Cum ne hrănim copiii? – partea 1

Am fost un copil extrem de mofturos la mâncare; i-am scos peri albi bietei mele mame. De ce eram mofturos? Motivele sunt mai multe. Nu o duceam grozav cu banii, dar nici nu făceam foame, ca alţi copii, şi îmi permiteam (sau mi se permitea) să fiu răsfăţat. Tatăl meu era şi el foarte mofturos (nu mânca legume, supe, tocane şi multe altele… de fapt aproape nimic afară de carne prăjită sau friptă; cred ca dacă i s-ar fi dat doar friptură cu cartofi prăjiţi ar fi fost cel mai fericit), eu mă luam dupa el, iar mama nu era în stare să lupte cu amândoi. Alt motiv a fost acela că, limitându-mă doar la ceea ce mânca tatăl meu, nu mi s-au dezvoltat nici curiozitatea şi nici gustul. Eram, ca să zic aşa, un mic troglodit într-ale mâncatului. Acest lucru avea să-şi pună amprenta nu doar pe toată copilăria mea, ci şi pe întreaga adolencenţă şi tinereţe. M-am destupat la cap în privinţa mâncării doar pe la 40 de ani.

Introducere
Totuşi, în opinia mea nu există copii cu adevărat mofturoşi. Nu sunt nutriţionist şi nici psiholog, dar cred ca în afara câtorva excepţii, există doar copii răsfăţaţi sau cărora li s-a gătit prost, ori fără imaginaţie, fără varietate şi fără a li se deschide ochii asupra unui mare adevăr: gătitul şi mâncatul sunt doua lucruri distractive. Copiii pot fi hrăniţi cu imaginaţie şi pot fi educaţi în aşa fel încât, odată ieşiţi din copilărie, să ştie să se hrăneasca variat şi echilibrat. Felul în care sunt hrăniţi acasă le influenţează nu doar sănătatea, ci şi modul în care vor înţelege lumea din jurul lor.

Cea mai sensibilă vârstă este cea cuprinsă între 3 şi 10 ani, atunci când copiii sunt gata să facă tranziţia de la hrana de copil către cea de adult. Cu toţii dorim tot ceea ce este mai bun pentru copiii noştri, inclusiv să le asigurăm o dietă echilibrată, care să le aducă toţi nutrienţii necesari: proteine, carbohidraţi, grăsimi, vitamine şi minerale. Dacă reuşim să-i obişnuim cu o dietă bogată în vegetale, le oferim de fapt un adevărat “paşaport” pentru o viaţă de adult sănătoasă. O dietă incorectă le va afecta comportamentul şi sănătatea pe perioada întregii vieşi.

În principiu, atâta timp cât copiii sunt hrăniţi cu alimente proaspete şi de calitate, pentru ei nu există alimente “bune” sau “rele”. Cuvântul “aliment” provine din latinescul “alimentum”, care înseamnă “hrană”, “combustibil”, “susţinător”, ceea ce înseamnă că o expresie ca “aliment rău“ este un non-sens în sine, căci îşi contrazice înţelesul.
Singurul lucru “bun” sau “rău” este modul în care alimentele sunt asociate şi modul în care sunt gătite. O dietă echilibrată este una care cuprinde în cantităţi corecte toate grupele principale de alimente.
"Ne jucam si mancam" - carte culinara digitala
Dietă echilibrată
Pentru a expune mai în detaliu conceptul de dietă echilibrată, trebuie să definim o noţiune cu ajutorul căreia explicaţiile vor fi mult simplificate: noţiunea de “porţie”.
Porţia reprezintă o cantitate de circa 80 g dintr-o anumită categorie de alimente. Astfel, o porţie de fructe poate fi un măr, o banană, o portocală, două fructe de kiwi, două piersici, caise sau prune mai mari, o jumătate de mango, un pahat cu suc proaspăt de fructe, o felie subţire de pepene etc.
O porţie de lactate înseamnă un pahar cu lapte, un borcănel cu iaurt, o bucăţică de brânză, 3 linguri de smântână etc.

