Cel mai bun preparat culinar

Cel mai bun preparat culinar – clasament

În lume se fac diferite clasamente, folosind voturile publicului, despre cele mai bune preparate culinare. Cele mai cunoscute sunt, probabil, cele făcute de CNN Travel; sau, oricum, ele ies cel mai mult în față la căutările făcute de mine pe Google.

Am aruncat o privire pe două astfel de clasamente, cel mai recent era cred din 2011. Nu am gasit clasamente mai recente, ori fiindcă CNN a renunțat a le mai face, ori pentru că, pur și simplu, nu am dat eu de ele.

Mi-a plăcut ideea, dar ce m-a izbit la aceste clasamente a fost lipsa unor reguli clare. Nu știu exact ce au avut în cap organizatorii (clasamentul era denumit “World’s 50 best foods” / se referea adică la alimente de orice fel, solide și lichide, și nu la preparate culinare în mod special, lucru care a creat multă confuzie printre participanți), dar în clasament figurau, pe lângă preparate culinare, ca “lasagna” sau “curry Vindaloo”, și condimente cum este “ketchup”, și “chipsuri de cartofi” sau “popcorn”, şi “sirop de arțar”, dar și “gelato” și “icecream”, acestea pe două poziții diferite ale clasamentului și cu diferite țări de proveniență; ca să nu mai zic de mențiuni foarte generale, ca “homar”.

Dacă modul de alcătuire al acestui clasament mi s-a părut neclar și generator de confuzii, în schimb am putut trage o concluzie interesantă. Cele mai multe preparate din cele 50 listate proveneau din Asia de Sud și de Sud-Est, cu Thailanda lider de necontestat, prezentă cu 7 preparate. Americile erau prezente cu 8 preparate, iar Europa cu doar 10, dintre care 4 italienești. Mi-am dat seama că publicul căruia i se adresează CNN Travel chiar călătorește și este deschis către alte culturi culinare.

Interesant era faptul că SUA era prezentă cu 4 preparate; se vede că publicul american are patriotismul său culinar, chiar dacă cele 4 preparate erau icecream (la bătaie cu gelato italienesc), potato chips, ketchup și popcorn. Săracii americani, se vede că ei ar fi votat, dar nu prea aveau ce.

Clasament mi s-a părut, în același timp irelevant, dar și relevant. Pare clar că trendurile sunt spre mâncarea sud și sud-est asiatică, plus cea mediteraneană. Posibil ca și destinațiile turistice cele mai populare să direcționeze publicul tot spre aceste zone, și astfel să se explice prezența atât de semnificativă a țărilor mai înainte menționate.

Cu toate acestea, deși Grecia practic trăiește din turism, nu este prezentă cu absolut niciun preparat. Nici Turcia, o altă ţară cu turism puternic şi nici Portugalia, de altfel.

Citeste si articolul →   Grill Champions Tour - Timişoara 2012

M-am mai întrebat cum ar arăta un astfel de clasament dacă votanții ar fi fost cu toții români. Chiar vedeam în minte un clasament cu sarmale, ceafă la grătar, mititei, mămăligă etc.

Nu prea sunt sigur că vreun preparat străin ar putea intra în primele 25 de preferințe ale românilor; nu am ajuns încă atât de cosmopoliți, deși călătorim tot mai des și mai mult, și, cum nu prea avem multe chestii cu care să ne lăudăm, ne cam cramponăm de mâncare ca mod de a ne demonstră patriotismul; cu alte cuvinte, suntem cam fixați pe mâncarea noastră.

Să nu-mi săriți în cap dacă nu sunteți de acord cu cele spuse în rândurile de mai sus, este posibil să nu am dreptate, dar aceasta este părerea mea.

Sunt persoane care mănâncă ceafă la grătar cu cartofi prăjiți oriunde ar călători, dar asta încă nu-i nimic; știu un cuplu care a călătorit în Grecia cărând în portbagaj o oală mare cu sarmale, de teamă că nu vor avea ce să mănânce, așa cum pățiseră, ziceau ei, cu un an înainte la Paris. Da, știu, și eu am râs cu lacrimi, dar nu sunt singurii care gândesc astfel.

Vă propun să facem un exercițiu împreună. Haideți să nominalizăm fiecare câte două preparate, cele mai delicioase după gustul nostru personal: cel mai bun preparat culinar românesc și cel mai bun preparat străin. Nu contează unde ați gustat preparatele respective sau cine le-a gătit, contează doar cât de mult v-au plăcut.

Chiar dacă nu ați călătorit, poate că ați mâncat în România la vreun restaurant etnic, de pildă italienesc, spaniolesc sau chinezesc, și v-a impresionat ce ați mâncat acolo.

