sosuri | Retetele lui Radu - Gastronomie:

Pe scurt despre uleiul brun de susan

Oricine a gătit vreodată preparate chinezeşti ştie că are nevoie de un minim de ingrediente pentru a obţine, cât de cât, ceva autentic. De altfel, chinezii înşişi şi-au definit, cum spun cărţi scrise încă din timpul dinastiei Song (între 960-1279), adică încă de acum circa 1000 de ani, cele 7 necesităţi zilnice: combustibil, grăsime pentru gătit, orez, sare, sos de soia, ceai, oţet de orez.
Ulei brun de susan
Aş mai adăuga faptul că, la imensitatea teritoriului Chinei şi la diversitatea sa etnică, doar câteva ingrediente se întâlnesc absolut în toate bucătăriile regionale: printre ele, în afară de necesităţile listate mai sus, ceapa verde, ghimbirul, usturoiul şi varza.
(mai mult…)

Citeste tot

Pe scurt despre beurre blanc

Beurre blanc este un sos clasic francez, a cărei denumire tradusă în limba română înseamnă „unt alb”; această emulsie catifelată este servită de obicei cu legume, carne albă, fructe de mare şi peşte.
Mulţi cred că beurre blanc este un sos greu de preparat. Totuşi, dacă se cunosc câteva proceduri simple, acest sos se prepară repede şi uşor.
(mai mult…)

Citeste tot

Pe scurt despre vinegretă (2)

Vinegreta este un temen provenit din limba franceză (“vinaigrette”, diminutiv de la “vinaigre” care înseamnă “oţet”), care denumeşte o emulsie de ulei şi acid, adesea aromatizată cu verdeţuri, mirodenii sau condimente, folosită în mod curent ca sos rece pentru salată (dressing), ca marinadă sau ca sos rece, în special pentru preparate din legume, ca anghinare, sparanghel, praz, ori pentru carne albă, cu gust mai delicat, ca peşte, fructe de mare, pui, curcan etc.

Am mai atins acest subiect cu ceva timp în urmă, dar am simţit nevoia unei reveniri; această a doua parte a articolului aduce câteva completări pe care le cred importante pentru a înţelege principiile după care se prepară acest sos extrem de important.
(mai mult…)

Citeste tot

Pe scurt despre garum (1)

Zilele trecute am gătit un stir-fry folosind puţin prahok, un condiment cambodgian preparat din peşte fermentat. Mulţi ştim că bucătăria asiatică propune, în mod tradiţional, o sumedenie de astfel de condimente / potenţatori de gust, posesori de cantităţi mari de umami; sos de peşte, sos de stridii, belachan, trassi, ngapi (nam prik), bagoong, prahok şi diferite alte paste de creveţi, peşte sau alte fructe de mare, toate sunt folosite pentru a da complexitate, rafinament şi adâncime gustului într-o mare gamă de preparate culinare.
Mai puţini ştiu, însă, că şi bucătăriile mediteraneene au folosit, şi încă mai folosesc (deşi din ce în ce mai puţin), astfel de produse.
(mai mult…)

Citeste tot

Pe scurt despre deglazare

Deglazarea este o procedură culinară care implică folosirea unui lichid pentru a îndepărta reziduurile caramelizate rămase pe fundul tigăii, după ce se găteşte carnea, sau, mai rar, legumele.
Deglazarea facilitează obţinerea unui plus important de gust, aromă şi culoare, putând transforma un preparat banal într-unul spectaculos.

Acest procedeu stă la baza preparării multor sosuri sau fonduri. Sosurile obţinute prin deglazare, acompaniază, aproape întotdeauna, carnea sau legumele de la care s-au obţinut reziduurile caramelizate.
(mai mult…)

Citeste tot

Despre pastele europene (1)

Îmi plac mult pastele, de orice fel ar fi ele. Am avut ocazia să lucrez mai ales cu pastele de tip european, dar şi cu cele asiatice. Le-am gătit în sute de reţete, am folosit paste proaspete şi uscate, de diferite forme şi culori, preparate cu adausuri de diferite ingrediente, cu umpluturi sau nu şi am descoperit că există un univers al lor complex şi fascinant.

Dacă m-aţi întreba ce tip de paste prefer, probabil că nu aş şti ce să vă răspund. Parcă cele europene sunt mai aproape de papilele mele gustative, dar alegerea o fac în funcţie de reţeta în care le folosesc. Există cazuri în care pastele asiatice sunt absolut superbe, au însă dezavantajul că se găsesc mult mai greu, şi într-o varietate foarte limitată, pe piaţa noastră.

În acest articol mă voi referi exclusiv la pastele aşa-zise italieneşti, adică la cele folosite în culturile culinare europene.
(mai mult…)

Citeste tot

Pe scurt despre rouille

Sosul „rouille” (în limba franceză „rouille” înseamnă „rugină”, aluzie la culoarea sa) este un condiment tradiţional din Provence, probabil zona din Franţa cu cea mai interesantă bucătărie regională. Sosul este gros, picant, cu o aromă specifică dată de combinaţia şofran-usturoi-ardei iute, cu o culoare portocalie-roşiatică, şi a devenit un însoţitor indispensabil pentru un alt preparat provensal celebru, „bouillabaise”. O bouillabaise se serveşte în mod tradiţional alături de felii de pâine prăjită, unse din belşug cu rouille.

(mai mult…)

Citeste tot

Metode de gătit combinate

Am amintit în articolele trecute de metode de gătit „umede” şi „uscate”. Am preluat această clasificare de la tehnologia culinară, aşa cum se predă ea în şcolile din SUA şi Canada. Aceste şcoli, cred eu, sunt la ora actuală cele mai bune.
Desigur, sensul termenului „umed” în această clasificare este legată doar de prezenţa apei, aburilor, fondului, vinului, etc., deci a lichidelor în care predomină apa, dar nu şi de prezenţa uleiului sau a altor grăsimi pentru gătit (untură, unt, osânză, seu etc.). Grăsimile sunt considerate a fi altceva, lucru logic din moment ce au, la tratare termică, un comportament total diferit de lichidele „apoase”.
(mai mult…)

Citeste tot
Page 1 of 4
1 2 3 4