Grupele principale de alimente sunt fructele şi legumele, cerealele şi cartofii, produsele lactate, carnea, ouăle şi leguminoasele şi, în final, deserturile. Le voi analiza pe rând, foarte succint.

Citeste si articolul →   Degustare de condimente, aprilie 2012

Fructe şi legume: sunt incluse aici nu doar vegetalele proaspete, ci şi cele conservate (evitaţi-le pe cât posibil pe cele conservate în sirop, adică pe cele cu adaus de zahăr), congelate sau uscate (deshidratate). Copiii trecuţi de vârsta de 5 ani au nevoie de minim 5 porţii de fructe şi legume în fiecare zi. Cel mai bine este ca această cantitate să fie distribuită egal la fiecare masă, şi nu “îngrămădită” toata la una singură.

Cereale şi cartofi: această categorie include toate tipurile de cereale (grâu, orez, porumb etc.) dar şi produsele derivate din acestea, cum sunt pâinea, pastele, cuşcuşul şi bulgurul. Tot în această categorie pot fi incluse, din punct de vedere nutriţional, şi rădăcinoasele bogate în amidon, cum sunt cartofii şi cartofii dulci. Copilul trebuie să consume circa 4 porţii de cereale zilnic, iar aceste alimente trebuie să acopere cam o treime din farfurie, la fiecare dintre mese.

Produse lactate: acestea includ laptele, brânza, iaurtul şi smântâna. Lactatele sunt extrem de importante, căci conţin, printre altele, calciu, mineral vital în formarea şi dezvoltarea oaselor şi a dinţilor. Copiii sub 5 ani au nevoie de 3 porţii de lactate, cei peste 5 ani de 4 porţii. În general, până la vârsta de 5 ani copiilor li se poate da lapte şi produse lactate integrale, dupa 5 ani li se poate oferi lapte semi-degresat şi produse lactate cu conţinut redus de grăsimi.

Carne, peşte, ouă, leguminoase: aceasta categorie include ouăle, carnea de orice fel (pui, curcan, porc, vită, miel, peşte, fructe de mare), nuci, alune, seminţe, fasole, năut, linte etc. Alimentele acestea aduc organismului în special proteine, dar şi minerale importante ca fier şi zinc. Proteinele sunt foarte importante, căci oferă “materialul” prin care organismul construieşte şi asigura creşterea (se mai numesc şi nutrienţi plastici). Copiii au nevoie de 2 porţii de astfel de proteine în fiecare zi.

Deserturi: în general acestea sunt bogate în grăsimi saturate şi zahăr adăugat, aşa că, pe cât posibil, oferiţi copiilor deserturi formate din fructe şi miere (care conţin zahăr natural), cu căt mai puţine creme, aluaturi şi adaus de zahăr. Deserturile trebuie consumate în timpul meselor, pentru a li se reduce efectul devastator pe care îl au asupra danturii.

Citeste si articolul →   La masă cu strămoşii: Egiptul antic (3)

Culoarea şi textura: elemente importante
Cu toţii ştim cât este de greu să convingi un copil să mănânce în mod regulat fructe şi, mai ales, legume. Adesea refuză acest lucru cu încăpăţânare şi, pe undeva, sunt de înţeles. Copiii mănâncă mai ales cu ochii. Sunt atraşi de culorile vii, de aranjamentele ingenioase, de texturile fragede şi în acelaşi timp puţin crocante, în niciun caz fleşcăite.
Există câteva artificii care pot determina copiii saă fie mai “îngăduitori” cu vegetalele, fie ele fructe sau legume. Iată-le pe scurt:

Alegeti fructe şi legume colorate viu şi divers: combinaţi ardei graşi de diferite culori, folosiţi ceapă roşie şi ceapă verde, oferiţi-le fructe pline de culori strălucitoare.

