mancare | Retetele lui Radu - Gastronomie:

De-ale nutriţiei: mai avem oare condiţii să ne hrănim sănătos?

Nu am cunoştinţe de nutriţie… încă. Spun „încă” fiindcă am decis nu doar să mă apropii de acest domeniu, ci să şi fac cât mai curând posibil o şcoală în domeniu. Am pornit deocamdată să mă informez din diverse surse, ca să încep, încet-încet, să mă orientez în acest univers care interesează din ce în ce mai multă lume. Altfel spus, încerc deocamdată să-mi fac o idee şi vă invit să descoperim împreună, pas cu pas, ce am putea face ca să ne hrănim mai bine şi mai sănătos.
(mai mult…)

Citeste tot

Beah!

La ce spuneţi Beah!?

Cred că toţi am mai făcut aşa câteodată, chiar dacă doar în gând, atunci când ne-am trezit în farfurie cu ceva pe care îl socotim neapetisant.

Cel mai neplăcut este când ţi se întâmplă asta invitat fiind undeva: ţi-e cam jenă de gazdă, ţi-e milă şi de tine… Ce poţi să faci atunci? Să refuzi să mănânci, să înghiţi în silă, să escamotezi cumva farfuria de pe masă? Grea alegere.
(mai mult…)

Citeste tot

Ultima masă

Ce ai manca la…ultima masa?

Sunt curios. Iata motivul, singurul, pentru care scriu acest articol. Sunt curios care anume preparat culinar vă place cel mai mult… dar cu adevărat cel mai mult. Nu vreau să mă uimiţi cu un preparat deosebit de rafinat şi cu denumire alambicată, gen: „fricassée de fazan cu inimi de anghinare şi sos spumă de sparanghel”, vreau adevărul adevărat, adică cel mai cinstit răspuns posibil la întrebarea ce urmează descrierii unei situaţii prezumtive.

Situaţia este aceasta: să presupunem că sunteţi, Doamne fereşte!, în celula condamnaţilor la moarte şi aveţi dreptul la îndeplinirea unei ultime dorinţe. Să presupunem că această dorinţă ar fi o ultimă masă, ceva, un preparat, un desert, o supă, orice. O chestie comestibilă şi care vă place teribil de mult, dincolo de logică, ceva care vă face să vă simţiţi fericiţi, recunoscători şi sătui.

Întrebarea este aceasta: ce aţi alege? Poate ceva cunoscut în ultimii ani, sau zeci de ani, de când aţi devenit adult? Poate ceva din copilărie, gătit de mama acasă? Poate ceva ce vă gătiţi singuri?

Ştiu că este greu de răspuns, dar ar fi o temă de discuţie extrem de interesantă. Eu, de pildă, ce aş răspunde? Sunt dator s-o fac, căci trebuie ca cineva să spargă gheaţa şi corect este ca acela să fie exact cel care vă „instigă”. Probabil vă aşteptaţi să-mi doresc vreun curry thailandez, picant şi aromat, sau un pui tandoori, sau vreo salată colorată, aromată şi presărată cu seminţe de susan prăjite. Toate sunt foooaaarte bune şi când mă gândesc la ele deja îmi plouă în gură. Totuşi nu acestea ar fi răspunsul.

Răspunsul meu, cel mai sincer, adică „pe bune” rău de tot, ar fi plăcintă cu mere, aşa cum o făcea mama.

Aş mesteca-o şi aş închide ochii amintindu-mi de vremurile când eram mic, mult mai mic decât copiii mei de acum, când părinţii mei erau tineri, ceva mai tineri decât copiii mei de acum, când eram lipsit de griji şi atât de fericit încât nici nu ştiam că voi rememora acele momente peste zeci de ani şi voi zâmbi cu ochii umeziţi la amintirea lor.

Da, banala plăcintă cu mere, amestecată cu puţină gutuie rasă, „împănată” cu o mână de stafide şi aromată cu un strop de scorţişoară. Cred că ar fi minunată ca ultimă masă.

Citeste tot

Chiar sunt norocos…

Nu cred că sunt un plângăcios şi nici o persoană pesimistă, dar mă surprind adesea văicărindu-mă de una sau de alta. Am, ca toată lumea probabil, unele mici necazuri cotidiene, unele nereuşite; fac, ca mai toată lumea, unele greşeli. Toate acestea mă sâcâie.
Vreau să am mai mult, vreau să fac mai bine, vreau să ajung mai sus, iar nereuşita o resimt de fiecare dată; nu am învăţat încă să mă bucur de ceea ce am deja. Ar trebui să radiez de fericire şi să mă consider fericit, căci sunt extraordinar de norocos. Nu ştiam asta, dar am aflat de curând…
(mai mult…)

Citeste tot

Cea mai bună mâncare din viaţa mea

Cred că este timpul să trecem la un nou sondaj de opinie, căci “Cea mai bună mâncare din viaţa mea” pare să-şi fi dat definitiv verdictul. Un verdict ce confirmă, de altfel, concluzia sondajelor anterioare: acest blog este vizitat aproape în exclusivitate de persoane nu doar pasionate de domeniul culinar-cultural, ci şi de gătit.
Cea mai buna mancare din viata mea
(mai mult…)

Citeste tot

De ce am gati bucatarie asiatica?

Pentru ca este creativa
Cheia succesului atunci cand gatim retete din bucataria asiatica sta mai curand in stiinta amestecarii condimentelor, decat in vreo tehnica de gatit sofisticata. Bucataria asiatica traditionala se bazeaza mai mult pe instinct decat pe retete precise in masurarea si folosirea ingredientelor. Ea lasa frau liber creativitatii, iar mancarurile, gatite conform preferintelor bucatarului, devin unice si foarte personale.
(mai mult…)

Citeste tot