Crema de zahar ars – reteta preferata a copilariei mele
Crema de zahar ars este una dintre retetele preferate ale copilariei mele. De fapt, era preferata intregii familii caci, atunci cand mama se hotara sa o pregateasca, eram cu totii atat de fericiti, de parca era sarbatoare.
Daca stau mai bine sa ma gandesc, chiar era.
- Bucatarie: romaneasca
- Dificultate: usor
- Cantitate: 8 portii
- Timp de preparare: 5 minute
- Timp de gatit: 55 minute
Ingrediente pentru crema de zahar ars:
- 150 g zahar tos, pentru caramel;
- 8 oua;
- 1 litru lapte proaspat, 3,5% grasime;
- 200 g zahar tos aromat cu batoane de vanilie;
- 50 g stafide sultane;
- 50 g amestec de stafide negre cu stafide sultana;
- 2 linguri de brandy;
- 2 linguri de apa clocotita.
Cum se prepara Crema de zahar ars – Instructiuni
Se combina brandy cu apa clocotita si cu amestecul de stafide. Se lasa stafidele la hidratat pana ce este gata crema de zahar ars.
Intr-o cratita mare, cu pereti nu prea inalti, se asterne intr-un strat uniform zaharul pentru caramel. Se pune pe flacara mica si se lasa sa se incinga.
Atunci cand apar primele locuri in care a inceput caramelizarea (zaharul capata culoare bruna) se amesteca cu coada unei linguri de lemn, rotind-o in cercuri mici si incorporand treptat zaharul din jurul zonei de caramelizare.
Se procedeaza astfel in toate zonele de inceput ale caramelizarii, pentru a asigura uniformitatea procesului si a evita arderea zaharului pe unele portiuni.
Cand tot zaharul este de culoare bruna si incepe sa se formeze spuma, se ia cratita de pe foc si se roteste, inclinata, pentru ca siropul caramel sa acopere si peretii laterali, pana la jumatate din inaltimea cratitei. Se lasa apoi sa se raceasca.
Se freaca ouale cu zaharul aromat cu vanilie, intr-un castron mare (circa 2 litri capacitate), folosind un tel in forma de para. Zaharul se adauga treptat, amestecand bine, ca sa fie corect incorporat. Mixtura se va ingrosa simtitor pe masura ce se adauga zahar.
Se adauga apoi laptele, amestecand continuu. Se scurg stafidele inmuiate, se adauga la compozitie si se amesteca scurt.
Se toarna compozitia in cratita cu zahar ars. Se introduce apoi cratita in cuptorul incins la 190-200 °C, asezata in bain marie, intr-o tava mare de copt. Stratul de apa trebuie sa se ridice cam la jumatatea inaltimii stratului de compozitie.
Apa din tava nu trebuie sa fiarba, caci va branzi compozitia. Daca incepe sa bolboroseasca, se adauga un pahar cu apa rece, pentru a cobori temperatura.
Crema este gata cand, la inclinare, nu curge si se desprinde putin de marginile cratitii. Se scoate cratita si se lasa crema sa se raceasca, in cratita, cateva ore, sau chiar peste noapte. Se introduce apoi in frigider, ca sa capete consistenta.
Se desprinde crema de cratita trecand lama unui cutit ascutit de-a lungul peretilor acesteia; se scoate prin rasturnare rapida, intr-o farfurie mare, cu margini ridicate.
Daca cratita are pereti inalti, crema va cadea de la o inaltime mai mare si este pobibil sa se rupa la contactul cu farfuria. Stafidele, care au cazut la fundul cratitei in timpul racirii, sunt acum deasupra cremei.
Daca crema nu are destul sirop, se pun in cratita 150 ml apa si se fierbe incet, pana se topeste zaharul. Siropul obtinut se adauga la crema. Se serveste crema rece, feliata, ornata cu stafide rehidratate, cu sau fara frisca.
Sfaturi:
Aroma s-a datorat in buna masura vaniliei. Am mereu in camara un borcan mare, care se inchide ermetic, plin cu zahar in care se “balaceste” un baton de vanilie.