Nu supra-tratati termic vegetalele: gătiţi vegetalele atât cât să fie fragede, dar să rămână crocante şi să-şi păstreze forma. Nu le fierbeţi până se fleşcăie şi se transforma într-un fel de pastă neapetisantă.
Le puteţi de asemenea oferi copiilor surprize de contrast de textură, prin adaus de seminţe, nuci şi alune, sau fulgi de porumb, în salate, băuturi răcoritoare, deserturi, supe etc.

Oferiţi copiilor aranjamente interesante şi neaşteptate: spuneam mai sus că un copil mănâncă şi cu ochii, în măsură mult mai mare decât un adult. Chiar dacă mâncarea este gustoasă, aspectul ei îl poate face să o refuze. Copiii nu trebuie să se joace la masă, dar un aranjament ingenios poate, de multe ori, să fie foarte convingător. Ori de câte ori puteţi, pe lângă aranjamente frumos colorate, oferiţi-le forme interesante: tăiaţi sandviciurile, tartele şi carnea în forme interesante, folosiţi forme inedite când preparaţi biscuiţi şi prăjituri, decoraţi gustările ca să semene cu insecte şi animale simpatice, stimulaţi-le imaginaţia şi făceţi-i să inventeze singuri poveşti legate de aspectul bucatelor.

Gătiţi corect vegetalele, ca să le păstraţi culorile naturale: în afară de texturi fleşcăite, culorile terne sunt un alt factor pentru care copiii resping vegetalele. Culorile neapetisante sunt doar rezultatul necunoaşterii unor trucuri elementare, de care trebuie să ţinem seama atunci când gătim vegetale. Nu este nicio filozofie, avem nevoie doar de puţină atenţie şi de un minim de cunoştinţe. Aveţi aici toate indicaţiile necesare.

(va urma)

Acest text este un rezumat al materialului publicat în cartea digitală „Ne jucăm şi mâncăm”, o carte destinată părinţilor cu copii între 3 şi 10 ani. Mai multe amănunte aici.

In aceeasi serie de articole:
Cum ne hranim copiii – partea 1


  1. Virgiliu spune:

    Am reusit. Aplicatia se lanseaza din fisierul BC.exe, shi nu din calculatorform.exe, asha cum se instaleaza explicit.

    Desi proiectul spunetzi ca este intrerupt, aplicatiile functioneaza, retetele sunt excelente (ca de obicei cand vorbim despre „marca” Radu Popovici), si le recomand cu caldura tuturor celor care doresc si-si imbogateasaca experienta culinara.

    • Radu Popovici spune:

      @Virgiliu: eu am asigurat doar continutul. De difuzare se ocupa o companie separata. Aveti acolo trecut si un numar de telefon, in caz ca ceva nu functioneaza: 1808 ( tarif normal/ Orange, Vodafone, Cosmote) disponibil de Luni pana Vineri, intre orele 10:00 – 18:00.

  2. Virgiliu spune:

    Felicitari pentru eBooks. Nu am stiut de ele pana acum. O sugestie: pentru completarea campului „Numar de telefon” ar trebui sa accepte si numere din afara Romaniei.

    • Radu Popovici spune:

      @Virgiliu: Acest proiect nu a avut succes si, de altfel, s-a incheiat de peste un an. Ar fi mai multe lucruri de imbunatatit, nu doar acel camp de text input despre care vorbiti.

