scortisoara | Retetele lui Radu - Gastronomie:

Carnati stil Cotechino

Cotechino di Modena (uneori scris si “coteghino” sau “cotecchino”) sunt carnati proaspeti, din carne si slanina de porc. Istoria lor incepe, se pare, in anul 1511 cand in localitatea Gavello, in timpul unui asediu, macelarii au gasit o modalitate de a conserva carnea, folosind la prepararea acestui tip de carnati bucati mai putin fragede si slanina.
Traditional, Cotechino sunt carnati grosi si scurti. Eu am preferat o varianta mai subtire, limitat fiind de dimensiunile tulumbelor si matelor pe care le-am avut la dispozitie.

Exista, bineinteles, mai multe variante de retete, dar aromele date de Parmesan, nucsoara, cuisoare, scortisoara si piper sunt caracteristice carnatilor Cotechino. Se gatesc prin prajite sau frigere, uneori la cuptor, si merg foarte bine alaturi de fasole, linte si cartofi.
(more…)

Citeste tot

Pui cu cartofi si mirodenii

Aceasta reteta provine din peninsula Malaezia si a fost adaptata dupa retetele aduse de portughezii stabiliti acolo in secolul al XVI-lea. In timp, preparatul a devenit unul dintre preferatele comunitatii eurasiatice din Singapore, formata dintr-un amestec de descendenti ai portughezilor, olandezilor, britanicilor, indienilor si chinezilor.

Reteta nu se gaseste in meniurile restaurantelor, fiind un preparat gatit in casa. Exista, ca in multe alte cazuri, mai multe variante de reteta, diferind ca asezonare.
(more…)

Citeste tot

Tarta Tatin

Tarta Tatin – o reteta clasica in varianta personala

Cum am mai spus, nu ma omor dupa deserturi; singurele care imi plac cu adevarat sunt cele cu fructe, asa ca nu este de mirare ca tarta Tatin este unul dintre preferatele mele. A intra usor intr-un Top 3 personal.

Reteta este una clasica, aproape toata lumea care gateste mai des a facut-o. Este posibil ca varianta mea personala sa va placa, mai ales ca am avut ocazia s-o testez de multe ori, cu succes, la evenimentele pe care le-am sustinut.

Acest desert are si o istorie interesanta. Se pare ca a fost creat, din greseala, de doua surori, Stéphanie si Caroline Tatin, la hotelul Tatin din Lamotte-Beuvron.

Se spune ca cele doua surori ar fi vrut sa prepare o simpla placinta cu mere, dar ar fi lasat prea milt timp merele si zaharul in untul incins.

In fine, puteti gasi intreaga poveste aici, nu are rost s-o repet si eu.

  • Bucatarie: franceza
  • Dificultate: usor
  • Cantitate: 8 portii
  • Timp de preparare: 20 minute
  • Timp de gatit: 45 minute

Ingrediente pentru Tarta Tatin

  • 4 mere marisoare
  • 8 linguri de zahar
  • 1/3 pachet de unt 82% grasime
  • 1 foaie de aluat fraged, potrivita ca dimensiune pentru vasul in care lucrati
  • 100 g stafide
  • 60 ml coniac (sau brandy)
  • 1/2 lingurita de scortisoara
  • 1/2 lingurita de coaja rasa de lamaie
  • firisoare de coaja de lamaie, pentru ornat
  • frunze proaspete de menta, pentru ornat
  • frisca, pentru servit

Mod de preparare tarta

Se pun stafidele la inmuiat in coniac si se acopera cu folie de plastic. Se incinge cuptorul la 200 °C. Foaia de aluat se tine deocam data in frigider.

Se curata merele de coaja si li se scot cotoarele (eu am o ustensila speciala pentru asa ceva, un fel de cilindru cu capatul inferior zimtat, care strapunge marul, de la codita la fund, trecand prin cotor, cu curatand totul in cale), dupa care se taie in sferturi.

Se incinge o cratita foarte putin inalta sau o tava rotunda, potrivita ca dimensiune, la foc mic. Se adauga untul si se lasa sa se topeasca.

In momentul in care incepe sa sfaraie, se adauga zaharul, presarandu-l uniform pe intreaga suprafata a tavii. Se lasa sa se caramelizeze zaharul pana ce capata o culoare aurie; in acest timp se scutura tava de cateva ori, pentru a uniformiza caramelizarea.

Se adauga feliile de mar, asezandu-le pe partea convexa, in cerc, de-a lungul perimetrului tavii. Se umple apoi centrul tavii asezand sferturile astfel ca sa acopere cat mai bine suprafata. Se gatesc merele 5-7 minute, pana ce se fac moi si se caramelizeaza.

Nu este nevoie sa se intoarca; daca sunteti sigur ca nu se sfarama si daca vreti sa obtineti o culoare bruna mai pregnanta (cum a fost cazul meu), le si puteti intoarce. Indiferent ce faceti, la sfarsitul gatitului sferturile de mar trebuie sa fie asezate pe partea convexa.

Se ia tava de pe foc si se lasa sa se raceasca putin. Se scurg stafidele de coniac si se presara, cat mai uniform, peste mere. Se procedeaza la fel cu scortisoara si cu coaja rasa de lamaie.

Se intinde foaia de aluat peste mere, presand la margini, astfel ca sa acopere bine si cat mai fix merele. Se practica in foaia de aluat cateva taieturi mici, ca aburul sa aiba o cale de iesire, fara a ripe aluatul.

Se introduce tava in cuptor si se lasa la copt 25-35 de minute, pana ce aluatul este copt si a capatat o culoare frumoasa, aurie.

