De când am început să fiu pasionat de bucătărie cred că am tradus vreo 8-10.000 de retete si cred ca am citit cel puţin un număr de două ori mai mare. Acum sunt capabil, bineînţeles, să-mi dau seama dacă o reţetă îmi place doar citind-o, fără s-o gătesc. De cele mai multe ori pot să şi ştiu, tot doar citind-o, dacă reţeta are sau nu şanse să fie corectă, sau să funcţioneze. Dar cred că şi dintre dvs. foarte mulţi sunt capabili să facă asta: să aleagă dintre mai multe reţete cele care îi plac, care îi convin, cele despre care simte că pot fi mai pe gustul său.

M-am întrebat uneori cum funcţionează acest mecanism de gândire care ne permite să spunem: „reţeta asta îmi place!”. Am început să mă întreb, de fiecare dată când dădeam acest verdict, care-mi sunt motivele. Am adunat astfel câteva criterii care acoperă, cred eu, modul în care judecăm o reţetă: gustul şi aroma, aspectul vizual, calitatea nutriţională, simplitatea, rapiditatea şi… preţul. Pe aceste criterii am şi structurat ultimul sondaj de opinie intitulat „Ce contează mai mult atunci când alegi ce reţetă să găteşti?”.

După circa o lună în care aţi avut timp să optaţi pentru unul dintre criterii, s-au strâns 470 de voturi, dar cred că rezultatul final a fost clar deja după primele 200 de voturi. Aţi ales să votaţi astfel:
58% – gustul şi aroma
15% – calitatea nutriţională
11% – aspectul vizual
7% – simplitatea reţetei
6% – rapiditatea reţetei
3% – preţul ingredientelor

Rezultatul sondajului mă bucură, căci este oarecum aşa cum am sperat şi cum m-am aşteptat să fie. Pentru mine personal tot gustul şi aroma ar fi contat cel mai mult, dar pe locul al doilea cred că ar fi fost aspectul vizual, nu calitatea nutriţională, lucru cumva explicabil căci, dacă tot fotografiez aproape tot ce gătesc, acest aspect a început să mă preocupe foarte mult. Restul criteriilor ar fi contat şi pentru mine în aceeaşi măsură şi ordine ca şi pentru cititorii care s-au pronunţat în sondaj.

Cred că este normal să fim preocupaţi mai întâi de gustul şi aroma preparatului final. Deşi este un criteriu profund subiectiv, este ceea ce putem aprecia cel mai uşor şi ceea ce, în mod instinctiv, ne interesează cel mai mult.

Calitatea nutriţională este un lucru extrem de greu de apreciat. Impresia mea sinceră este că nutriţioniştii nu se prea pricep nici ei. Mecanismele prin care acţionează nutrienţii nu sunt nici acum clare şi, ca să îngreuneze lucrurile, fiecare nutriţionist are părerile sale proprii despre cum trebuie să ne hrănim. Fiecare dintr ei pare extrem de logic şi de documentat atunci când îl asculţi, aşa că un om obişnuit, fără cunoştinţe de metabolism şi chimie alimentară, se simte confuz. Nu vreau să mai amintesc că azi ni se recomandă un mod de a ne hrăni, iar peste 20 de ani se „descoperă” că era total nesănătos şi că trebuie să ne hrănim exact invers. De ce să ne mirăm de asta când oamenii de ştiinţă au crezut mii de ani că Soarele se învârte în jurul Pământului, sau că atomul este cea mai mică particulă de materie sau că… etc.

Aspectul vizual este şi el important şi, culmea, mai puţin subiectiv decât gustul. Aici lucrurile sunt mai clare: culori, aranjament, farfurii etc. Necesită însă şi o mai mare experienţă şi îndemânare şi mărturisesc că este şi pentru mine punctul în care am, poate, cel mai mult de lucru. Montarea şi de corarea cer, pe lângă imaginaţie şi răbdare, îndemânare şi antrenament. La ultimele trei criterii nu stau foarte bine.

Simplitatea şi rapiditatea merg mână în mână. Sunt importante acum, când timpul parcă fuge din ce în ce mai repede, când ne împărţim între famile, serviciu, hobby, prieteni, televizor, internet, cărţi, spectacole etc. Şi eu am tendinţa să gătesc şi să propun mai ales reţete simple, al căror timp activ de lucru nu depăşeşte 1-2 ore. Sunt atâtea alte reţete de gătit, încât parcă niciuna dintre ele nu merită câteva ore pline din viaţa noastră.

Preţul ingredientelor este ultimul pe lista dvs. A căpătat doar 12 voturi! Mă aşteptam să capete mai multe, dar mă bucur că s-a întâmplat astfel. Înseamnă că ne dăm seama cu toţii că avem nevoie de ingrediente de calitate ca să obţinem ceva gustor, aromat şi hrănitor. Oricât de bun ar fi un bucătar, dacă ingredientele nu sunt de bună calitate, nu poate realiza mare lucru. Întotdeauna măcar un sfert din meritul unui preparat este al celui care a ales ingredientele. Mă bucură şi faptul că blogul meu este poziţionat în nişa celor care, în privinţa banilor, nu trag, cum se spune, mâţa de coadă. O pasiune se ţine cu cheltuială de timp şi de bani şi cine se „uită” la câteva zeci de lei, nu are comfortul necesar pentru a experimenta cu tot felul de ingrediente exotice, sau de ustensile specializate.

Ce să facem avem o pasiune care costă; mai ales timp şi bani. Mă costă şi pe mine, dar nu regret. Gătitul nu doar mă relaxează, mă face fericit!