  3. Flori spune:

    Asa cum este important ca un parinte sa stie foarte bine principalele categorii de alimente , la fel trebuie sa se cunoasca principalele feluri de mancare 1. Supe -Ciorbe, 2. Sosuri, 3. Salate, 4. Garnituri, 5. Budinci , 6. Sufleuri, 7. Fripturi, 8. Aluaturi, 9. Deserturi , pentru ca ,atunci cand vorbim de copii eu am intalnit multi parinti care nu cunosc nimic despre ratia alimentara si despre ce poate fi considerat o masa la copil ,dar am intalnit multi parinti care din comoditate si uneori din necunoastere inlocuiesc mult din alimentatia copilului cu biscuiti , pufuleti , cipsuri si nu-s ce alte porcarii de prin magazine . Fireste ca asta zi nu se poate cenzura in totalitate ce si cum consuma un copil , nu dorim sa avem copii frustrati , dorim doar ca in timp foarte scurt sa ii invatam ce si cit este daunator pentru ei ,in materie de alimentatie ……ce nu fac parintii si reprezinta iara o mare eroare ….nu-si invata copii sa manance acasa …tot mai mult se poarta mancatul in parc , pe strada etc ….o mare prostie din multe puncte de vedere ( de tinuta , de igiena ) ….sa nu se inteleaga cumva ca biscuitele e daunator ..insa rontaitul de la bunica din punga ,intre doua ture de bucicleta prin parc ..este daunator ….alimentar vorbind este daunator pt ca de cele mai multe duce la cresterea cantitatilor care trebuie sa se regaseasca in ratia alimentara …adica mai pe scurt un copil ,fata de un adult , el are nevoie de ratie de intretinere + ratie de crestere , ratia de crestere trebuie sa fie invers proportionala cu varsta copilului …..varsta creste ,ratia de crestere trebuie sa scada ….nerespectarea programului de masa , a ratie de alimente , a meniurilor ,,,divizari , fractionari , papa de prin pungi …duc de regula la obezitate ,pentru ca ratia de crestere creste semnificativ cu tot felul de factori energetici de calitate discutabila ……despre prostul obicei de a manca pe drum , strada , parc …ajunge sa mergem intr-un parc si sa aruncam o privire….o sa vedeti o masa de oameni care se odihnesc mancand si prea putini oameni care fac miscare …..sanatatea unui copil inseamna pe langa alimentatie si miscare….ca orice obicei bun , si miscarea se invata de mic copil …in jur de trei ani un copil poate fi invatat sa faca gimnastica ,pentru ca este cea mai simpla forma de miscare care se poate face in orice anotimp , este o placere si este o forma organizata de miscare , nu una haotica fara un rezultat deosebit ….copii mici trebuie sa faca asta cu parintii pt ca ei nu inteleg rezultatele care se urmaresc insa isi imita parinti ,drept urmare nu sunt greu de invatat ….de ce gimanstica …gimnastica cultiva vointa , vointa este necesara in toate activitatile care se cer in desavarsirea unui copil , necesita un spatiu mic de executie si o fereastra deschisa …..nu exagerati , nu obligati , lasati copilul sa dea faca la inceput cum poate el , la dat din picioare copii sunt receptivi ….si adultii si copii obosesc , respira greu, fac febra musculara …si la copii si la adulti trece la fel de repede ….dupa un timp destul de scurt o sa resimta si copii si parintii si partea benefica …primul semn al eficientei gimnasticii la copil tonusul muscular si pofta de mancare ,…la adultula incepator primul semn bun e cisculatia sangelui si usurinta in axecutare a respiratie profunde ..pe termen lung adultii si copii inregistreaza rezistenta la efort si o mai buna imunitate ..gimnastica se incepe de copil si este pentru toata viata …..basic exista trei categorii de exercitii ,cele pentru fortifierea corpului si cele pentru combaterea obezitatii si gimnastica respiratie , cu migala primele doua categorii se pot practica de la trei ani , depinde de copil fireste , incet , incet se invata fiecare copil …exercitiile sunt diverse , sunt diferite pe categorie tp fete si baieti dar nu fac obiectul blogului de aici …gimnastica respiratie se poate explica copiilor de pe la 7 ani …..gimnastica lucreaza in timp un corp de copil armonios cu tinute corecte , la copii mici creste pofta de mancare ….despre somn …..daca un copil doarme mult nu-i bai …necesarul unui copil mic este undeva intre 13 si 15 ore ….pe scurt ..dormi corect ,cresti corect , daca nu mai cresti atunci inseamna ca slabesti :))….copii trebuie invatati de mici sa faca baie inainte de somn ,sa aiba un pat nu foarte moale si o perna potrivita nu foarte mare , de pe la 5 ani copilor li se poate explica pozitia normala de somn care nu trebuie sa fie pe partea cordului si foarte important este sa fie invatati sa adoarma fara televizor si sa se trezeasca la timp fara sa stea sa mai atipeasca in pat ….invatati copii sa se aseze pe marginea patului si sa se indoaie astfel ca mainile lor sa atinga pardoseala si fruntea ,genunchii ….urmeaza ridicarea si deschiderea ferestrei ,inspirat si expirat de cca 15 ori aer curat ….urmeaza apa pe fata si gimnastica(15 -20 min ) …baia si masa …trebuie sa ai perseverenta ca parinte sa inveti copilul sa aiba un stil de viata sanatos …….

