În lume se fac diferite clasamente, folosind voturile publicului, despre cele mai bune preparate culinare. Cele mai cunoscute sunt, probabil, cele făcute de CNN Travel; sau, oricum, ele ies cel mai mult în față la căutările făcute de mine pe Google.

Am aruncat o privire pe două astfel de clasamente, cel mai recent era cred din 2011. Nu am gasit clasamente mai recente, ori fiindcă CNN a renunțat a le mai face, ori pentru că, pur și simplu, nu am dat eu de ele.

Mi-a plăcut ideea, dar ce m-a izbit la aceste clasamente a fost lipsa unor reguli clare. Nu știu exact ce au avut în cap organizatorii (clasamentul era denumit “World’s 50 best foods” / se referea adică la alimente de orice fel, solide și lichide, și nu la preparate culinare în mod special, lucru care a creat multă confuzie printre participanți), dar în clasament figurau, pe lângă preparate culinare, ca “lasagna” sau “curry Vindaloo”, și condimente cum este “ketchup”, și “chipsuri de cartofi” sau “popcorn”, şi “sirop de arțar”, dar și “gelato” și “icecream”, acestea pe două poziții diferite ale clasamentului și cu diferite țări de proveniență; ca să nu mai zic de mențiuni foarte generale, ca “homar”.

Dacă modul de alcătuire al acestui clasament mi s-a părut neclar și generator de confuzii, în schimb am putut trage o concluzie interesantă. Cele mai multe preparate din cele 50 listate proveneau din Asia de Sud și de Sud-Est, cu Thailanda lider de necontestat, prezentă cu 7 preparate. Americile erau prezente cu 8 preparate, iar Europa cu doar 10, dintre care 4 italienești. Mi-am dat seama că publicul căruia i se adresează CNN Travel chiar călătorește și este deschis către alte culturi culinare.
Interesant era faptul că SUA era prezentă cu 4 preparate; se vede că publicul american are patriotismul său culinar, chiar dacă cele 4 preparate erau icecream (la bătaie cu gelato italienesc), potato chips, ketchup și popcorn. Săracii americani, se vede că ei ar fi votat, dar nu prea aveau ce.

Clasament mi s-a părut, în același timp irelevant, dar și relevant. Pare clar că trendurile sunt spre mâncarea sud și sud-est asiatică, plus cea mediteraneană. Posibil ca și destinațiile turistice cele mai populare să direcționeze publicul tot spre aceste zone, și astfel să se explice prezența atât de semnificativă a țărilor mai înainte menționate. Cu toate acestea, deși Grecia practic trăiește din turism, nu este prezentă cu absolut niciun preparat. Nici Turcia, o altă ţară cu turism puternic şi nici Portugalia, de altfel.

M-am mai întrebat cum ar arăta un astfel de clasament dacă votanții ar fi fost cu toții români. Chiar vedeam în minte un clasament cu sarmale, ceafă la grătar, mititei, mămăligă etc. Nu prea sunt sigur că vreun preparat străin ar putea intra în primele 25 de preferințe ale românilor; nu am ajuns încă atât de cosmopoliți, deși călătorim tot mai des și mai mult, și, cum nu prea avem multe chestii cu care să ne lăudăm, ne cam cramponăm de mâncare ca mod de a ne demonstră patriotismul; cu alte cuvinte, suntem cam fixați pe mâncarea noastră.
Să nu-mi săriți în cap dacă nu sunteți de acord cu cele spuse în rândurile de mai sus, este posibil să nu am dreptate, dar aceasta este părerea mea.
Sunt persoane care mănâncă ceafă la grătar cu cartofi prăjiți oriunde ar călători, dar asta încă nu-i nimic; știu un cuplu care a călătorit în Grecia cărând în portbagaj o oală mare cu sarmale, de teamă că nu vor avea ce să mănânce, așa cum pățiseră, ziceau ei, cu un an înainte la Paris. Da, știu, și eu am râs cu lacrimi, dar nu sunt singurii care gândesc astfel.

