Bucatarie …prin India
Nu am ajuns înca în India, desi visez adesea s-o fac. Este însa o tara atat de mare si de complexa, încat ma încearca un sentiment de zadarnicie. Oare daca ajung acolo, voi putea întelege ceva din ea?
Îmi pun, de fapt, aceeasi întrebare de fiecare data cand calatoresc în strainatate, caci îmi dau seama cat de putine lucruri stiu despre propria mea tara, un loc unde traiesc de peste 50 de ani. Cum pot sa aflu ceva important despre alte tari, despre bucataria lor, mergand acolo, sa zicem, doar cateva saptamani?
Ştiu însa ca pot învata unele lucruri citind si privind cum gatesc altii. Astfel pot capata o “baza” care m-ar putea ajuta în cazul unui contact cu alte civilizatii culinare.
Ca sa mai învatam împreuna cate ceva despre bucataria indiana, vreau sa va propun sa vizionati un filmulet de vreo 10 minute, care prezinta o femeie indiana, dintr-un sat oarecare, gatind în fata unui cuplu de americani, din off auzindu-se si cateva explicatii date de un barbat (poate sotul acelei femei?), în limba engleza. În fundal se mai aud si voci vesele de copii, rasete si strigate. Copiii par veseli, starea lor fiind, probabil, un semn ca familia în cauza nu sufera de foame.
Eu nu cred ca as putea gati ca aceasta femeie: am nevoie de un spatiu imens, murdaresc o sumedenie de vase si ma umplu din cap pana în picioare de toate cele.
“Bucataria” doamnei are doar vreo 3 mp si cu toate acestea pare sa se descurce de minune. Totul este foarte pitoresc si foarte neobisnuit pentru cei mai multi dintre noi: pozitia femeii, hainele ei, fata acoperita, vasele pe care le foloseste, cuptorul, bratele pline de bratari si inele.
Mi-as dori sa comentam împreuna ceea ce se vede în acest film, asa ca va invit sa fiti vorbareti si sa schimbam impresii.
Vizionare placuta!
Buna ziua! Am citit blogul si va spun ca ceea ce este in micul filmulet este doar pt acea zona.
Eu locuiesc de mai bibe de 7 ani in India si in casa in care licuiesc este o bucatarie normala ca in orice casa din statul Kerala.
Statul Kerala este situat in sud vestul Indiei si bucataria keralita, stilul Kerala este diferit de cel al statelor nordice.
De fapt, in tot sudul Indiei, ma refer la statele Kerala, Tamil Nadu, Karnataka dar si in Andra Pradesh stilul este asemanator, cu mici diferente.
In ketala spre ex se foloseste orezul prefiert, orezul rosu este un alt tip de orez folosit in Kerala.
Este o intreaga varietate de orez…nu doar cel pe care l-ati specificat…ca orez din categoria basmati dr ex este orezul jeera. Este un orez cu bobul foarte mic si alb.
In Kerala alimentul de baza este orezul. Mie spre exemplu nu imi place orezul prefiert. Prefer un fel de orez basmati: Charminar, un basmati obisnuit. Care la o cana de orez necesita 2 cani de apa. Cu cat orezul este mai vechi, cu atat cantitatea de apa este mai mare, dar nu mai mult de 2 cani si jumatate la o cana de orez. De regula, orezul se fierbe simplu fara nici un fel de adaos. Si nu este ca garnitura ci este main dish.
In india sunt foarte multe stiluri de gatit, pe zone: Punjab are stilul sau plin de ghee, unt si smantana, apoi Maharastra are stilul sau, nord India are stilul sau, Gujarat sau Rajastan iar diferit…iar Bengalul de Vest are de asemenea stilul sau.
Mancarurile care au la baza lapte de cocos, sau nuca de cocos sunt de obicei specifice sudului unde plantatiile de coconut sunt baza agriculturii, apoi plantains un fel de banane locale, care si ele sunt de diferite soiuri. Tot specific Keralei este un anumit tip de banana care este considerata leguma cand este verde…si se gateste un curry delicios.
Despre Kerala as putea vorbi la nesfarsit si despre minunatiile ei culinare si nu numai…dar….ma opresc aici…o zi minunata!
@swati bhooshan: Va multumesc pentru comentariu. Razbate din el dorul de casa si este emotionant.
Va asigur ca nicio secunda nu mi-am inchipuit ca filmuletul preluat de pe youtube ar fi valabil toata India, o tara imensa cu zeci de nationalitati, cu cele cateva mari culturi culinare regionale si cu multe zeci de milioane de bucatarii casnice. Cu totii ne dam seama ca exista diferente de cultura, mai mari sau mai mici, intre statele ce compun India.