Un astfel de baton costa 8-10 lei. Conform a ceea ce stiu, dupa sofran si trufe vanilia este cel mai scump condiment, dar zau ca isi merita banii.
Daca doriti o reteta mai altfel, vedeti aici, la Laura Adamache » crema de zahar ars (reteta doar cu albusuri)
Vreau si eu sa fac crema e zahar ars, ca nu am mai facut de mult, insa nu am cuptor. Imi poate spune cineva cum as putea sa o fac doar pe aragaz? Multumesc.
Crezi ca are vreo importanta daca folosesc zahar brun în loc de zahar alb? Exista riscul sa nu iasa la fel? Multumesc!
@dil: Este OK. Zaharul brun are un pic alt gust, dar poti folosi zahar alb. Se gaseste insa in toate supermarketurile si nu este scump. Merita luat cand il vezi.
@dicarmencitta1957: Chiar daca ingrasa, nu o mancam zilnic. Merge din cand in cand. 🙂
O bunatate. Uite nu stiam ca asa se pastreaza batonul de vanilie. Am mai invatat ceva de la domnul Radu. Felicitari pentru reteta. Am sa le mai fac si eu copiilor mei crema de zahar ars, ca tare buna este. Hmmm, ce pacat ca ingrasa.
si eu am vrut sa propun un loc unde sa fie adunate toate sursele pentru ingrediente si echipamente , adrese de magazine si ce se poate gasi pe acolo . e bine ca dan mi-a luat-o inainte . sper sa gasesti o solutie .
si apropo de reteta si de metoda , din nou sunt de acord cu dan , am aceleasi amintiri despre crema facuta de mama mea si de modul cum iesea facuta la cuptor fara bain-marie adica partial necoagulata . la mine lipsea insa sora … hahaha
aa, si chestia cu lampa imi aduce aminte de o propunere pe care voiam sa ti-o fac, radu: am mai vazut raspandinte prin posturi si comentarii diverse surse de ingrediente si echipamente (de exemplu intr-un comentariu la alt post se pomenea de un magazin din amzei unde se gaseste galangal pulbere). Poate ar fi interesant sa existe un topic deschis permanent unde lumea sa poata posta surse noi de diverse chestii care nu se gasesc peste tot. Zic si io. Succes.
@dan: Am tot zis ca fac un astel de topic, inca de acum cateva luni, dar m-am luat cu altele si am uitat. O sa caut o solutie.
lampa din aia se cheama kitchen torch si se gaseste pe net. Amazon.co.uk livreaza si in Romania de ceva vreme, asa ca puteti cumpara de acolo tot ce va doriti in bucatarie, din cite am vazut eu preturile sint la fel sau mai mici decit in romania, inclusiv transportul (eu tocmai am comandat o masina de facut paste). pe linkul asta http://www.amazon.co.uk/s/ref=nb_sb_noss?url=search-alias%3Daps&field-keywords=kitchen+torch&x=0&y=0
sint lampile respective, de facut creme brulee si alte chestii care necesita parlire!
Si legat de disputa bain-marie sau nu, si pentru mine crema asta e una din amintirile din copilarie; maica-mea o facea la cuptor fara bain marie si iesea exact cum zice radu, cu galbenusul coagulat si mai aerisita. Mai exact parti din ea se coagulau, insa ramaneau si parti necoagulate. Partea misto e ca mie imi placea partea coagulata, in timp ce lui sora-mea aia necoagulata… asa ca discutia a fost interesanta, insa de gustibus non disputiribambus tovarasi, haideti sa ne calmam si sa mai gatim ceva bun.
Ce discutii poate isca o crema de zahar ars 🙂 !?
Am facut dupa metoda ta de multe ori (reteta invatata de la mama) si a iesit ok. Insa combinatia brandy-stafide trebuie sa fie dementiala si sa ridice reteta, o voi incerca la urmatoarea gateala.
Am vazut ca pentru un aspect mai placut unii bucatari folosesc o lampa de bucatarie si „prajesc” la flacara ei partea de sus ce devine astfel o crusta crocanta.
