Chestii de comunicare

Vreau să vă descriu două discuţii care m-au amuzat copios. Sper că la această oră mai toţi cititorii mei ştiu că mi-am deschis un mic restaurant, adică un bistro. Sau poate că nu ştiu; vor afla acum. Localul meu se numeşte Bistro GUXT şi este situat pe str. Dimitrie Racoviţă, la nr. 37, în Bucureşti. Funcţionează doar seara, între orele 17:00 – 22:00, de luni până sâmbătă. L-am deschis de o lună şi jumătate.

Vizavi de Bistro GUXT, peste stradă, îşi are sediul o firmă de avocatură. Ne putem vedea reciproc foarte clar, căci vederea nu ne este obturată de nimic: nici de copaci, nici de stâlpi, nici de vreo pancardă publicitară. Nimic nu mă împiedică să văd firma de pe poarta lor, deşi este mare doar cât un format A4. Nimic nu îi împiedică să vadă, la rândul lor, firma de la Bistro GUXT.
Pe poarta am fixat o firmă dreptunghiulara de circa 1 mp, iar pe peretele exterior al clădirii, la 3,5 metri înălţime, perpendicular pe trotuar, tronează o firmă luminoasă de 70×86 cm. Adică una foarte vizibilă.

Acum câteva zile, unul dintre angajaţii firmei de vizavi intră la noi în local şi comandă două băuturi răcoritoare. Se aşază la una dintre mese si scoate telefonul. Alege din agendă un interlocutor şi începe o conversaţie. Nu îi auzeam pe amândoi, ci doar pe cel care era în bistrou, dar încerc să vă redau convorbirea aşa cum am putut-o deduce.
– Coane, sunt vizavi la un pepsi. Hai că ţi-am luat şi ţie unul.
– Unde vizavi, mă ?
– La bistrou.
– Care bistrou ?
– La GUXT.
– Care GUXT ?
– La Bistro GUXT, coane.
– Care Bistro GUXT, coane ?
– Vizavi de noi.
– Unde, măi ?
– Chiar vizavi. Ieşi din curte, te uiţi peste drum şi te izbeşti cu capul în firma lor!
– Care vizavi ?
– Vizavi, pe trotuarul din faţa ferestrelor noastre.
– Pe bune ? E un bistrou acolo ?

Vă spun sigur, este imposibil ca oricine care trece pe stradă să nu vadă firma luminoasă. Este improbabil ca oricine vine zile în şir în clădirea de peste stradă să nu observe firma de pe gard… şi pe cea luminoasă. Şi cu toate acestea…

O altă discuţie nostimă, tot telefonică, am avut-o cu un vechi prieten. Anterior, cu 2-3 zile în urmă, îl sunasem ca să-l anunţ că deschisesem un bistrou şi îi precizasem: Ai grijă, nu este deschis decât seara, duminica este închis şi, fii atent, nu am grădină.
La vreo săptămână de la discuţie, într-o duminică, pe la orele 11:00, primesc un telefon de la amicul meu.
-Auzi, Radu, suntem eu şi soţia mea cu doi prieteni. Putem să venim la voi, la terasă, să mâncăm de prânz?
– Prietene, ce n-ai înţeles din fraza: „Ai grijă, nu este deschis decât seara, duminica este închis şi, fii atent, nu am grădină.”? Chiar nu ai reţinut nimic din cele trei informaţii prezente în fraza anterioară ?
– Pe bune ? Aşa mi-ai zis ?

Trecem cu toţii prin viaţă absenţi la ceea ce se petrece în jurul nostru, remarcând doar ceea ce ne interesează foarte tare şi ne afectează în mod direct. Probabil am trecut şi eu, pe stradă, pe lângă sute de magazine, cabinete de avocatură, notariate, cabinete dentare sau de ginecologie, ca şi pe lângă multe alte chestii cu firmă pe uşă, fără să le dau atenţie. Le-am văzut, mai mult ca sigur, dar nu le-am observat şi nu le-am reţinut.

Trăim vremuri interesante, dinamice, care ne solicită. Trecem prin viaţă fără să ne uităm prin jur. Nu vedem ceea ce este sub nasul nostru, sau nu ascultăm ce ni se spune. Nu suntem neapărat superficiali şi neinteresaţi de ceilalţi, ci doar preocupaţi prea mult de propria viaţă, de micul univers personal, de propriile probleme şi incertitudini, de cercul restrâns al familiei şi al câtorva prieteni apropiaţi.

Cele două situaţii de mai sus m-au amuzat copios, dar m-au şi pus pe gânduri. Cum naiba poţi comunica ceva astfel ca „recipienţii” să te observe şi să reţină corect informaţiile ? Cât de insistent trebuie să fii ? Cât de bine trebuie să te „mulezi” pe interesele lor ? Cum te poţi face auzit în tumultuoasa cacofonie informatică ce ne agresează clipă de clipă ochii, urechile, mintea ?

Habar nu am. Poate că o să-mi dau seama la un moment dat, sau poate că nu.

Sumar articol
Titlu articol
De GUXTibus (2)
Descriere
Probabil am trecut şi eu, pe stradă, pe lângă sute de magazine, cabinete de avocatură, notariate, cabinete dentare sau de ginecologie, ca şi pe lângă multe alte chestii cu firmă pe uşă, fără să le dau atenţie. Le-am văzut, mai mult ca sigur, dar nu le-am observat şi nu le-am reţinut.
Autor