Cum ne hranim copiii? – partea 2

Diversitatea ingredientelor
Alegeti retete care sa ofere o mare diversitate de ingrediente; acest lucru va va ajuta pe dvs.sa descoperiti noi alimente care pot fi pe placul copilului dvs. Lucrand cu o gama de ingrediente diversificata veti avea avantajul de a le putea combina, mai tarziu, în diferite forme, pentru a diversifica dieta familiei dvs.

Acest mod de abordare al retetelor va fi de folos copilului dvs. pe termen lung. Alimentatia defectuoasa apare atunci cand lipseste educatia culinara. Trebuie sa stii ce sa mananci, cand sa mananci si cum sa prepari mancarea. Copilul dvs. se va obisnui de mic cu ingrediente despre care altii nici macar nu vor fi auzit pana sa devina adulti.
Cultura generala include si cultura culinara. Va puteti ajuta copilul informandu-l, hranindu-l diversificat si oferinduti instrumentele care sa îi permita sa faca alegeri corecte si sa-si dezvolte o dieta proprie sanatoasa.

Condimentarea si trezirea curiozitatii
Pe masura ce copiii încep sa consume hrana de adulti, ei trec de la alimente al caror gust era, în general, dulceag, sau chiar insipid, la preparate cu gust mai complex: acrisor, sarat si chiar iute sau amarui.
Este indicat ca micutilor sa li se trezeasca de timpuriu curiozitatea fata de aceste gusturi, caci vor savura cu mai multa placere orice tip de preparate si se vor acomoda mai usor cu alimentatia de adult; nu trebuie sa se limiteze la doar cateva preparate, ignorand complet diferite alte modalitati de a se alimenta si de a se bucura de ingrediente deosebite.

Trezirea curiozitatii se poate face prin adausul de mici cantitati de condimente, verdeturi aromate sau ingrediente care joaca rol de aromatizant. De obicei aceste ingrediente sunt extrem de benefice pentru organism si contin minerale si vitamine. Printre ele as putea aminti piper, ghimbir, ardei iute, ceapa, usturoi, scortisoara, cuisoare, nucsoara, patrunjel, marar, busuioc, menta, oregano, rozmarin, salvie etc. dar si sos de soia, uleiuri aromate, oteturi. Toate acestea se folosesc în cantitati mici, mai mici decat pentru un adult, dar trebuie introduse treptat în alimentatia copiilor. Cel mai simplu este sa se gateasca mancarea necondimentata, sau slab condimentata, si apoi sa fie asezonata separat pentru copii si adulti. Nu este o solutie ideala, dar ar putea functiona. Atentie mare la cantitati, în special la sare. Este bine ca micutul dvs. sa se obisnuiasca cu anumite condimente, dar nu trebuie sa se obisnuiasca cu excesul de sare, caci sodiul din sarea de masa devine în timp nesanatos pentru organism.

Mod de a gati
Alegeti metode de gatit sanatoase, cu timpi de gatit corecti, fara a supra-trata termic alimentele si fara a le gati cu multe grasimi. Evitati pe cat posibil prajirea în baie de ulei (procedeu mai greu de stapanit în mod corect si potential nesanatos, caci o abordare gresita a sa poate mari simtitor cantitatea de grasimi din preparate) si orientati-va cat mai des spre gratar si spre gatitul în aburi, sau spre prajirea în cantitati foarte mici de ulei (sotare si stir-fry). Ori de cate ori este posibil alegeti retete cu timpi de tratare termica redusi, ca ingredientele sa-si pastreze nutrientii (o mare parte dintre vitamine se distrug la tratare termica îndelungata), culorile vii si textura.
Cand folositi fierberea, pe cat posibil nu aruncati lichidul în care au fiert vegetalele sau carnea. Unele dintre vitamine sunt solubile în apa si vor trece din aliment în mediul lichid. Folositi lichidul de fierbere ca sa preparati sosuri si supe.

Citeste si articolul →   De-ale nutritiei: cateva vorbe despre grasimi

Nu depozitati fructele si legumele mai mult de cateva zile. Expuse la aer pierd continuu nutrienti, chiar si cele cu coaja foarte lucioasa (cum sunt, de pilda, ardeii grasi, care pierd nutrientii mult mai lent, din cauza permeabilitatii reduse a cojii).

