dipyros | Retetele lui Radu - Gastronomie:

La masă cu strămoşii – Bizanţul (5)

Cultura bizantină a fost una inovativă, silită în permanenţă să absoarbă şi să adapteze. Partea sa culinară nu a făcut excepţie. În Constantinopole, amestecurile neaşteptate şi uimitoare de arome, gusturi, texturi şi culori erau ceva obişnuit. De exemplu, carnea de porc, în timp ce era gătită la cuptor, era unsă cu vin amestecat cu miere; peştii erau asezonaţi cu chimen; raţele se găteau în sos de vin; fasolea era gătită cu garos, muştar, sare şi chimion.
Vechile reţete erau în permanenţă adaptate la gusturi noi; un exemplu este dat de preparatele de tip „en papillote”: dacă anticii foloseau preponderent frunzele de smochin ca ambalaj pentru alimente, bizantinii le foloseau preponderent pe cele de la viţa-de-vie. Avem de-a face aici cu precursoarele „dolmade”-lor greceşti, cipriote şi turceşti, a „sarmak”-ului turcesc şi a sarmalelor în general.
(mai mult…)

Citeste tot

La masă cu strămoşii – Bizanţul (2)

Presupun că toţi aveţi câte un oraş preferat, sau măcat visaţi la unul pe care îl socotiţi a fi cel mai aproape de perfecţiune. Iată cum descrie Geoffroi de Villehardouin, una dintre figurile marcante şi, poate, cel mai important istoric al celei de-a patra cruciade (1202 -1204), capitala Imperiului Bizantin:
Cei care nu mai văzuseră Constantinopolul erau împietriţi, incapabili să creadă că un asemenea oraş măreţ putea exista pe lume. Priveau cu ochi mari zidurile înalte, imensele turnuri fortificate, casele impozante, bisericile uriaşe, mai numeroase decât şi-ar fi putut închipui că pot exista; contemplau lungimea şi lăţimea oraşului, care era mult deasupra tuturor celorlalte ştiute de ei. Oricât de viteji ar fi fost, până la unul s-au cutremurat la vederea sa.
(mai mult…)

Citeste tot