tapas | Retetele lui Radu - Gastronomie:

Banderillas

Aceste tapas isi trag denumirea de la sagetile colorate, infipte de toreadori, matadori sau alti dori (nu am reusit niciodata sa retin denumirile corecte) in spinarea taurului, pentru a-l enerva si atata.
Spre deosebire de banderillas din arena, acestea servesc unui scop mult mai pasnic: sunt o gustare interesanta, aspectuoasa si delicioasa.
Banderillas
Exista multe tipuri de banderillas, caracteristica generala fiind dimensiunile mici ale ingredientelor, sau bucatilor de ingrediente, folosite – doar ce incape pe o scobitoare. De asemenea, se cauta combinatii de alimente care ofera contraste de culoare, forna si gust.
(mai mult…)

Citeste tot

Patatas alioli

Cartofii cu sos alioli sunt o gustare foarte populara in Spania, o „tapa” extrem de gustoasa si simplu de preparat. Mi se cer uneori retete de post si cu acest preparat pot sa satisfac si astfel de cereri, asa ca, mai ales in aceasta perioada, vi-l recomand cu caldura.

(mai mult…)

Citeste tot

Tapas y Vinos

Evenimentele gastronomice de vineri, desfăşurate „La mansardă”, în strada Paris, la numărul 7A, unde se află elegantul sediu din Bucureşti al Cramelor Halewood, continuă, pe data de 17 martie, la orele 19:00, cu o seară spaniolă: „Tapas y Vinos”, sau, mai pe limba noastră, „Gustări şi vinuri”.

(mai mult…)

Citeste tot

Gambas al ajillo

Iata o reteta rapida si extrem de simpla, potrivita pentru zilele de vara calduroase cand nu vrei sa petreci mult timp in bucatarie.

“Gambas al ajillo” inseamna “creveti cu usturoi”, iar reteta propusa de mine este o adaptare, atat ca ingrediente cat si ca prezentare, a unei celebre “tapa”, foarte populara in bistrourile si barurile spaniole. Cei care doresc sa afle cateva amanunte despre tapas, inclusiv o scurta istorie a lor, o pot gasi aici.
(mai mult…)

Citeste tot

Creveti cu usturoi

Crevetii cu usturoi sunt o gustare (tapa) extrem de populara in Spania, unde se gateste cu sau fara ardei iuti ca ingredient auxiliar. De obicei se gatesc in caserole individuale, de ceramica sau pamant ars, asezate direct pe o foaie de tabla incinsa (plancha). Ca alternativa se pot gati si in tigaie.

(mai mult…)

Citeste tot

¡Hola, Barcelona! – partea 1

Barcelona, frumos oras…

Barcelona - Intrarea in piata La Boqueria
Iata ca am fost si la Barcelona. Frumos oras, si cand zic frumos, e chiar al naibii de frumos. Nicaieri nu am vazut cladiri cu atat de mult farmec si personalitate. Minunate, si nici macar nu le includ aici pe cele facute de „modernistas”, marii arhitecti catalani: Gaudi i Cornet, Domenech i Montaner si Puig i Cadafalch.

Acestea sunt atat de deosebite incat nici nu sunt sigur daca imi plac. Sunt atat de originale si de ciudate, incat mi se pare extraordinar ca acum aproape 100 de ani Barcelona a stiut sa inteleaga si sa aprecieze niste constructii care si astazi par socant de moderne.

Transportul in comun merge la marele fix, punctual si impecabil, iar portul arata extraordinar si este nefiresc de curat pentru un port. Revin si reiau: frumos oras, dar nu mi-am lasat inima acolo.

Impresia pe care mi-a lasat-o Barcelona, per total, a fost ca in bancul despre Romania: frumoasa tara, pacat ca-i locuita! Nicaieri nu am vazut in restaurante, hoteluri, magazine, muzee, piete si oriunde altundeva oameni atat de tafnosi, aroganti si predispusi la badaranie (in fine, am vazut la noi acasa, dar pe astia nu-i pun la socoteala). Nimeni nu vorbeste vreo limba straina si toti par a-si face un act de mandrie din asta.

Si chiar daca inteleg engleza, franceza si italiana, tot in catalana iti raspund. Vorba cumnatului meu: „astia sunt oarecum amabili pana te baga in carciuma si te asaza la masa, dup-aia se mitocanesc”.

Toti se comporta de parca ti s-a facut o favoare ca te afli la Barcelona, dar se pricep al naibii de bine sa-ti umfle banii; pe aia nu-i dispretuiesc, doar pe tine, personal, indiferent de unde vii.

Poate ca altfel ar fi stat lucrurile daca am fi vorbit spaniola; in definitiv, cum ne-a spus un spaniol: „De ce dracu’ n-o vorbiti?

Doar o vorbeste un sfert din populatia globului…” In fine, acest criteriu este discutabil, caci ar fi trebuit sa vorbesc mai curand chineza…

Singurii cat de cat amabili sunt emigrantii asiatici, prezenti cu zecile de mii: chinezi, pakistanezi, indieni.