  4. Flori spune:

    Ferma ….suporta o plaja larga ….tiranica exclus …acum depinde sunt multe de spus despre motivatia pozitiva , motivatia echilibrata si cea negativa asupra copiilor , comunicarea …doar ca depasind mult sfera ” cum ne hranim ” riscam sa nu mai urmarim linia si sa devina treaba greoaie ……am zis ca o sa revin cu pareri legate de ” cum ne hranim copii ” care privesc somnul si alimentatia , sportul /miscarea /efortul si alimentatia dar nu azi ca nu pot

  5. Flori spune:

    @ Georgeta ….a nu se uita ca omul nu are capacitatea de a digara mare parte din cereale in stare naturala sau expandate industrial , fireste ca acest macinis aduce un aport de energie si prin faptul ca ,acest macinis deshidratat in contact cu laptele si lichide se mareste in volum ,prin absortia rapida a amidonului ,induce senzatia de satietate fizica si psihica …la copii atentie la cantitatea de cereale macinis pe care ei o consuma si in mod special la cantitatea de lichid aferenta pt ca aceste seminte nehidratete suficient nu realizaza o textura fina in intestine si ca urmare in intestinul gros al copilului ( care pierde umiditatea cel mai repede , de aia supozitoarele sunt eficace la copii , se absorb rapid prin perete etc ) poate ajunge un produs final fecal cu aspect si constitutie de sare grunjoasa extrem de daunator peretelui intestinal si rectului ( proasta alimentare a copilului cu macinis cerealier pe ternem lung poate cauza aparitia de polipi de perete al intestinului gros si hemoroizi interni ) , dupa revolutie exita o tentinda de a considera macanisul cerealier masa la copil in dezavantajul fainelor integrale multicerealiere din care se poate face paine pt copii ….chiar si adultii care au un sistem digestiv maturat si o capacitate intestinala mai mare ,trebuie sa fie atenti cit si cum consuma macinis cerealier …..a nu se uita niciodata importanta grupelor de alimente pt ca la copil abuzul de cereale ( cu sau fara fructe confiate ) aduce valoare calorica foarte mare ,aduce saruri minerale asa cum sunt cele de magneziu si potasiu insa la fel de bine compostul rezultat produce dificultati in de calciu , fier …..nu degeaba se recomanda cu lapte sau iaurt la copii mai mari de 7 ani la care se presupune ca laptele dulce nu mai e digerat asa cum trebuie cunoscut fiind ca exista niste modificari la nivelul capacitatii digestive intre 7 si 9 ani privind digestia laptelui dulce , asta nu inseamna ca trebuie exclus din alimentatie …..

  6. Georgeta spune:

    Sunt de acord cu tot ce spui Radu, intradevar masa copiilor trebuie neaparat diversificata si predominant cu legume, fructe si cereale. Si Flori are multa dreptate in expozeul ei despre masa copilului dar eu va intreb concret, nu in procente sau la ce ore: cum pot masca cerealele (vorbesc de cerealele naturale nu cele ciocolatoase si aromate). Daca copilul nu ageaza deloc cerealele si prefera sa nu manance decat sa le zareasca prin farfurie, ce fac???