Vă propun să facem un exercițiu împreună. Haideți să nominalizăm fiecare câte două preparate, cele mai delicioase după gustul nostru personal: cel mai bun preparat culinar românesc și cel mai bun preparat străin. Nu contează unde ați gustat preparatele respective sau cine le-a gătit, contează doar cât de mult v-au plăcut. Chiar dacă nu ați călătorit, poate că ați mâncat în România la vreun restaurant etnic, de pildă italienesc, spaniolesc sau chinezesc, și v-a impresionat ce ați mâncat acolo.
Vă propun, deci, o explorare culinară a unui univers deja bine cunoscut, cel al bucătăriei noastre, dar și al celuilalt, mai mare, mai complex și mai misterios, al bucătăriei tuturor celorlalte popoare.
Voi comasa voturile dvs. și voi elabora un clasament al primelor 25 de preparate la fiecare categorie. Tare sunt curios să văd ce va ieși.

Există niște reguli:
1. Nominalizați preparate culinare gătite, nu popcorn, ketchup, mujdei, ceai, cafea cu lapte etc. Pe acestea nu le consider preparate culinare. Poate nu sunteți de acord cu mine, dar trebuie să vă împăcați cu această stare de lucruri: blogul meu, regulile mele.

Nu-mi dați ca alegere alimente la modul general, ca “fasole”, sau “varză”, ci preparate culinare, adică “fasole iahnie”, sau “fasole bătută”, ori “varză călită”.

Este vorba de a nominaliza preparate culinare, nu alimente simple. Deci, nu nominalizaţi “creveţi”, la modul general, ci un preparat cu creveţi.

Nu știu cât am fost de clar. Dacă nu, vă stau la dispoziție cu lămuriri suplimentare și mai reglăm lucrurile pe parcurs.

2. Nu contează dacă preferința dvs. se referă la supe, salate, deserturi sau mâncărici diverse. O “ciorbă cu perișoare” poate fi nominalizată la fel de bine ca “salată de vinete” sau “plăcintă cu mere”, ori chiar “covrigi cu mac”. Și înghețata poate fi o nominalizare valabilă, dar trebuie specificată aroma (vanilie, căpșuni, cacao etc.).

3. Aveți dreptul la doar două nominalizări, un preparat românesc și unul străin. Știu că este o alegere grea, eu însumi aș indica cel puțin zece din fiecare categorie, dar trebuie să impun niște limite care să facă funcțională această inițiativă.

4. Menționați și țara de origine a preparatului străin pe care îl nominalizați, dar nu țara unde l-ați mâncat. Eu am mâncat cel mai bun risotto de restaurant în Grecia, nu în Italia, dar dacă aș indica “risotto alla milanese”, menționez neapărat Italia, și nu Grecia, ca țară de origine.

5. Indicați clar denumirea preparatului; nu este valabilă o nominalizare vagă, ca “plăcintă cu ceva fructe, cum mi s-a servit la hotelul X”, ori “o supă de vită aromată, cu tăiței, cum am mâncat eu în Vietnam”.

6. Sunt valabile doar voturile care conțin nominalizări la ambele categorii: preparat românesc / preparat străin.

7. Aveți dreptul la un singur vot.

8. Dintre participanți voi trage la sorți și voi alege trei persoane care urmează să primească, fiecare, un voucher valabil pentru două persoane la evenimentele culinare de la GUXT. Voucherul este transmisibil, așa că dacă vreunul dintre cîștigători nu locuiește în București, sau nu poate ajunge din diferite motive, îl poate însă dărui unui prieten, ori unei rude.

9. Votarea se încheie pe data de 31 octombrie 2014, orele 24:00.

Ca să vă încurajez, voi fi primul care votează, hors concours, bine înțeles. Dau deoparte multe alte preparate care îmi merg grozav la suflet și rețin, cu durere, doar două.
Iată-le: sarmale in foi de varză / curry massaman (Thailanda).

Sumar articol
Titlu articol
Cel mai bun preparat culinar
Descriere
Haideți să nominalizăm fiecare câte două preparate, cele mai delicioase după gustul nostru personal: cel mai bun preparat culinar românesc și cel mai bun preparat străin.
Autor