Vă propun, deci, o explorare culinară a unui univers deja bine cunoscut, cel al bucătăriei noastre, dar și al celuilalt, mai mare, mai complex și mai misterios, al bucătăriei tuturor celorlalte popoare.

Voi comasa voturile dvs. și voi elabora un clasament al primelor 25 de preparate la fiecare categorie. Tare sunt curios să văd ce va ieși.

Există niște reguli:

1. Nominalizați preparate culinare gătite, nu popcorn, ketchup, mujdei, ceai, cafea cu lapte etc. Pe acestea nu le consider preparate culinare. Poate nu sunteți de acord cu mine, dar trebuie să vă împăcați cu această stare de lucruri: blogul meu, regulile mele.

Nu-mi dați ca alegere alimente la modul general, ca “fasole”, sau “varză”, ci preparate culinare, adică “fasole iahnie”, sau “fasole bătută”, ori “varză călită”.

Este vorba de a nominaliza preparate culinare, nu alimente simple. Deci, nu nominalizaţi “creveţi”, la modul general, ci un preparat cu creveţi.

Citeste si articolul →   La pomul lăudat...

Nu știu cât am fost de clar. Dacă nu, vă stau la dispoziție cu lămuriri suplimentare și mai reglăm lucrurile pe parcurs.

2. Nu contează dacă preferința dvs. se referă la supe, salate, deserturi sau mâncărici diverse. O “ciorbă cu perișoare” poate fi nominalizată la fel de bine ca “salată de vinete” sau “plăcintă cu mere”, ori chiar “covrigi cu mac”. Și înghețata poate fi o nominalizare valabilă, dar trebuie specificată aroma (vanilie, căpșuni, cacao etc.).

3. Aveți dreptul la doar două nominalizări, un preparat românesc și unul străin. Știu că este o alegere grea, eu însumi aș indica cel puțin zece din fiecare categorie, dar trebuie să impun niște limite care să facă funcțională această inițiativă.

4. Menționați și țara de origine a preparatului străin pe care îl nominalizați, dar nu țara unde l-ați mâncat. Eu am mâncat cel mai bun risotto de restaurant în Grecia, nu în Italia, dar dacă aș indica “risotto alla milanese”, menționez neapărat Italia, și nu Grecia, ca țară de origine.

5. Indicați clar denumirea preparatului; nu este valabilă o nominalizare vagă, ca “plăcintă cu ceva fructe, cum mi s-a servit la hotelul X”, ori “o supă de vită aromată, cu tăiței, cum am mâncat eu în Vietnam”.

6. Sunt valabile doar voturile care conțin nominalizări la ambele categorii: preparat românesc / preparat străin.

7. Aveți dreptul la un singur vot.

8. Dintre participanți voi trage la sorți și voi alege trei persoane care urmează să primească, fiecare, un voucher valabil pentru două persoane la evenimentele culinare de la GUXT. Voucherul este transmisibil, așa că dacă vreunul dintre cîștigători nu locuiește în București, sau nu poate ajunge din diferite motive, îl poate însă dărui unui prieten, ori unei rude.

9. Votarea se încheie pe data de 31 octombrie 2014, orele 24:00.

Ca să vă încurajez, voi fi primul care votează, hors concours, bine înțeles. Dau deoparte multe alte preparate care îmi merg grozav la suflet și rețin, cu durere, doar două.

Iată-le: sarmale in foi de varză / curry massaman (Thailanda).

Summary
Article Name
Cel mai bun preparat culinar
Description
Haideți să nominalizăm fiecare câte două preparate, cele mai delicioase după gustul nostru personal: cel mai bun preparat culinar românesc și cel mai bun preparat străin.
Author

  1. Petras spune:

    Pentru preparatul romanesc este destul de usor de ales: sarmale in frunza de varza. Cu mamaliguta bineinteles. Pentru preparatul strain trebuie sa aleg dintre unul savurat in Olanda, la Amsterdam, si altul incercat la Nisa, in Franta, fabuloase amandoua in ceea ce priveste gustul. Iar votul meu merge catre Filet mignon de veau sauce foie gras.

  2. Catalin spune:

    La categoria mancarurilor romanesti, as nominaliza ciorba de fasole, as putea manca zilnic 🙂
    La cele internationale, am mancat un tajine(probabil e un termen cam generic) de vita cu prune uscate in Maroc, absolut divin.

  3. Doinita Miron spune:

    Nu am prea calatorit, de fapt dupa revolutie nu am fost decat in Grecia, dar prin intermediul blog-ului dumneavoastra calatoresc, cel putin culinar, prin tarile cuprinse in retetele gasite aici. Nu mai stiu cum am dat de el, dar acum il accesez mereu, mai ales la mancarea chinezeasca, dar si la restul. Felicitari si sa fiti mandru de el si de munca dumneavoastra, dupa mine e cel mai bun si mai frumos blog de gastronomie!
    Si acum sa fac si eu cele 2 nominalizari:
    1 – varza calita cu carnati semiafumati de casa(facuti de mine):
    2 – moelleux au chocolat….lava cake(Franta).