  7. Flori spune:

    fermitate , constanta si continuitate , program …esentiale la copii , parerea mea …nu-i lasati pe copii mici sa inteleaga sa sunteti dispusi sa faceti prea multe concesii , desene , vorbarii ,recompense ca ei sa faca ce trebuie sa faca ……:))))) asta pentru cei care nu au copii , cei care au stiu „ce le poate mintea ” :)))

    • Radu Popovici spune:

      @Flori: Eu cred in comportarea ferma, dar nu tiranica, ci echilibrata. Exista riscuri cu ambele tipuri de comportament parintesc, dar eu il prefer pe cel mai flexibil.

  8. Flori spune:

    Alimentatia cu produse naturale nechimizate este din ce in ce mai greu de asigurat ,din pacate in epoca idustializarii si prelucrarii alimentelor multe din alimente au de suferit pentru ca isi pierd o parte din vitaminele , sarurile , mineralele care le contin si alimentatia haotica este tot mai prezenta la fel cum si consecintele si in mod special asupra copiilor ….carii dentare , obezitate , diabet , diverse alergii , tulburari de tranzit ..etc . Alimentatia sanatoasa pentru un copil ( si nu numai insa aici e vb de copii ) inseamna atat numar de calorii dar mai ales suma a o serie de substante de care copilul are nevoie zilnic , suma este formata din cantitati corecte si foarte important raporturi corecte ….pentru asta este nevoie de educatie culinara , gastronomica , insusirea corecta a grupelor principale de alimente este importanta ca prim pas in alimentarea corecta a copilul , fiecare din cele 9 cunoscute si acceptate categorii de alimente are proprietati , plusuri si dezavantaje disticte , adesea parintii isi alimenteaza incorect copii cu alimente combinate gresit si in raporturi nepermise …cel mai intalnit exemplu este consumul zilnic de branza , ou ,carne ( mezeluri ,pate organe si grasime )in procente mari …fireste totul cu paine multa si nelipsitul zahar …..in mediile sarace nedorita si la fel de periculoasa combinatie este paine -cartof , paine -fasole , Paine -orez …..parintii in general nu considera la copii, ca fructele sau lactatele pot fi considerate o masa , legumele si fructele fiind considerate de catre unii , balast si in nici un caz alimente de protectie ….odata ce cunoastem bine principalele grupe de alimente se presupune ca nu avem dificultati in a produce combinatii si raporturi corecte pentru copii si discutia merge la calorii …….calorii , calorii ..tot mai des se discuta despre calorii si despre cit de multe avem sau nu avem nevoie …..in partea a doua a acestui post despre cum ne hranim copii exista o duscutie despre calorii care este corecta , asa cum si Radu spune , caloriile necesare unui om se raporteaza la varsta , kg , sex , ocupatie si miscare in timpul liber sau sport ……in linii mari unde gresesc parintii cand vine vorba de calorii ….parintii gresesc de multe ori cand vine vorba de ritmul alimentar ,chiar daca mesele sunt si contin alimente alese si combinate corect , ritmul alimentar este esential …..un copil are trei mese …..dimineata , pranz , seara si o singura gustare pe zi …corect este masa de dimineata 25%-30% din necesarul zilnic de calorii ,care masa de dimineata este foarte important sa aiba un volum redus , urmeaza gustarea care ea se poate lua undeva intre orele 10 si 11.30 , depinde cand este masa de pranz ..gustarea trebuie sa fie maxim 10 % din caloriile zilnice , fructa este indicat si mai putin paine cu proteina animala sau mai grav dulciuri ….masa de pranz este 45% -50% din caloriile zilnice , masa de seara este 20%-25% din caloriile zilnice , masa de seara trebuie sa fie formata din alimente usor de digerat , daca la adult masa de seara este permisa pina la ora 19.30 , la copii este ok ca masa de seara sa fie cu cel putin o ora si jumatate , doua ore inainte de somn …..atentie la succesiunea corecta a masei de pranz ..multi copii consuma doar felul doi si daca exista ciorba sau supa , este plina de paine ….incercati fara paine si asa „baubila” este si usor acceptata de copii , scapa repede de ea ….orele regulate de masa , succesiunea corecta a felurilor , masticatia , tinuta la masa , duc in cele din urma la formarea de reflexe ….aceste reflexe utile se educa si puterea exemplului si fermitatea sunt esentiale …despre somn , sport , miscare ….alt comentariu maine

