Churros este un preparat pe baza de aluat oparit, tras prin pos si prajit in ulei. Se pot prepara churros ca desert, sau gustare, acompaniate de sosurile potrivite respectivei posturi.
Churros cu sos de ciocolata este un desert traditional mexican, dar este intalnit si in Spania, Filipine, Portugalia, Brazilia, Columbia, Venezuela, Argentina Peru, Cuba, Uruguay etc.
Am ales o varianta cu un aluat ceva mai sofisticat si mai complex decat variantele traditionale.
Bucatarie: mexicana
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 20 minute
Timp de gatit: 10 minute
Ingrediente:
pentru churros
1/2 cana cu faina
4 ous
75 g unt
2 lingurite de zahar
1 1/2 lingurita de scortisoara, macinata
30 g zahar pudra
200 ml apa
1/4 lingurita de sare
ulei pentru prajit
fructe de physalis, pentru garnisit (optional)
pentru sosul de ciocolata
100 g ciocolata neagra, tocata
1 cana cu frisca lichida
Instructiuni:
Pentru churros se combina scortisoara cu zaharul pudra intr-un castron.
Intr-o craticioara, la foc mic-mediu, se amesteca apa clocotita cu zahar, unt si sare. Se da amestecul in clocot, apoi se ia de pe foc. Se adauga faina in ploaie si se amesteca pana ce formeaza o bila de aluat. Se incorporeaza in aluat ouale, unul cate unul.
Se transfera aluatul intr-un pos, dotat cu un varf in forma de stea. Se incinge uleiul pentru prajit intr-o oala, ca sa formeze un strat de circa 7-8 cm grosime. Se “stoarce” posul, astfel ca aluatul sa iasa prin varful stea. Se taie cu o foarfeca bucatile de aluat, la dimensiuni de 7-8 cm, si se lasa sa cada in uleiul incins. Aveti grija sa nu va stropiti.
Se prajesc cate 5-6 bucati o data, amestecandu-le usor cu o spumiera, ca sa se rumeneasca uniform si sa fie gatite.
Se scot churrosii din ulei si se lasa la scurs pe prosoape de hartie. Dupa ce s-au racit, se transfera in castronul unde se afla mixtura de scortisoara si zahar pudra. Se pudreaza uniform cu amestecul aromat.
Cat timp se scurg de ulei churrosii, se prepara sosul de ciocolata. Se pune pe foc o craticioara si se adauga frisca lichida. Se lasa pana ce se infierbanta bine. In acest timp se transfera ciocolata tocata intr-un castron termorezistent. Se toarna peste ea frisca fierbinte, se lasa sa stea circa 1 minut, apoi se amesteca.
Se servesc churrosii cu sosul cald de ciocolata.
Nota:
Sosul de ciocolata se va intari atunci cand incepe sa se raceasca, de aceea este necesar sa-l serviti un pic caldut, cand are consistenta unui lichid gros, care napeaza bine churrosii.
Abia astept sa incerc aceasta reteta pentru copiii mei! Noi am mancat din astea pana acum doar pe litoral, cred ca ar fi timpul sa incercam unele facute in casa! 🙂
@Simona: De ce nu?! Spor la lucru! 🙂
Interesant dialogul de mai sus. Cred ca fiecare are dreptate. Churros este, intr-adevar, spaniol. Dar in cazul de fata este asociat cu ciocolata care vine de la azteci. Sigur ca discutia poate continua: daca spaniolii au dus churros in Mexic si l-au asociat cu ciocolata, atunci spunem ca reteta este mexicana dar daca au procedat invers, adica au adus ciocolata in Spania, atunci reteta este spaniola. Sau poate combinatia asta a aparut simultan in ambele tari? Nu stiu daca exista suficiente dovezi pentru a demonstra originea acestei combinatii. Singura certitudine este gustul delicios.
Imi indrept putin atentia si asupra meleagurilor noastre unde la toate gogoseriile gasesti gogosi cu ciocolata. Ce ziceti de o discutie despre gogoasa cu ciocolata? Este mexicana sau romaneasca? Eu cred ca este gustoasa… 🙂
@Cami: Gogoasa este alt tip de aluat, dospit si nu oparit, dar se prajeste tot in baie de ulei si este la fel de buna cu ciocolata, dulceata, marmelada, magiun sau gem. In mod clar nu provine din Mexic, probabil din Austria, dar nu sunt sigur.
Desi “gogoasa” are aceeasi radacina cu “gogosar”, care vine, totusi, din America de Sud. 🙂
Ce am vrut sa spun e ca era mult mai usor sa o prezinti ca o reteta traditionala spaniola, se incadreaza perfect la asta, pentru Mexic sunt mai multe amendamente de facut.
@cristi-j: Corect, dar este si o reteta traditionala mexicana, chiar daca modul in care am ales s-o fac este mai obisnuit in Mexic. Este cam ca sarmalele noastre in foi de vita cu orez: asa se fac mai ales in Turcia, dar si la noi, chiar daca cele cu varza murata si porc sunt mai populare si mai des intalnite.
Nu ma pot abtine sa fac cateva corecturi pentru ca mi se pare ca, din punctul meu de vedere, sunt cateva greseli la partea teoretica.
Nu exista indoiala ca churros e un preparat spaniol si inca unul foarte vechi. Daca a fost inventat direct de spanioli sau a fost vorba de influente chinezesti (You Tiao adus de portughezi) ori arabesti (multe deserturi uscate si prajite arabesti si multe influente arabesti in Spania) nu se stie exact dar se stie sigur ca a fost dus de colonistii spanioli in America. Deci nu e un desert traditional mexican care mai e intalnit si in Spania … ci e un preparat spaniol care a fost adoptat si adaptat in Mexic (E ca si cum ai spune ca ardeii iuti sunt un ingredient traditional spaniol dar sunt intalniti si in Mexic). Si nu prea e un desert. Desert ar insemna ca e servit in cadrul unei mese cu mai multe feluri dar de fapt e un preparat obisnuit indeosebi la micul dejun si pe post de snack, gustare, nu pe post de sfarsitul dulce al unui pranz sau cina.
Intre Spania si Mexic (si alte tari unde sunt des intalnite, ai uitat de exemplu Filipine) exista unele diferente atat in privinta aluatului, texturii, cat si daca sunt umplute sau nu. Iar varianta propusa de tine tocmai ca nu e mexicana ci e spaniola. In Mexic nu se foloseste apa fierbinte iar la aluat se adauga unt si oua.
Daca nu ma crezi pe mine intra la Nico si Bianca (si ei stiu la fel ca mine) care au facut o introducere foarte buna despre ce inseamna churros si apoi au pregatit in paralel cate o varianta mexicana si una spaniola.
@cristi-j: Cand am spus ca este traditionala mexicana, ma refeream doar la Mexic, fiindca asta ma interesa. Poate nu am fost prea clar.
Am specificat ca churros este si gustare, dar si desert. Totusi, nu avem aici o mancare dulce cu carne si fructe, sau de legume cu miere. Este un aluat dulce servit cu sos dulce de ciocolata si frisca. Pentru mine daca este aluat dulce cu ciocolata, este desert, indiferent ca se poate servi si ca gustare si ca mic dejun, si la cina, si la cafea, si la un pahar cu lapte etc. Parerea mea.
Stii la fel de bine ca si mine ca nicio bucatarie nu foloseste un singur fel de a face o reteta. Poate nu este varianta cea mai populara in Mexic, dar exista bine-mersi. Si este si cea mai usor de facut.