Am prezentat filmuletul doar pentru ca am fost incantat de indemanarea bucataresei, de vasele pe care le foloseste, de modul de a gati si pentru ca este, pentru noi, cei din Romania, ceva exotic si interesant.
De altfel, eu insumi sunt un mare admirator al bucatariilor din India. Am citit cateva carti despre cultura culinara indiana, am gatit cateva zeci de retete si mi-am dat seama de diversitatea si vastitatea sa, aproape infinita.
Acu nu mai conteaza ca nu poti citi tu printre randuri…daca te gandesti o clipa…am servit = am mancat nu? 😉
Ai dreptate Cristi-j. Am fost servita. Nu ma supar nici daca dai cu paru..doar e virtual nu? :)))
@dulcegarii culinare . pentru ca spui “am apucat cu degetele preparatu si l-am dus la gura cu cea mai mare incantare” imi permit sa fac o mica corectura si sper ca n-o sa te superi : nu cred ca tu ai servit ceva in restaurantul indian , cred ca ai fost servit iar tu ai mancat . scuze … dar poate ajuta .
Nu am fost in India . Si nu visez sa vizitez India , nu doresc sa merg acolo si cu atat mai putin sa traiesc acolo pentru o perioada mai lunga . Cu toate astea , daca ar fi sa aleg , parca mancarea indiana este preferata mea . Am avut ocazia sa vad si sa cunosc destui indieni in diverse tari , locuri si in diverse ocazii , legat de loc de munca si de vecinatate , am avut chiar amici indieni , de la un indian am invatat prima oara sa gatesc curry . Am fost de multe ori in cartierul indian dintr-un mare oras . Am vazut destule programe tv , filmulete , documentare si chiar filme despre India . Cu toate astea nu stiu prea multe , in primul rand pentru ca e o tara uriasa cu o populatie uriasa si foarte diversa , dar cred ca am totusi o idee destul de buna si in orice caz stiu la ce sa ma astept . Stiu ca sunt locuri superbe si peisaje minunate dar in primul rand trebuie sa ajungi la ele si nu e usor iar apoi mie imi place sa vizitez orase iar orasele indiene sunt orice dar nu frumoase si interesante . Deci nu sunt interesat , cred ca sunt alte tari mai pe gustul meu . Plus ca fiind atat de mare , trebuie sa mergi de multe ori si sa stai perioade lungi ca sa prinzi ceva si sa intelegi ceva . Plus oamenii , stilul lor , plus saracia , mizeria …
E interesant filmuletul , tocmai pentru ca e pitoresc si diferit . A mai amintit cineva , parca am vazut mai demult la tvr emisiuni in care se gatea prin satele romanesti si cred ca sunt la fel de interesante . Si eu mi-am amintit de bunicul care gatea stand pe un taburet scund langa foc , de bucatarii de vara de la tara care pareau foarte pitoresti si misterioase cand eram copil si mergeam in vizita .
Din cate stiu eu , si din cate am mai vazut (indirect , adica pe ecran) nu cred ca femeia s-a pregatit special pentru filmare , bucatarie , vase , haine , bratari . Si eu stiu , asa cum a mai spus cineva , ca femeile poarta mereu multe bratari , inclusiv cand gatesc , si in orice caz , mereu se imbraca in haine viu colorate . Vasele de metal sunt caracteristice pentru India , si pentru gatit si pentru servit , fie ele farfurii sau acele tavi compartimentate care au un scop foarte clar tinand cont de caracteristicile unei mese indiene . Parca si eu as spune ca mancatul cu mana face mancarea mai gustoasa . Si nu inteleg de ce sa te stergi dupa fiecare imbucatura … hahaha … oricum , nu se foloseste decat mana dreapta . Am incercat dar nici de mine nu s-a lipit , chestie de obisnuinta .
Daca cineva e interesat sa afle mai multe despre India eu am o lista cu documentare de calitate :
Gordon’s Great Escape with Gordon Ramsay 3 episodes
The Story of India with Michael Wood 6 episodes
Passage Through India with Caroline Quentin 3 episodes
Paul Merton in India 6 episodes
Jeremy Piven’s Discovery of a Lifetime 2 episodes
India Reborn 4 episodes
Monsoon Railway 2 episodes
Ganges 3 episodes
Discovery Atlas: India
Discovery Channel 1000 Places to See Before You Die – India
@cristi-j: Cred ca mancarea indiana este si preferata mea. Este foarte adevarat ce spui apropo de turismul din India, dar doar partial. Sunt multe locuri extraordinare care ar merita vazute si in care se poate ajunge relativ usor.