  9. Flori spune:

    nici eu nu sunt de profesie nutritionist sau pediatru , eu comentez din punctul de vedere al unui fost sportiv de performanta si al unei mame cu trei copii

    • Radu Popovici spune:

      @Flori: Cu lungitul peltelei sunt total de acord. La capitolul fermitate maxima, nu prea. Vorba buna este adesea, mai potrivita. Am remarcat ca parintii nu au rabdare sa explice copiilor de ce trebuie sa faca anumite lucruri. Prefera sa ii repeada si sa le porunceasca; le este mai simplu astfel. Si am mai remarcat un lucru: in multe sau foarte multe familii se gateste cu adevarat prost. Copiii au nu doar mai multe papile gustative decat un adult, ci si mult mai sensibile; ei percep altfel gustul mancarii decat noi.
      Ma rog, aici sunt multe de spus, iar eu nu am timp acum. Planuiesc insa mai multe articole pe tema perceptiei gustative si acolo voi dezvolta acest lucru.

  10. Flori spune:

    executati la timp si corect diversificarea , nu lungiti pelteaua pe romaneste pt ca un copil pe masura ce creste devine pe langa prost invatat si incapatanat , rariti la timp mesele si cresteti cantitatea si calitate( combinatii legume , carne gusturi noi combinate ) , stati departe de mezeluri , pate si conserve de carne , dulciuri ,cit mai mult timp , respectati perioadele de repaus alimentar , covrigii prin parc si in drum spre casa si alte maruntisuri de ros dau batai de cap , daca nu se poate asigurati-va ca pina la ora de masa mai trec citeva ore ……..incet ,incet la varsta integrarii in societate o sa aveti copii bine invatati din acest punct de vedere ..ramane sa negociati numarul masinilor si al papusilor ……de la 3 ani recomand ferimitate maxima si un arsenal intreg de argumente pentru a combate influentele negative care nu vor intarzia sa apara

  11. Flori spune:

    Grupele principale de alimente sunt putin cam la gramada si apoi grupa deserturi nu exista printre grupele principale de alimente ..medical si industrial exista un numar de 9 grupe de alimente : 1. Lapte si derivate , 2. Carne(organe ,peste ), 3. Oua, 4. Legume( inclusiv radacinoase , bulbi ,tuberculi ), 5. Fructe, 6. Cereale si derivate , 7. Grasimi alimentare, 8. Zahar , miere , 9. Apa si lichide nonalcoolice …..fiecare grupa are proprietatile ei , avantaje dar si minusuri ….comasarea lor nu este corecta si asta pentru ca de ex. nu este corect ca un copil sau un adult sa consume intr-o singura zi si lapte si ou si carne si branza ….despre alimentatia la copil important este de spus ca dupa varsta de 6 luni , atunci cand in linii mari aparatul digestiv este pregatit pentru diversificare alimentara , parintii fac o serie de greseli din precautie excesiva sau din lipsa de cunoastere si introduc alimente noi mult prea greu sau le introduc gresit si de multe ori copii ajung sa fie hraniti cu cite un singur aliment o perioada mai lunga de timp si tot asa …..in mod normal dupa lapte se introduce lapte cu faina de orez si suc de portocala cu lingurita pentru ca este nevoie de acidifiere , vine supa strecurata in amestec cu lapte si cu laptele in scadere , vine iaurt cu lingurita …etc …multi parinti nu reusesc sa treaca de acest stadiu prea repede si nu ajung sa gateasca copiilor mai devreme de 9 luni o ciorba sau supa mai stufoasa , un felul doi cu legume si carne , smantana , galbenus…si aici se produce ruptura pt ca in acest proces greoi de diversificare nu se produce memorarea gusturilor pentru o gama larga de alimente . Parinti au tendinta de a supra -alimenta copii , multi nu respecta orele de masa si perioadele de repaus digestiv , nu raresc la timp mesele si nu le cresc calitativ si cantitativ si multe alte erori care ii transforma pe copii la varsta incadrarii sociale ( 3 ani ) in copii mofturosi cu preferinte pentru anume alimente si ingrediente naturale ….greseli majore dupa varsta de un an sunt introducerea mezelurilor de orice fel pentru ca potentiatorii de gust pt carne se memoreaza foarte rapid de catre creierul copiilor si fireste ajung sa le prefere , sa le indice cu degetul si sa refuze ciorba sau mancarea gatita desi parea ca nu aveau o problema cu asta , la fel cum introducerea deserturile care contin zahar, glucoza , melasa ,ciocolata, etc modifica perceptia copilului mic fata de restul alimentelor mai putin apetisante …incet , incet parintele este cel care formeaza un copil cu obiceiuri alimentare proaste si unii isi dau mare silinta …toate astea se intampla inainte de trei ani si se mostenesc cu brio si dupa trei ani …si asa ajung unii parinti sa faca design la farfurie , sa joace teatru pe papusi ,sa promita recompense , sa se certe cu copilul , sa-l pedepseasca pe copil , sa tipe si sa isi faca unii altora existenta grea si asa auzim tot mai des expresia comica ” mananca odata ca mi-ai mancat zilele ” ….de regula la primul copil se fac tot felul de greseli din punct de vedere alimentar ( si altele ) …

