Diversitatea ingredientelor
Alegeţi reţete care să ofere o mare diversitate de ingrediente; acest lucru vă va ajuta pe dvs.să descoperiţi noi alimente care pot fi pe placul copilului dvs. Lucrând cu o gamă de ingrediente diversificată veţi avea avantajul de a le putea combina, mai târziu, în diferite forme, pentru a diversifica dieta familiei dvs.

Acest mod de abordare al reţetelor va fi de folos copilului dvs. pe termen lung. Alimentaţia defectuoasă apare atunci când lipseşte educaţia culinara. Trebuie să ştii ce să mănânci, când să mănânci şi cum să prepari mâncarea. Copilul dvs. se va obişnui de mic cu ingrediente despre care alţii nici măcar nu vor fi auzit până să devină adulţi.
Cultura generală include şi cultură culinară. Vă puteţi ajuta copilul informându-l, hrănindu-l diversificat şi oferinduţi instrumentele care să îi permită să facă alegeri corecte şi să-şi dezvolte o dietă proprie sănătoasă.

Condimentarea şi trezirea curiozităţii
Pe măsură ce copiii încep să consume hrană de adulţi, ei trec de la alimente al căror gust era, în general, dulceag, sau chiar insipid, la preparate cu gust mai complex: acrişor, sărat şi chiar iute sau amărui.
Este indicat ca micuţilor să li se trezească de timpuriu curiozitatea faţă de aceste gusturi, căci vor savura cu mai multă plăcere orice tip de preparate şi se vor acomoda mai uşor cu alimentaţia de adult; nu trebuie să se limiteze la doar câteva preparate, ignorand complet diferite alte modalităţi de a se alimenta şi de a se bucura de ingrediente deosebite.

Trezirea curiozităţii se poate face prin adausul de mici cantităţi de condimente, verdeţuri aromate sau ingrediente care joaca rol de aromatizant. De obicei aceste ingrediente sunt extrem de benefice pentru organism şi conţin minerale şi vitamine. Printre ele aş putea aminti piper, ghimbir, ardei iute, ceapă, usturoi, scorţişoara, cuişoare, nucşoară, pătrunjel, mărar, busuioc, mentă, oregano, rozmarin, salvie etc. dar şi sos de soia, uleiuri aromate, oţeturi. Toate acestea se folosesc în cantităţi mici, mai mici decât pentru un adult, dar trebuie introduse treptat în alimentaţia copiilor. Cel mai simplu este să se găteasca mâncarea necondimentată, sau slab condimentata, şi apoi să fie asezonată separat pentru copii şi adulţi. Nu este o soluţie ideală, dar ar putea funcţiona. Atenţie mare la cantităţi, în special la sare. Este bine ca micuţul dvs. să se obişnuiască cu anumite condimente, dar nu trebuie să se obisnuiasca cu excesul de sare, căci sodiul din sarea de masă devine în timp nesănătos pentru organism.

Mod de a găti
Alegeţi metode de gătit sănătoase, cu timpi de gătit corecţi, fără a supra-trata termic alimentele şi fără a le găti cu multe grăsimi. Evitaţi pe cât posibil prăjirea în baie de ulei (procedeu mai greu de stăpânit în mod corect şi potenţial nesănătos, căci o abordare greşită a sa poate mări simţitor cantitatea de grăsimi din preparate) şi orientaţi-vă cât mai des spre grătar şi spre gătitul în aburi, sau spre prăjirea în cantităţi foarte mici de ulei (sotare şi stir-fry). Ori de câte ori este posibil alegeţi reţete cu timpi de tratare termică reduşi, ca ingredientele să-şi păstreze nutrienţii (o mare parte dintre vitamine se distrug la tratare termica îndelungată), culorile vii şi textura.
Când folosiţi fierberea, pe cât posibil nu aruncaţi lichidul în care au fiert vegetalele sau carnea. Unele dintre vitamine sunt solubile în apă si vor trece din aliment în mediul lichid. Folosiţi lichidul de fierbere ca să preparaţi sosuri şi supe.

Nu depozitati fructele şi legumele mai mult de câteva zile. Expuse la aer pierd continuu nutrienţi, chiar şi cele cu coaja foarte lucioasă (cum sunt, de pildă, ardeii graşi, care pierd nutrienţii mult mai lent, din cauza permeabilităţii reduse a cojii).