Se scoate tava din cuptor, se asaza peste ea un platou termorezistent si se rastoarna cu grija. Se asaza platoul pe masa si se bate yusor fundul tavii, ca tarta sa se desprinda mai lesne. Se ridica tava. Daca unele bucati de mar au ramas lipite de fundul tavii, se dezlipesc cu grija si se asaza pe tarta, la locurile lor. Se lasa tarta sa se raceasca pana ce ajunge la temperatura camerei.

Se serveste fie ca atare, la temperatura camerei sau rece, fie cu frisca.

Nota:
Eu am ales sa lucrez cu mere Granny Smith, caci au o textura ferma si un gust acrisor care imi plac deopotriva. Am incercat si mere din soiurile Ionatan si Golden Delicious. Bune, nimic de zis, dar parca Granny Smith sunt mai pe gustul meu.

Nu va zgarciti sa cumparati unt cu 60% grasime, mai ieftin, dar plin de apa.

Eu am lucrat cu un set de vase (tava si platou) special pentru tarta Tatin, de la Emile Henry. Scump, dar merita.

Citeste tot

Tamatar murgh – Curry de pui cu rosii

In limba hindi “tamatar” inseamna “rosii”, iar “murgh” inseamna pui. Pentru cultura culinara milenara a Indiei, rosiile sunt un aliment relativ nou. Ele au intrat in bucatariile indiene “doar” in secolul al XVI-lea, odata cu cartofii, ardeii iuti si alte vegetale aduse in Asia din Lumea Noua, de catre spanioli si portughezi.
Cu toate acestea, au fost asimilate foarte rapid, devenind ingrediente cheie in multe dintre preparatele culinare cele mai populare.

Tamatar murgh reuseste sa “inveleasca” pieptul de pui intr-un sos catifelat, de culoare aurie, asezonat bogat, dar echilibrat. Ca de obicei, si aceasta reteta indiana ofera o adevarata simfonie de arome si gusturi. Ca multe alte curry-uri, nici acesta nu arata foarte spectaculos, dar compenseza prin culoarea placuta si savoarea deosebita.
(more…)

Citeste tot

Grenada – o bucătărie “explozivă” (1)

Introducere
Vă întrebaţi probabil de ce mă ocup de bucătăria acestei insule aparent insignifiantă, când sunt încă atâtea culturi culinare despre care s-ar putea scrie articole interesante. Am un singur răspuns: mirodeniile. Ştiţi că sunt pasionat de acest subiect, iar Grenada mai este cunoscută şi ca “Insula mirodeniilor”, mai ales datorită producţiei sale uriaşe de nucşoară şi macis, care o face al doilea mai mare exportator la nivel mondial. De fapt am două răspunsuri, căci, în plus, îmi plac şi insulele, mai ales cele în care este foarte puţin probabil să ajung vreodată.

(more…)

Citeste tot

Peste cu tamarin si lapte de cocos

Reteta este originara din Chennai (fostul Madras), statul Tamil Nadu, situat in sudul Indiei, unde localnicii sunt mari amatori de peste. In mod traditional, indienii folosesc pesti ca “hilsa” si “katla”, bogati in acizi grasi omega-3. Eu am incercat-o cu lup-de-mare (levrek), un peste mai slab, dar foarte gustos.

Aroma si gustul acestui preparat sunt delicate, rafinate si bine echilibrate. Ardeiul iute aduce o usoara nuanta picanta, iar limeta si menta vin cu o nota proaspata si racoroasa. Alunele aduc si ele un plus de textura si de gust.
(more…)

Citeste tot

Murgh Korma Shahi – Korma de pui cu migdale

Korma, uneori scris si “kormaa”, “qorma”, “khorma” ori “kurma” este un termen care denumeste un preparat originar, se pare, din Asia centrala sau de sud, gatit cu iaurt, smantana, lapte de cocos sau paste de alune ori seminte; este, ca sa simplificam putin, un fel de tocana, sau de curry.

Un alt inteles al acestui termen este acela al unei tehnici de gatit, in fapt o brezare, in care carnea (intotdeauna marinata in prealabil) si legumele sunt mai intai rumenite la foc iute, iar apoi gatite lent, in putin lichid, intr-un vas acoperit ermetic. Uneori vasul este chiar sigilat cu aluat, pentru o ermetizare cat mai eficienta.
(more…)

Citeste tot

Supa crema de cartofi dulci cu lapte de cocos

Supa crema de cartofi dulci cu lapte de cocos – Reteta culinara din Tanzania

Am publicat pe acest blog, pana cum, 715 retete. Dintre acestea doar 29 provin din Africa, si doar 6 dintre ele din afara nordului continentului.

Reteta de fata, desi provine dintr-o tara a carei clima este foarte calda, Tanzania, in mod neasteptat, este foarte potrivita pentru iarna. Originara din Zanzibar, arhipeleag parte a Tanzaniei, a carui istorie este strans legata de comertul cu mirodenii, reteta este, in mod evident, influentata de cultura indiana si anglo-indiana; foloseste mirodenii din belsug, dar le echilibreaza intr-un mod armonios. Este o supa satioasa, plina de gust si aroma.
(more…)

Citeste tot

Pilau cu creveti

Iata o varianta indiana de pilaf, foarte usoara si gustoasa. Reteta provine din sudul Indiei, si se remarca prin folosirea fructelor de mare si a laptelui de cocos, ingrediente extrem de popular in bucatariile regionale indiene din zona. Alaturi de legume si carne se mai remarca folosirea stafidelor si fisticului, ca si faptul ca, spre deosebire de variantele de pilaf obisnuite la noi, aceasta se gateste doar pe ochiul aragazului.

(more…)

Citeste tot