Multzam pentru lista de documentare. Pe unele le-am vazut, de altele auzisem, dar sunt si nulte chestii noi in ea. Dau acum fuga sa le gugalesc. 🙂
Filmuletul mi se pare extraodinar, sau mai cu seama ce vedem in spatele lui… Poate asa vom invata si noi ca aprecierea sta in lucrurile marunte, iar insemnatatea pe care o dam noi ‘instrumentarului’ care da bine, e doar de decor… sau poate nu… ca doar suntem cosmopoliti si ne mandrim cu asta ;)) De fiecare data cand am servit ceva intr-un restaurant cu specific indian, mi-am folosit dibacia la maxim .. am apucat cu degetele preparatu si l-am dus la gura cu cea mai mare incantare.. Acu, nu se pune ca am o experienta de vreo 30 de ani la devorat peste …si ala tot cu mana (ca de, m-am nascut in orasul Tulcea). Ma inclin imaginilor, din pacate doar lor.. Iar Radu cand vei ajunge acolo .. musai sa ne incanti cu poze, clip-uri si ne lasi sa patrundem si noi pentru cateva clipe in atmosfera celor traite .. Asa ca bafta multa si la o vizita in India cat mai curand !
@Dulcegarii: Cred ca filmuletul trebuie privit ca intreg. Toate elementele sunt legate intre ele in viata reala: femeia, copiii, turistii, bijuteriile, vasele de inox, mancarea. Este un alt univers, cu bune si cu rele.
In ce priveste ustensilele de bucatarie moderne, eu cred ca sunt necesare. Femeia, cel putin din ce se vedea in film, nu putea gati chiar orice. Modul ei de a gati era, in mod clar, adaptat conditiilor.
Dava vreodata ajung in India, promit sa filmez si sa pozez cat pot de mult. 🙂
Probabil ca acea femeie a gatit de multe ori pentru turisti , dar este felul ei de gatit.
Nu am fost inca in India, dar traiesc intr-o tara araba de 29 de ani si inca o mare parte din gospodine gatesc stand pe podea in aceeasi pozitie incomoda ca femeia indiana din video-ul pus in discutie.
Va asigur ca aici femeile gatesc cu bratarile si inelele de aur!!!!!!! tot timpul !!!!!!!!!!
De asememnea sunt foarte populare vasele de metal; anumite mancaruri , cum ar fi fava beans sau o mancare cu orez si naut ” ghedreh” specifica regiunii Hebron se prepara numai in vase de cupru; foarte multa lume, cand au invitati la masa, duc orezul si carnea de miel la restaurantele specializate in aceste mancaruri pentru a fii gatite in vase de cupru.
In foarte multe gospodarii inca se face painea acasa.
Foarte multe feluri de mancaruri se mananca si aici doar cu mana.
Si nu doar pentru pitorescul unui film.
O seara buna.
@Mihaela: Multumesc pentru clarificari. Nu-mi dau seama daca femeia este musulmana, mai degraba as zice ca nu, dar experienta si completarile tale sunt foarte la obiect si interesante. 🙂
Daca vasele erau din cupru, sigur o invidiam cu totii pentru asta, fiindca la noi sunt la preturi aproape prohibitive.
Mai bine sa tanjim la condimente!
Interesant filmulet, chiar daca e regizat.
@Corina: Cred ca femeia a gatit aceleasi chestii de sute de ori pentru turisti. Totusi, filmuletul este interesant, caci ne arat un mod de viata care inca exista in multe parti ale Indiei.
Aprope de vase de cupru, mi-as dori si eu unele din cupru captusite cu inox, dar sunt la niste preturi de te ustura ochii atunci cand vezi etichetele.
M-a impresionat curatenia din “bucatarie”: intreg aspectul femeii, modul de a gati, vasele mai ales (intotdeauna am preferat vasele de inox in locul celor de lut); as fi mancat cu placere ce a gatit.
Daca vasele erau din bronz sau cupru semanau cu tiganii nostri care faureau si vindeau astfel de articole pt bucatarie, pana si forma seamana f mult.
Totusi eu nu as putea trai asa, nici ca mod de organizare nici ca mancare.
Inca ceva, nu stiam ca si indiencele isi acopera fata.
@Claudia: Eu prefer vasele potrivite la locul si momentul potrivit. 🙂 Ai dreptate, era foarte curat si foarte exotic.