Încurajaţi-vă copiii să vă ajute în bucătărie. Le veţi oferi astfel posibilitatea de a învăţa lucruri noi şi de a-şi stimula creativitatea. Se vor acomoda mai bine cu ingredientele şi se vor apropia de ele; vor învăţa astfel să le respecte şi le vor respinge mai greu. Imaginaţia lor este debordantă, aşa că nu vă miraţi dacă uneori vă vor da soluţii de aranjamente ingenioase. În plus, este mult mai puţin probail sa refuze la masă ceva gătit chiar de ei înşişi.

Igiena si siguranta
Regulile de igienă şi siguranţă sunt cele generale, pe care le respectaţi, sau ar trebui să le respectaţi dvs. înşivă, la prepararea fiecărei reţete, atât în ce priveşte ingredientele şi ustensilele, cât şi cele referitoare la igiena celui care găteşte.
Astfel, de exemplu, fructele şi legumele se spală şi se curăţă în mod obişnuit (adică înainte de a fi tăiate, pentru a nu se pierde prea mulţi nutrienţi), carnea se spală şi se şterge prin tamponare cu prosoape de hârtie. Alimentele căzute pe jos se aruncă, sau în caz extrem se spală bine sub jet de apa şi se şterg cu prosoape de hârtie.

Suprafeţele de lucru vor fi curate şi uscate. Se vor folosi cuţite, funduri de tocat, vase etc. separat pentru carne şi vegetale. Carnea gătită nu trebuie să vină în contact cu suprafeţe sau obiecte atinse în prealabil de carnea crudă.

Dacă gătiţi împreună cu copilul dvs. asiguraţi-vă că podeaua este în permanenţă curată şi uscată, nu le lăsaţi la îndemână cuţite şi satâre, supravegheaţi-i atent când folosesc furculiţe, frigări etc. Atenţie mare la plite, ochiuri de aragaz, cuptor şi orice alte obiecte fierbinţi. Nu ţineţi copiii în apropierea oalelor în care clocoteşte un lichid, nu-i lăsaţi să atingă crătiţi, oale, tigăi, tăvi fierbinţi.

Cantitatea zilnica estimata (CZE)
Sistemul de informaţii nutriţionale, imprimat deja pe ambalajele multor produse alimentare, este bazat pe recomandarile nutriţionale internaţionale privitoare la cantitatea medie zilnică de calorii şi nutrienţi necesară unui adult. Aceasta este numită CZE.

Valorile CZE sunt bazate pe serii de studii ştiinţifice şi variază funcţie de sex, vârstă, înălţime şi greutate corporala, ca şi de intensitatea şi felul activităţii depuse. CZE este o valoare medie, în principiu preluând valorile recomandate pentru o femeie adultă, cu nivel mediu de activitate, considerându-se că acest model furnizează o medie potrivită pentru majoritatea populaţiei.

Informaţiile nutriţionale, imprimate pe ambalaje sub forma unei casete, sau serii de casete, vă permit sa vedeţi care sunt nutrienţii specifici ai produsului şi să încercaţi să puneţi la punct, atât pentru dvs. cât şi pentru copii, o alimentaţie echilibratî.
Datele cele mai importante, sunt cele referitoare la:
– cantitatea de calorii conţinută de un produs alimentar
– cantitatea de zahăr conţinută de un produs alimentar
– cantitatea de grăsimi şi grăsimi saturate conţinută de un produs alimentar
– cantitatea de sodiu (sare) conţinută de un produs alimentar
– procentul în care fiecare dintre nutrienti contribuie la CZE

Valorile CZE pentru un adult mediu sunt:
Energie 2.000 kcal
Zaharuri 90 g
Grasimi 70 g
Grasimi saturate 20 g
Sodiu (sare) 6 g

Valorile CZE pentru un copil normal, cu vârsta între 5 şi 10 ani şi cu activitate fizică medie sunt:
Energie 1.800 kcal
Zaharuri 85 g
Grasimi 70 g
Grasimi saturate 20 g
Sodiu (sare) 4 g

Acest text este un rezumat al materialului publicat în cartea digitală „Ne jucăm şi mâncăm”, o carte destinată părinţilor cu copii între 3 şi 10 ani. Mai multe amănunte aici.

În aceeaşi serie de articole:
Cum ne hrănim copiii? – partea 1