Vreo idee de unde se poate cumpara o astfel de lampa?
Astept cu nerabdare o crema de zahar ars stir-fry :)) !
@Strati: N-am vazut nicaieri astfel de lampa. Nu mi-ar strica nici mie una… 🙁
@toni: Recunosc, ma cam aprind, deci mustarul meu este 80% hrean. 🙂 Dar sunt convinsa ca am dreptate.
Ha, he, se pare ca Andrei ii sare repede mustarul; iar mustarul pare a fi unul cu hrean. 🙂
Oricum, in principiu sunt de acord cu ea.
Eu il inteleg pe dementzel ca a vrut sa se dea si el mare ca stie sa faca crema de zahar ars si sa-l bage lumea in seama.
Totusi, cand te bagi peste reteta cuiva o faci doar daca este ceva gresit in ea, sau daca vii cu o imbunatatire, ceea ce nu a fost cazul. Ma opresc aici si nu spun mai multe, ca sa nu deranjez iarasi pe cineva. 🙂
@bobo: Asa este, m-ai corectat „putin” si eu accept corectura ta. Bucatarii pasionati fac, intr-adevar. cum spui tu. Se informeaza si progreseaza. Dar acestia sunt doar un mic „putin” fata de marele „mult” al celorlalti. De fapt, daca nici tu nu ai tinut minte vreun ucenic… si nu cred ca te pot banui de memorie proasta. 🙂
@memphis: Totusi, la aceasta discutie participa si cel putin 2 bucatari profesionisti care dovedesc astfel ca se informeaza. Eu cred ca si cu bucatarii situatia este ca in orice alta meserie: 10% elita, 30% profesionisti corecti, restul mediocri. Asa sunt si blogerii, medicii, fotbalistii etc.
pt bobo BOBO SA STII CA eu comentez pt ca am ceva experienta si sa stii ca poti sa incerci si tu variantele pe care le-am dat eu……..mie niciodata nu mia iesit fara fata comerciala… sa stii ca noi bucatarii incercam multe retete de care nici nu sa auzit………..in bucatarie se mai improvizeaza.dar unii vor sa vanda castraveti la gradinari……..vezi nu merge
@dementzelul si bobo: Oameni buni, am tot cauta prin carti, pe Internet si am si intrebbat vreo 2-3 bucatari cu experienta. Concluzia este ca Bobo are dreptate. Crema de zahar ars se poate face in cuptor, fara bain marie, dar pierde la aspect, caci galbenusul se coaguleaza. Se pare ca gustul este la fel de bun si textura mai aerata. Se poate face si direct pe flacara, dar in bain marie, dar cu acelasi impact asupra aspectului. Direct pe flacara ochiului de aragaz, fara bain marie, nu se poate face. Cea mai sigura metoda este cea descrisa in reteta mea (si in celelalte retete de crema de zahara ars din alte bloguri si site-uri): bain marie, cuptor, fara ca apa sa fiarba, crema lasata sa se raceasca bine inainte de a o scoate din vas.
