cele mai multe preparate din cele 50 listate proveneau din Asia de Sud și de Sud-Est, cu Thailanda lider de necontestat, prezenta cu 7 preparate. Americile erau prezente cu 8 preparate, iar Europa cu doar 10, dintre care 4 italienești. Mi-am dat seama ca publicul caruia i se adreseaza CNN Travel chiar calatorește și este deschis catre alte culturi culinare.
Interesant era faptul ca SUA era prezenta cu 4 preparate; se vede ca publicul american are patriotismul sau culinar, chiar daca cele 4 preparate erau icecream (la bataie cu gelato italienesc), potato chips, ketchup și popcorn. Saracii americani, se vede ca ei ar fi votat, dar nu prea aveau ce.
Clasament mi s-a parut, în același timp irelevant, dar și relevant. Pare clar ca trendurile sunt spre mancarea sud și sud-est asiatica, plus cea mediteraneana. Posibil ca și destinatiile turistice cele mai populare sa directioneze publicul tot spre aceste zone, și astfel sa se explice prezenta atat de semnificativa a tarilor mai înainte mentionate.
Cu toate acestea, deși Grecia practic traiește din turism, nu este prezenta cu absolut niciun preparat. Nici Turcia, o alta tara cu turism puternic si nici Portugalia, de altfel.
M-am mai întrebat cum ar arata un astfel de clasament daca votantii ar fi fost cu totii romani. Chiar vedeam în minte un clasament cu sarmale, ceafa la gratar, mititei, mamaliga etc.
Nu prea sunt sigur ca vreun preparat strain ar putea intra în primele 25 de preferinte ale romanilor; nu am ajuns înca atat de cosmopoliti, deși calatorim tot mai des și mai mult, și, cum nu prea avem multe chestii cu care sa ne laudam, ne cam cramponam de mancare ca mod de a ne demonstra patriotismul; cu alte cuvinte, suntem cam fixati pe mancarea noastra.
Sa nu-mi sariti în cap daca nu sunteti de acord cu cele spuse în randurile de mai sus, este posibil sa nu am dreptate, dar aceasta este parerea mea.
Sunt persoane care mananca ceafa la gratar cu cartofi prajiti oriunde ar calatori, dar asta înca nu-i nimic; știu un cuplu care a calatorit în Grecia carand în portbagaj o oala mare cu sarmale, de teama ca nu vor avea ce sa manance, așa cum patisera, ziceau ei, cu un an înainte la Paris. Da, știu, și eu am ras cu lacrimi, dar nu sunt singurii care gandesc astfel.
Va propun sa facem un exercitiu împreuna. Haideti sa nominalizam fiecare cate doua preparate, cele mai delicioase dupa gustul nostru personal: cel mai bun preparat culinar romanesc și cel mai bun preparat strain. Nu conteaza unde ati gustat preparatele respective sau cine le-a gatit, conteaza doar cat de mult v-au placut.
Chiar daca nu ati calatorit, poate ca ati mancat în Romania la vreun restaurant etnic, de pilda italienesc, spaniolesc sau chinezesc, și v-a impresionat ce ati mancat acolo.
Va propun, deci, o explorare culinara a unui univers deja bine cunoscut, cel al bucatariei noastre, dar și al celuilalt, mai mare, mai complex și mai misterios, al bucatariei tuturor celorlalte popoare.
Voi comasa voturile dvs. și voi elabora un clasament al primelor 25 de preparate la fiecare categorie. Tare sunt curios sa vad ce va ieși.
Exista niște reguli:
1. Nominalizati preparate culinare gatite, nu popcorn, ketchup, mujdei, ceai, cafea cu lapte etc. Pe acestea nu le consider preparate culinare. Poate nu sunteti de acord cu mine, dar trebuie sa va împacati cu aceasta stare de lucruri: blogul meu, regulile mele.
Nu-mi dati ca alegere alimente la modul general, ca “fasole”, sau “varza”, ci preparate culinare, adica “fasole iahnie”, sau “fasole batuta”, ori “varza calita”.
Este vorba de a nominaliza preparate culinare, nu alimente simple. Deci, nu nominalizati “creveti”, la modul general, ci un preparat cu creveti.
Nu știu cat am fost de clar. Daca nu, va stau la dispozitie cu lamuriri suplimentare și mai reglam lucrurile pe parcurs.
