sarmak | Retetele lui Radu - Gastronomie:

La masă cu strămoşii – Bizanţul (5)

Cultura bizantină a fost una inovativă, silită în permanenţă să absoarbă şi să adapteze. Partea sa culinară nu a făcut excepţie. În Constantinopole, amestecurile neaşteptate şi uimitoare de arome, gusturi, texturi şi culori erau ceva obişnuit. De exemplu, carnea de porc, în timp ce era gătită la cuptor, era unsă cu vin amestecat cu miere; peştii erau asezonaţi cu chimen; raţele se găteau în sos de vin; fasolea era gătită cu garos, muştar, sare şi chimion.
Vechile reţete erau în permanenţă adaptate la gusturi noi; un exemplu este dat de preparatele de tip „en papillote”: dacă anticii foloseau preponderent frunzele de smochin ca ambalaj pentru alimente, bizantinii le foloseau preponderent pe cele de la viţa-de-vie. Avem de-a face aici cu precursoarele „dolmade”-lor greceşti, cipriote şi turceşti, a „sarmak”-ului turcesc şi a sarmalelor în general.
(mai mult…)

Citeste tot

Pe urmele sarmalei – partea 1

Sarmaua noastră cea de toate sărbătorile nu este numai a noastră. O revendică mulţi alţii, căci se află de sute de ani pe mesele unei părţi importante a populaţiei lumii. Sarmalele au fost, se pare, inventate de turci, care le-au răspândit direct în nenumăratele foste posesiuni otomane, în special în Balcani, Europa de est şi Asia centrală şi indirect, prin intermediul altor naţiuni. Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Serbia, România, Ungaria, Macedonia, Muntenegru, Irak, Iordania, Liban, Moldova, Siria, Ucraina, Rusia, Azerbaigean, Kazahstan, Kirghistan, Uzbekistan, Polonia, Germania, Suedia, Finlanda… toate aceste ţări figurează pe harta sarmalelor.
(mai mult…)

Citeste tot