O reteta care nu e foarte greu de pus in practica si care in acelasi timp este delicioasa. O reteta a copilariei a multora dintre noi…
@Sergiu: Ma bucur ca esti unul dintre admiratorii acestui preparat si ma bucur ca ai aparut printre „comentatori”. Niste sange proaspat nu strica. 🙂
memphis draga imi permit sa te corectez putin. un bucatar pasionat cauta mereu retete noi, cauta informatii despre noi tendinte diferite aranjamente si altele insa bucatarii la noi in tara se numesc si mamicile de acasa si prezentatori de emisiuni culinare si toate curvele care se maimutaresc pe la televizor. scoala de bucatari la noi in Romania este de cacao, cursantii majoritatea la fel, multi aleg meseria asta auzind ca se castiga bine ca este un loc cald cu papica si un sprit, dar sa ajungi acolo trbuie sa muncesti enorm de mult. in viziunea mea un bucatar bun trebuie sa aiba o imaginatie bogata sa poata improviza mereu, sa aiba un gust dezvoltat si multa pasiune care este de fapt pe primul loc. eu lucrez de 20 de ani in meseria asta si au trecut prin mana mea multi ucenici, dar nu imi aduc aminte de nici unul si stii de ce? pt. ca nici unul nu s-a remarcat, nici unul nu a fost interesat cu adevarat sa invete. Si apoi este destul de greu, am trait 40 de ani in comunism si am pierdut legatura cu restul lumii, am pierdut respectul pt meseria asta, care de fapt este o arta si este mult mai complexa decat pare pt unii. Mai este si apectul publicului, al clientului care lasa de dorit, 20% din clienti mai stiu sa comande sau sa se lase indrumati, restul merg pe premiza ca daca ai bani ai si cunostinte despre tot. Un alt aspect mai este si patronul, in restaurantele noastre daca bucatarul este prins pe la o masa este certat, pe cand afara este o onoare, revenim si spunem ca are si el dreptate (patronul) pt ca bucatarul este dobitoc si nu prea stie sa vorbeasca pe la mese, eu zic ca este ff greu si ca totul pleaca de acasa de la educatie apoi de la scoala si tot asa. Sa putem schimba ceva este greu la nivel de un blog sau doua,trebuie ceva mai amplu la nivel national cu un buget alocat cu oameni platiti pt asta, dar si asta este complicat, ar fi probleme pe cine desemnam sa se ocupe? pe Radu ca stie dar nu este nepotul nimanui, nu il recomanda nimeni si totul s-ar rezuma la spaga si la relatii si am alege alti dobitoci pe alte criterii ca doar suntem, Romani si traim in Romania, eu zic sa o lasam balta.
pt dementul. vad ca tu crezi ca faci comentarii din experienta, putin probabil, daca ai avea experienta care crezi tu ca o ai, puteai spune ca se poate face la cuptor fara sa o pui in vasul cu apa si ca o sa iasa la fel de bine dar,ca exista acest dar ,nu o sa mai aiba acelasi aspect comercial si o sa iasa mai aerata.dar pe aragaz la flacara poate ai gatit alceva nu crema de zahar ars si ti-o spun din si mai multa experienta crede-ma. P.S. mai stiu un bucatar care mi-a spus ca el face snitelul direct prin pesmet fara ou si faina si ca merge bine,cred ca la fel cum faci tu crema pe aragaz
@Radu: Da, cei care fac asta ca sa-si aduca vizitatori de pe blogul altcuiva, chiar merita sa fie tratati ca un spam.
@andra: Nu ma intelege gresit, daca m-ar fi rugat sa-i ajut as fi facut-o cu placere. Si mie mi-ar fi prins bine un pic de ajutor la inceputuri, si chiar si acum. Nu-mi convine insa sa fiu luat de fraier.
am facut si eu un pic de politie, insa mi-am cerut scuze. Inapoi la gatit!
@andra: Te inseli, am sters cateva comentarii ale unor „cititori” care puneau propriul link in comentariu, in ideea de a profita de traficul altuia. In rest, sunt destul de permisiv; nici nu pot sa zic ca am avut probleme.
@dan: Nu ma deranjeaza off-topic-ul… la urma urmei, cat poti sa vorbesti despre o reteta, daca nu treci putin si dincolo de ea?
Si pentru mine aceasta crema imi aduce aminte de gustul dulce al copilariei. Era o zi de mare bucurie cand mancam acest deliciu! Nu am facut niciodata insa aceasta crema cu stafide! Voi incerca si eu reteta ! Multumesc!
@Sinziana: Bun venit printre cei care comenteaza pe acest blog. Sper ca reteta sa-ti placa!
@dan: Ai dreptate, mi-a sarit mustarul si am deviat discutia. Insa, cum spuneai, comentariile sunt moderate de admin, asa ca Radu putea sa-l stearga daca vroia. Probabil ca nu a facut-o fiindca nu a sters niciun comentariu pana acum, desi unele printre care si al meu, ar fi meritat soarta asta.
Pana la urma insa, daca imi permiti, parca si tu faci un pic de politie pe blogul altuia. Pariez insa ca Radu va fi democrat si va lasa si comentariul tau necenzurat. 🙂