Încurajati-va copiii sa va ajute în bucatarie. Le veti oferi astfel posibilitatea de a învata lucruri noi si de a-si stimula creativitatea. Se vor acomoda mai bine cu ingredientele si se vor apropia de ele; vor învata astfel sa le respecte si le vor respinge mai greu. Imaginatia lor este debordanta, asa ca nu va mirati daca uneori va vor da solutii de aranjamente ingenioase. În plus, este mult mai putin probail sa refuze la masa ceva gatit chiar de ei însisi.

Igiena si siguranta
Regulile de igiena si siguranta sunt cele generale, pe care le respectati, sau ar trebui sa le respectati dvs. însiva, la prepararea fiecarei retete, atat în ce priveste ingredientele si ustensilele, cat si cele referitoare la igiena celui care gateste.
Astfel, de exemplu, fructele si legumele se spala si se curata în mod obisnuit (adica înainte de a fi taiate, pentru a nu se pierde prea multi nutrienti), carnea se spala si se sterge prin tamponare cu prosoape de hartie. Alimentele cazute pe jos se arunca, sau în caz extrem se spala bine sub jet de apa si se sterg cu prosoape de hartie.

Suprafetele de lucru vor fi curate si uscate. Se vor folosi cutite, funduri de tocat, vase etc. separat pentru carne si vegetale. Carnea gatita nu trebuie sa vina în contact cu suprafete sau obiecte atinse în prealabil de carnea cruda.

Daca gatiti împreuna cu copilul dvs. asigurati-va ca podeaua este în permanenta curata si uscata, nu le lasati la îndemana cutite si satare, supravegheati-i atent cand folosesc furculite, frigari etc. Atentie mare la plite, ochiuri de aragaz, cuptor si orice alte obiecte fierbinti. Nu tineti copiii în apropierea oalelor în care clocoteste un lichid, nu-i lasati sa atinga cratiti, oale, tigai, tavi fierbinti.

Citeste si articolul →   Şi a fost „Marea Gratareala” - martie 2012

Cantitatea zilnica estimata (CZE)
Sistemul de informatii nutritionale, imprimat deja pe ambalajele multor produse alimentare, este bazat pe recomandarile nutritionale internationale privitoare la cantitatea medie zilnica de calorii si nutrienti necesara unui adult. Aceasta este numita CZE.

Valorile CZE sunt bazate pe serii de studii stiintifice si variaza functie de sex, varsta, înaltime si greutate corporala, ca si de intensitatea si felul activitatii depuse. CZE este o valoare medie, în principiu preluand valorile recomandate pentru o femeie adulta, cu nivel mediu de activitate, considerandu-se ca acest model furnizeaza o medie potrivita pentru majoritatea populatiei.

Informatiile nutritionale, imprimate pe ambalaje sub forma unei casete, sau serii de casete, va permit sa vedeti care sunt nutrientii specifici ai produsului si sa încercati sa puneti la punct, atat pentru dvs. cat si pentru copii, o alimentatie echilibratî.
Datele cele mai importante, sunt cele referitoare la:
– cantitatea de calorii continuta de un produs alimentar
– cantitatea de zahar continuta de un produs alimentar
– cantitatea de grasimi si grasimi saturate continuta de un produs alimentar
– cantitatea de sodiu (sare) continuta de un produs alimentar
– procentul în care fiecare dintre nutrienti contribuie la CZE

Valorile CZE pentru un adult mediu sunt:
Energie 2.000 kcal
Zaharuri 90 g
Grasimi 70 g
Grasimi saturate 20 g
Sodiu (sare) 6 g

Valorile CZE pentru un copil normal, cu varsta între 5 si 10 ani si cu activitate fizica medie sunt:
Energie 1.800 kcal
Zaharuri 85 g
Grasimi 70 g
Grasimi saturate 20 g
Sodiu (sare) 4 g

Acest text este un rezumat al materialului publicat în cartea digitala „Ne jucam si mancam”, o carte destinata parintilor cu copii între 3 si 10 ani. Mai multe amanunte aici.

În aceeasi serie de articole:
Cum ne hranim copiii? – partea 1

2 comentarii pe “Cum ne hranim copiii? – partea 2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.