2. Nu conteaza daca preferinta dvs. se refera la supe, salate, deserturi sau mancarici diverse. O “ciorba cu perișoare” poate fi nominalizata la fel de bine ca “salata de vinete” sau “placinta cu mere”, ori chiar “covrigi cu mac”. Și înghetata poate fi o nominalizare valabila, dar trebuie specificata aroma (vanilie, capșuni, cacao etc.).
3. Aveti dreptul la doar doua nominalizari, un preparat romanesc și unul strain. Știu ca este o alegere grea, eu însumi aș indica cel putin zece din fiecare categorie, dar trebuie sa impun niște limite care sa faca functionala aceasta initiativa.
4. Mentionati și tara de origine a preparatului strain pe care îl nominalizati, dar nu tara unde l-ati mancat. Eu am mancat cel mai bun risotto de restaurant în Grecia, nu în Italia, dar daca aș indica “risotto alla milanese”, mentionez neaparat Italia, și nu Grecia, ca tara de origine.
5. Indicati clar denumirea preparatului; nu este valabila o nominalizare vaga, ca “placinta cu ceva fructe, cum mi s-a servit la hotelul X”, ori “o supa de vita aromata, cu taitei, cum am mancat eu în Vietnam”.
6. Sunt valabile doar voturile care contin nominalizari la ambele categorii: preparat romanesc / preparat strain.
7. Aveti dreptul la un singur vot.
8. Dintre participanti voi trage la sorti și voi alege trei persoane care urmeaza sa primeasca, fiecare, un voucher valabil pentru doua persoane la evenimentele culinare de la GUXT. Voucherul este transmisibil, așa ca daca vreunul dintre cîștigatori nu locuiește în București, sau nu poate ajunge din diferite motive, îl poate însa darui unui prieten, ori unei rude.
9. Votarea se încheie pe data de 31 octombrie 2014, orele 24:00.
Ca sa va încurajez, voi fi primul care voteaza, hors concours, bine înteles. Dau deoparte multe alte preparate care îmi merg grozav la suflet și retin, cu durere, doar doua.
Iata-le: sarmale in foi de varza / curry massaman (Thailanda).
Eu as alege sarmalele in foi de varza acra cu afumatura si slaninuta de la tara/ Scoici cozze (Italia)
Varza calita cu ciolan
Vita cu ceapa varianta chinezeasca
Pentru preparatul romanesc este destul de usor de ales: sarmale in frunza de varza. Cu mamaliguta bineinteles. Pentru preparatul strain trebuie sa aleg dintre unul savurat in Olanda, la Amsterdam, si altul incercat la Nisa, in Franta, fabuloase amandoua in ceea ce priveste gustul. Iar votul meu merge catre Filet mignon de veau sauce foie gras.
La categoria mancarurilor romanesti, as nominaliza ciorba de fasole, as putea manca zilnic 🙂
La cele internationale, am mancat un tajine(probabil e un termen cam generic) de vita cu prune uscate in Maroc, absolut divin.
Salata de boeuf
Satay – Indonezia
Nu am prea calatorit, de fapt dupa revolutie nu am fost decat in Grecia, dar prin intermediul blog-ului dumneavoastra calatoresc, cel putin culinar, prin tarile cuprinse in retetele gasite aici. Nu mai stiu cum am dat de el, dar acum il accesez mereu, mai ales la mancarea chinezeasca, dar si la restul. Felicitari si sa fiti mandru de el si de munca dumneavoastra, dupa mine e cel mai bun si mai frumos blog de gastronomie!
Si acum sa fac si eu cele 2 nominalizari:
1 – varza calita cu carnati semiafumati de casa(facuti de mine):
2 – moelleux au chocolat….lava cake(Franta).
@Doinita: Va multumesc pentru cuvintele frumoase. Spor la gatit!
Foarte dificil de ales din atatea retete minunate!
Insa, cu specific romanesc, nu cred ca as putea alege vreodata altceva decat Sarmale cu mamaliga.
Iar din preparatele straine … nominalizez Tagliatelle cu crema de branza si prosciutto, fiind a mare iubitoare a bucatariei italiene. Sincer, ar fi fost inca multe altele, insa aspectul tagliatelelor pregatite de tine, m-a determinat sa aleg acest preparat.