Hallo Radu,
Cunosc Stilul ästa de Bucätärealä.
Singurul Lucru care il väd eu mai special este Curätenia. Nu este tipic .. Indienii nu prea o iau asa exact cu Curätenia..majoritatea dintre noi dacä ar vedea cum se gäteste in India , ar muri aproape de Foame..
Acuma Inelele sint un pic de Show pentru Sträini.
Femeia casnicä nu lucreazä cu Brätäri si Inele. Vorbesc de Femeia care nu este filmatä.
Este tipic sä se gäteascä asa. Femeia aicia se pare sä fie bine dotatä Equipment de Bucätärie. Am väzut si mult mai putin..
Cind am träit in Afrika , am cunsosc Conditii mult mai rudimentare decit in Filmul ästa. Si totusi , Rezultatul a fost fenomenal.
Nici eu nu asi putea sä gätesc asa, in privinta asta sintem total pe o Minä.
Mai väd incä niste Videos Culinare unde se gäteste pe cite o Mäsutä si cind väd asa ceva la Europeni am impresia cä totul este o proastä Improvizatie…
In orice Caz este Differentä foarte mare intre Bucätäria Indianä din Nord si aia din Sud.
Aia din Sud este mai pe Gusturile noastre si are in Repertoire mai mult Legume proaspete. Tot asa este si in Indonesia.. Mincare frumoasä.
Eu personal nu asi träi cu pläcere in India.
Asa pe scurt pare pitoresc da este un total alt Stil de Viatä si chiar in Comparatie cu Rominia este Säräcia tare mare..
de aceia si Infrastructurile sint foarte proaste.
O Problemä mare de tot este Alimentarea cu Apä. Este tare putinä si la Cälduriel alea incóntinue…
De aceia si Hygiene este o mare Problemä…
Thailand de Exemplu este in Privinta asta de o mie de Ori mai frumos…
@Jacob: Cred ca ai dreptate in ce priveste bijuteriile: sunt pentru filmare; echipamentul este si el indestulator, iar vasele par noi si sunt foarte curate.
Am vizitat Thailanda de doua ori si m-am indragostit de ea. Am vizitat Cambodgia, Hong, Kong si Macao, iar prima dintre ele este aproape la fel de pretuita de mine ca Thailanda. Anul acesta sper sa ajung in Vietnam, o alta tara in care stiu ca ma voi simti bine.
Stiu ca India este altfel, dar tot ma atrage. Mie imi place si mancarea din nordul si cea din sudul Indiei… ma rog, ce am incercat pana acum. Am si gatit destul de mult mancare indiana, dupa cartile pe care le-am gasit, si pot spune ca este printre preferatele mele. Mi s-a tot spus ca ce am gasit eu in cartile scrise pentru occidentali este destul de diferit de ceea ce se gateste in adevarata Indie. Cu toate acestea, ori de cate ori am privit indieni gatind (in Cambodgia, in Romania, in diverse filme si emisiuni culinare), gateau in acelasi mod, singura diferenta fiind, poate, faptul ca preparau amestecurile de condimente pe loc, asa cum fac, de fapt, si eu. Poate ca si acestia gateau tot pentru gustul occidental? Nici femeia asta nu face nimic diferit fata de ceea ce stiam.
Apropo de saracie, conform statisticilor Romania se afla printre acei 25% dintre oamenii planetei care traiesc cel mai bine. Si pe mine m-a mirat acest lucru si abia atunci mi-am dat seama cat de greu se traieste in India si China, plus alte tari din Asia, Africa si America de Sud, de am ajuns noi atat de sus in acest clasament al bunastarii.
nu doar vasele de gatit sunt din inox ci si cele din care mananca. nu tin minte sa fi mancat vreodata la vreun restaurant indian fara aceste farfurii din metal. Totusi,n-am reusit niciodata sa savurez mancarea indiana cu mainile,asa cum o savureaza ei.
@mitinita: La restaurant am mancat din vase de bronz, cel mai adesea. Sau un alt aliaj cu cupru.
Toti cei care mananca folosind degetele sustin ca mancarea este mult mai gustoasa. Cu exceptia supelor, presupun. 🙂 Am incercat si eu, dar imi vine sa ma sterg pe maini dupa fiecare imbucatura. Cred ca este chestie de obisnuinta.
Impresionant…Mi-ar place tare mult sa ajung in India, si ma gandesc si eu, oare de unde as putea incepe cu domolirea tuturor curiozitatilor, la cat de vasta e cultura lor? E un loc unde trebuie sa te intorci de cateva ori pentru a-l putea intelege mai bine,zic eu. Bafta ! Poate ajungi cat mai curand,in felul asta ne luminezi si pe noi mai bine! Ador bucataria indiana si chiar as fi incantata sa aflu mai multe. Un sfarsit de saptamana minunat iti doresc !