  4. Marilena spune:

    Foarte dificil de ales din atatea retete minunate!
    Insa, cu specific romanesc, nu cred ca as putea alege vreodata altceva decat Sarmale cu mamaliga.
    Iar din preparatele straine … nominalizez Tagliatelle cu crema de branza si prosciutto, fiind a mare iubitoare a bucatariei italiene. Sincer, ar fi fost inca multe altele, insa aspectul tagliatelelor pregatite de tine, m-a determinat sa aleg acest preparat.

  5. Anca spune:

    Sarmaluţe in foi de varză murată / porc cu alune ( mâncare chinezeascâ).
    Aceste feluri de mâncare aş putea să le mănânc de trei ori pe zi, mai multe zile la rând, fără să mă satur prea uşor. De fapt chiar aşa si fac.

  6. Virgiliu spune:

    M-am gandit (as spune chiar dureros de) mult, si intr-adevar este extraordinar greu sa aleg dintre multitudinea de preparate culinare pe care le-am incercat pana acum. Apoi am incercat sa gasesc ceva care nu prea lipseste de pe masa, fie mic dejun, pranz sau cina. Si asta fara doar si poate datorita faptului ca ne place. Si atuci am redescoperit:

    – painea calda, cu miez fraged si coaja crocanta, coapta pe vatra (daca se poate).

    Este reprezentativa atat pentru bucataria nationala cat si pentru majoritatea bucatariilor din lumea mare.

    • Radu Popovici spune:

      @Virgiliu: Te pot contrazice un pic: painea coapta pe vatra si cu coaja crocanta nu este populara in majoritatea bucatariilor din lume; ba chiar din contra.
      Majoritatea bucatariilor din lume folosesc orez sau alte tipuri de paine (diverse lipii, tortilla etc.).

      • Virgiliu spune:

        Foarte adevarat. Eram cu gandul insa la produsul autohton. Insa painea, indiferent ca e crescuta sau nu, face parte cin viata noastra din vremuri irememorabile. E hrana, viata, simbol, inceput si sfarsit. „Pîinea noastră cea de toate zilele”, „vreau să mănânc o pâine mai albă”, „cu pâine şi cu sare”. „Fie pîinea cât de rea, tot mai bine…”. „Aduce o pâine în casă”, „daţi-le pâine şi circ”, „pâinea aceasta… este trupul Meu care se frânge pentru voi”. Iar daca vreotata te simti cu bateriile descarcate, incearca sa zabovesti cateva minute linga o brutarie. Vei vedea cum aroma de paine calda iti va induce o stare de bine.

        • Radu Popovici spune:

          @Virgiliu: Foarte corect, dar doar pentru noi si alte cateva tari. Europenii se mai dau in vand dupa mamaliga/polenta, paste, orez, cartofi.
          Global, acelasi simbolism este impartit de painea „noastra” cu alte cereale sau alimente ce contin carbohidrati: orez, tortille de porumb, paini nedospite, cartofi, manioc, terciuri de diferite cereale etc. Toate acestea au avut ai au acelasi rol: de sustenabilitate primara. Ele sunt alimentele ce combat foamea: restul, carnea si vegetalele, sunt doar adausuri mai putin esentiale din punctul de verede al supravietuirii.
          Faptul ca painea este pentru noi toate cele enumerate de tine nu o face, pentru majoritatea planetei, importanta. Pentru cei mai multi oameni de pe Terra, painea nu este importanta.

          Trebuie sa avem simtul proportiilor: in final, oricat de importanta este painea autohtona pentru noi, nu suntem buricul Pamantului, iar alte produse din cereale sunt, pe plan mondial, mult mai importante.
          In ce priveste acest articol, ramane intrebarea: Bun, painea la noi; ce altceva la alte bucatarii etnice? Sau, in afara de noi, ce alta bucatarie etnica ai numi pentru aceeasi paine?

          • Virgiliu spune:

            Intr-o poezie a lui Marin Sorescu se pune intrebarea ca daca ar fi sa strabati zilnic drumul dintre rai si iad, ce ai lua cu tine in bagaje?

            Eu unul, care (incerc sa) raman cu picioarele pe pamant, am intodeauna la indemana o punga de ores basmatic ca substituent al painii „cea de toate zilele”.

            Deci, din bucataria etnica as alege orezul preparat in versiunea asiatica.

  7. Ralu Argesanu spune:

    Bulz ciobanesc cu branza de cosulet si rumenit pe plita incinsa/ paste facute in casa cu sos de rosii, busuioc si parmezan proaspat ras (italia)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.