Sarmalute in foi de varza murata / porc cu alune ( mancare chinezeasca).
Aceste feluri de mancare as putea sa le mananc de trei ori pe zi, mai multe zile la rand, fara sa ma satur prea usor. De fapt chiar asa si fac.
Ciorba lipoveneasca de peste / Tom yum goong (Thailanda)
Romanesc este ciorba de cartofi cu afumaturi si tarhon.
Strain este wellington cu gravy.
M-am gandit (as spune chiar dureros de) mult, si intr-adevar este extraordinar greu sa aleg dintre multitudinea de preparate culinare pe care le-am incercat pana acum. Apoi am incercat sa gasesc ceva care nu prea lipseste de pe masa, fie mic dejun, pranz sau cina. Si asta fara doar si poate datorita faptului ca ne place. Si atuci am redescoperit:
– painea calda, cu miez fraged si coaja crocanta, coapta pe vatra (daca se poate).
Este reprezentativa atat pentru bucataria nationala cat si pentru majoritatea bucatariilor din lumea mare.
@Virgiliu: Te pot contrazice un pic: painea coapta pe vatra si cu coaja crocanta nu este populara in majoritatea bucatariilor din lume; ba chiar din contra.
Majoritatea bucatariilor din lume folosesc orez sau alte tipuri de paine (diverse lipii, tortilla etc.).
Foarte adevarat. Eram cu gandul insa la produsul autohton. Insa painea, indiferent ca e crescuta sau nu, face parte cin viata noastra din vremuri irememorabile. E hrana, viata, simbol, inceput si sfarsit. „Pîinea noastra cea de toate zilele”, „vreau sa mananc o paine mai alba”, „cu paine si cu sare”. „Fie pîinea cat de rea, tot mai bine…”. „Aduce o paine în casa”, „dati-le paine si circ”, „painea aceasta… este trupul Meu care se frange pentru voi”. Iar daca vreotata te simti cu bateriile descarcate, incearca sa zabovesti cateva minute linga o brutarie. Vei vedea cum aroma de paine calda iti va induce o stare de bine.
@Virgiliu: Foarte corect, dar doar pentru noi si alte cateva tari. Europenii se mai dau in vand dupa mamaliga/polenta, paste, orez, cartofi.
Global, acelasi simbolism este impartit de painea „noastra” cu alte cereale sau alimente ce contin carbohidrati: orez, tortille de porumb, paini nedospite, cartofi, manioc, terciuri de diferite cereale etc. Toate acestea au avut ai au acelasi rol: de sustenabilitate primara. Ele sunt alimentele ce combat foamea: restul, carnea si vegetalele, sunt doar adausuri mai putin esentiale din punctul de verede al supravietuirii.
Faptul ca painea este pentru noi toate cele enumerate de tine nu o face, pentru majoritatea planetei, importanta. Pentru cei mai multi oameni de pe Terra, painea nu este importanta.
Trebuie sa avem simtul proportiilor: in final, oricat de importanta este painea autohtona pentru noi, nu suntem buricul Pamantului, iar alte produse din cereale sunt, pe plan mondial, mult mai importante.
In ce priveste acest articol, ramane intrebarea: Bun, painea la noi; ce altceva la alte bucatarii etnice? Sau, in afara de noi, ce alta bucatarie etnica ai numi pentru aceeasi paine?
Intr-o poezie a lui Marin Sorescu se pune intrebarea ca daca ar fi sa strabati zilnic drumul dintre rai si iad, ce ai lua cu tine in bagaje?
Eu unul, care (incerc sa) raman cu picioarele pe pamant, am intodeauna la indemana o punga de ores basmatic ca substituent al painii „cea de toate zilele”.
Deci, din bucataria etnica as alege orezul preparat in versiunea asiatica.
@Virgiliu: Deci, orez Basmati (India). 🙂
Varza acra calita
Chicken Palak Curry / India
Ciorba de vacuta / Sushi (Japonia)
Clatite „Ana Lugojana”/ tempura cu legume ( Japonia)
Bulz ciobanesc cu branza de cosulet si rumenit pe plita incinsa/ paste facute in casa cu sos de rosii, busuioc si parmezan proaspat ras (italia)
sarmale cu mamaliga (RO) si orez cu mincare de vinete (Iran). dificila alegere 🙂