@Ana Maria: Mi-ar placea sa traiesc in India cateva luni. 🙂 Iti urez si tie sa ajungi acolo cat mai repede.
Interesant cum se poate descurca in acea pozitie incomoda, intr-un spatiu restrans si cu atat de putine ustensile. Imi place cutia cu mirodenii.
Ma mira foarte mult vasele in care gateste. M-as fi asteptat mai mult la vase de lut; aii pana si castroanele sunt din metal. Vasele metalice nu sunt mai scumpe decat cele de pamant?
@Laura: Vasele par a fi din inox si sunt foarte curate. Si eu cred ca cele de lut sunt mai ieftine, dar si mai putin rezistente. Acum ca ai adus vorba despre ele, imi amintesc ca aproape tot ce am vazut eu despre gatitul in India, se petrecea in vase de metal. Poate este vorba despre traditie? Oricum, mi-ai dat o tema de gandire, n-ar strica sa fac o cercetare.
fascinant cit de arhaic decurge ritualul gatitului!multumim!eu am crescut la tara,cu bunica,gatind mereu,ai mei erau la serviciu.si am amintirea acelor cuptoare de lut, cu plita de fonta deasupra,plasate afara ,pe o terasa,pentru a gati vara …mmm,ce arome imprastiau cele mai simple mincaruri:supe de cartofi,de fasole,de pui,rata pe varza in oala de tuci ,nemaivorbind de cozonaci ,placinte si piine…eram oripilata de faptul ca musafirii nostri de la oras maninca piine goala si nu se mai satura…eu numai din asta mincam si nu ma dadea pe spate deloc!:)
@alison: Noi, europenii, ne-am cam pierdut traditiile satesti si ce ne-a mai ramas se pierde in ritm rapid. Eu ma simt neintreg din cauza faptului ca nu am ajuns sa le cunosc pe cele romanesti. Din pacate, se pare ca si acolo unde mai exista, incep sa se piarda incet-incet. Peste 50 de ani, probabil ca si in India felul acesta de a gati va deveni o raritate. 🙁
si eu am prins gatitul la tara,cu turte pe plita,sarmale si ciorba cu prune verzi luate direct din copac. Pe Tvr2 era o emisiune,Bucataria Hoinara si aveau imagini despre gatitul la noi la tara.
In India mi se pare admirabil ca intr-o bucatarie atat de mica se poate gati cu atat de multe condimente si atatea feluri si tehnici diferite.
@mitinita: Cred ca este vorba despre obisnuinta. eu am nevoie de un spatiu imens fata de al ei si de multa apa, servetele, prosoape etc. 🙁
din cate am remarcat eu, multe culturi asiatice folosesc alimentele la maximum, nimic nu se arunca, totul se… mananca. in Europa cred ca am devenit un pic rasfatati si aruncam o gramada de mancare :(. altfel, fascinant subiect ai abordat si de data asta. de un singur lucru ma bucur: ca macar am avut privilegiul de a vedea cum se gateste la tara in Romania, cat a trait bunica.
@Zazuza: Pentru asta te invidiez. Bunicii mei au fost bucuresteni, practic nu am avut nicio ruda la “tara” pe care s-o mai prind in viata. 🙁
Cel mai interesant lucru nu mi se pare pitorescul locatiei si decorurilor , ci faptul ca in bucataria indiana se folosesc o gramada de ingrediente care la noi ar ajunge la animale sau pur si simplu aruncate – faina de mei , zer , etc . Experienta gusturilor noi si a modalitatilor noi de a prepara ceva trebuie sa fie cea mai interesanta , pe linga tot procesul si decorurile 🙂 Si eu visez la o vizita in India si in mod special pentru a experimenta imensitatea de ingrediente si preparate specifice Asiei.
@RobinRay: Nu doar indienii folosesc alimente care la noi ajung la animale, ci chiar culturi mult mai apropiate de noi: grecii si scandinavii, de exemplu. Primii folosesc des grasita (sau iarba grasa), care la noi este hrana pentru pasari, iar cei din urma mananca foarte des napi porcesti, care la noi…. ma rog, numele spune totul. Risipim, deci, alimente care pot fi valoroase. Cred ca am avut prea mult noroc cu pamantul generos si cu clima variata. In general, totusi, risipa inseamna si lipsa de cultura…