    • Radu Popovici spune:

      @Flori: Cum spuneam in articol, nu sunt nutritionist si nici psiholog. Articolul este scris din punctul de vedere al cuiva care trebuie sa-si hraneasca copiii si sa-i educe din punct de vedere culinar. Grupele de alimente, asa cum le-am dat eu, reprezinta o clasificare simplificata, in spiritul articolului.

      In rest, cu totul de acord (nu ca as fi cumva contra clasificarii pe care o dati dvs. alimentelor, desi, cum ati si subliniat, deserturile reprezinta un punct cheie al alimentatiei copiilor, de aceea la mine este o grupa separata). Nu exista copii mofturosi, ci doar parinti comozi si/sau tembeli.

  12. toni spune:

    Este o abordare interesanta a alimentatiei copiilor. Articolul este indraznet si nonconformist dar foarte logic. Nu stiu daca toti copiii reactioneaza la fel dar merita incercat. Extrem de importanta cultura culinara ea trebuie formara inca de la varste fragede. Din pacate mamicile sunt foarte conservatoare si uneori de-a dreptul paranoice cand vine vorba de copiii lor. Chiar daca cele mai multe nici macar nu stiu sa gateasca. Plus lipsa de educatie gastronomica a intregii populatii din Romania. Acestea sunt principalele obstacole care trebuie invinse daca vrei sa se ajunga la o alimentatie asa cum o descrii tu.

    • Radu Popovici spune:

      @toni: Eu expun doar niste pareri formate in timp si in care cred. Daca as mai avea copil mic, asa as incerca sa gatesc pentru el. Din pacate, in viata reala lucrurile stau mai altfel. Nu este vorba doar de lipsa de educatie si de grija excesiva si plina de teama a mamelor; mai intervine lipsa de timp, comoditatea, bunicii, bonele, gradinitele, este vorba despre un intreg sistem. Trebuie mai inati ca adultii sa fie educati si sa invete sa dea importanta cuvenita alimentatiei; nu doar ca alimentatie in sine, ci ca parte a culturii generale. Pana acolo mai este cale lunga.

    • Radu Popovici spune:

      @Claudia: Multumesc pentru multumiri, dar acest succint articol are cel putin inca o continuare, adica o a doua parte. Oricum, nu am dorit decat sa incerc sa privesc problema din alta perspectiva, mai putin conventionala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.