Ma rog, ca sa inchei vaicareala, nu ne-a dat nimeni in cap, dar nici nu ne-am simtit bineveniti.
Barcelona

Nici din punct de vedere culinar, caci despre asta vreau sa va vorbesc, Barcelona nu a fost vreo surpriza placuta. Are insa cateva piete (eu am fost doar in trei dintre ele) absolut minunate, asemanatoare cu pietele de la Bangkok, dar mult mai aranjate si mai moderne: tarabe dotate cu case de marcat si telefon printre altele.

Nu mai vorbesc de curatenie: ca in palma, adevarata farmacie. Iar abundenta este coplesitoare. Apropo, daca pana acum credeati ca romanii stiu ce sa faca cu un porc, luati-va gandul; baietii astia sunt meseriasi rau de tot, ne depasesc la mare distanta.

Am colindat si prin restaurante, bineinteles, iar ele au fost marea dezamagire. Nu am fost in cele de lux, caci nu caut asa ceva (eu nu le gasesc reprezentative pentru o bucatarie traditionala) si nici nu ma tine bugetul sa-mi fac un obicei din vizitarea lor.

Am fost in restaurante, baruri si carciumioare cu preturi accesibile turistilor care nu sunt milionari in euro. Am acasa mai multe carti despre gastronomia spaniola, le-am rasfoit pe toate si imi facusem o seama de sperante care s-au dovedit, in final, false.

Ce se gateste in restaurante este departe de ceea ce se gateste in mod traditional, in casele oamenilor, si de ceea ce poti gasi in cartile de gastronomie.

Bineinteles, totul este facut mai „industrial”: pe graba, cu ingrediente ieftine (colorant galben in loc de sofran, de exemplu) cu zgarcenie (3 creveti intr-o paella de 13 euro) si la preturi uneori de-a dreptul nerusinate. Sigur ca restaurantele cu preturi „modice” nu-ti pot gati la fel de bine cum iti faci tu acasa, dar discrepanta dintre mancarea traditionala si cea de restaurant a fost aici mai mare decat oriunde am calatorit.

Dupa opinia mea, oferta nu era de loc grozava: o multime de tapas, adica gustarele intre 4 si 10 Euro, pline de carnati si de alte produse de porc, in general grase si grele la stomac, omlete cu cartofi (pe care ei le numesc tortillas, dar nu au nici o legatura cu tortillas mexicane), senviciuri, creveti (la pretul de 1,5-2 euro bucata), masline umplute (pret 5 Euro pentru vreo 25 de masline), exact alea pe care le avem si noi in supermarket, in borcane.

Paellas de diferite tipuri (bune, nimic de zis) si fideuas (identice, doar ca in loc de orez folosesc taitei subtiri si de dimensiuni mici), pizzas de muuuuuulte feluri (dar mai proaste decat in Italia si chiar decat si la noi), friptane diverse, ca la toata lumea, doar ca aici iti mai propuneau si tot felul de carnati (nici nu va puteti inchipui ce cultura a carnatului este acolo, cred ca au mai multe feluri decat nemtii!) si salate, dintre care unele erau chiar foarte bune.

Toate acestea abia de se incadrau in categoria unei mese decente. Singurele mese cu adevarat bune de care am avut parte, adica bune spre foarte bune, au costat 20-25 de Euro de persoana (o salata, un fel principal, si o jumatate de sticla de vin). La Paris, mananci mai bine cu bani mai putini.

Locurile unde se poate manca intr-adevar mancare spanioleasca sunt micile restaurante destinate localnicilor. Acolo mancarea este bine gatita, simpla, robusta si satioasa. In fine, despre restaurante va voi povesti in zilele urmatoare.

In concluzie, daca mergeti pe acolo, prin Barcelona, in privinta mancarii nu va faceti prea multe sperante.

Ori mancati bine si scump, ori prost si ieftin, cam cum este peste tot in lume; doar ca aici scump inseamna al naibii de scump, iar ieftin inseamna ca va ustura buzunarele… sau cardul. Oricare varianta veti alege, aproape sigur va va servi o persoana incruntata, care tranteste farfuriile pe masa, care nu-ti toarna in pahar si care iti ia din fata farfuriile murdare in sila si cu mare intarziere.

In aceeasi serie de posturi:
La Boqueria
Piata Santa Caterina
„Sailor” – un mic paradis al fructelor de mare

Citeste tot

Tapas – intre adevar si legenda

Scurta descrieretapas
Tapas sunt mici gustari vandute (sau oferite gratuit) alaturi de bautura, in restaurantele din Spania. Pot fi servite simple, ca o gustare, sau combinate pentru a forma un meniu complet. In unele zone din Spania, mai ales in Leon si Granada, sunt adesea incluse in pretul bauturii (bere, vin, niciodata sucuri) servite in baruri. In acest caz tapas poate insemna cateva masline, o bucata de branza, sau chiar lucruri mai substantiale, cum ar fi o tocana de porc. Orasul Almeria are reputatia de a servi cele mai mari tapas din Spania si sunt incluse in pretul bauturilor.
(mai mult…)

Citeste tot