Din secretele vinului (6) – Despre corpolenta

Corpolenta vinului este una dintre cele mai importante caracteristici de care trebuie sa tinem seama atunci cand suntem implicati într-o degustare, sau într-o împerechere de vinuri cu mancarea potrivita. Corpolenta joaca, de asemenea, un important rol în definirea preferintelor personale legate de vinuri.

Sursa foto: www.dreamstime.com
Sursa foto: www.dreamstime.com

Exista, din cate am observat, o confuzie si o nedumerire în ce priveste definirea acestei caracteristici. Nu rareori am fost întrebat: „Corpolenta? La vin? Cum adica?”.
Desigur, confuzia tine si de terminologie, „corpolenta” avand, aparent, o cu totul alta semnificatie în limbajul de zi cu zi, in care defineste o persoana cu corpul mare, trupesa, chiar grasa. Cum poate fi un vin trupes, sau gras?
Şi cu toate acestea, mie denumirea mi se pare atat evidenta, cat si aluziva, mai ales ca am ajuns ca dintr-o singura înghititura sa-mi dau seama daca un vin este corpolent sau nu. Nu este gras, desigur, dar poate fi trupes, într-un anumit sens.

O sa încerc sa definesc aceasta caracteristica a vinului, asa cum am înteles-o eu si atat cat ma pricep sa manuiesc cuvintele.

Corpolenta este o senzatie tactila, nu una care tine de gust sau miros. As putea echivala corpolenta cu textura, caci vinurile corpolente ofera o senzatie aproape tactila de „grosime”, sau de „tarie”. Este, cumvba, vorba despre trupesie.
Simtim corpolenta vinului prin simtul… sa-i zic tactil al cavitatii bucale. O putem percepe si ca viscozitate. Ca exemplu, asa cum smantana se simte mai groasa decat laptele, vinul este mai viscos decat apa. Alti indicatori ai corpolentei sunt asa-numitele „picioare” care se formeaza si aluneca pe peretii paharului.
Ca o concluzie, termenul corpolenta se foloseste pentru a descrie exclusiv senzatia pe care o simtim atunci cand avem vin în gura, adica textura, grosime, trupesie sau viscozitate.

Corpolenta variaza functie de tipul de struguri, de terroir si de stilul în care vinul a fost produs. Dat fiind ca aceasta calitate a vinului, corpolenta, este legata de toate celelalte caracteristici ale sale, întelegerea ei poate ajuta un novice sa se apropie de vin si sa-l cunoasca. Îl poate chiar ajuta sa „prezica”, într-o oarecare masura, caracteristicile vinului chiar înainte de a deschide sticla.

Citeste si articolul →   Weihenstephaner Hefe Weissbier Dunkel

Exista în vin doua surse principale de corpolenta: alcoolul si zaharul. Alcoolul se simte, în cavitatea bucala, mai gros decat apa. Daca o sorbitura de apa este delicata, una de vodca este foarte diferita: mai aspra, mai viscoasa, mai groasa, mai robusta. În foarte multe dintre cazuri continutul de alcool determina corpolenta unui vin: cu cat acesta contine mai mult alcool, cu atat se simte mai corpolent.

Vinul contine si zahar rezidual, de pilda vinurile de desert, care se simt, aproape palpabil, ca fiind groase, similare unui sirop. Acest lucru se datoreaza extractului uscat, adica suma solidelor care ar ramane daca s-ar evapora partea lichida a vinului. În afara de zahar, acest extract uscat mai contine, de obicei, mici cantitati de acizi, minerale, fenoli si tanini.

Continutul de alcool este indicat pe eticheta sticlei. Daca avem de-a face cu vinuri seci, aceasta informatie ne ajuta sa anticipam corpolenta vinului. Vinurile cu mai putin de 13% alcool vor fi mai putin corpolente, în timp ce cele cu peste 14% vor fi mai grele, mai corpolente.

Daca alcoolul si zaharul sunt indicatori ai corpolentei, rezulta ca din strugurii mai dulci se vor obtine vinuri mai corpolente, dat fiind ca zaharul este materia prima pentru producerea alcoolului. Vinurile din regiuni însorite ofera strugurii cei mai dulci. Regiunile calde si însorite, cum sunt cele din California si Australia, de pilda, vor produce vinuri mai corpolente, în timp ce strugurii din zone cu clima mai rece, ca nordul Frantei si Germania, vor produce vinuri mai usoare, mai light, mai putin corpolente.

Pe langa climat, varietatea de struguri este importanta pentru corpolenta. Unele tipuri de struguri sunt, în mod natural, mai dulci decat altele. De pilda, Chardonnay si Viognier sunt mai corpolente de obicei decat Sauvignon Blanc si Pinot Gris; Riesling si Albarino sunt si mai putin corpolente.
Vinurile rosii ofera o variatie mai mica a corpolentei, caci cele lipsite de corpolenta nu sunt populare si nu au valoare comerciala. Totusi, struguri precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Zinfandel si Nebbiolo dau, de obicei,vinuri cu continut de alcool mai ridicat decat media. Pe aceeasi logica, struguri ca Feteasca Neagra si Pinot Noir ofera, de obicei, vinuri mai putin corpolente.

Citeste si articolul →   Salata de castraveti cu smantana

Vinurile corpolente sunt asociate, de obicei, cu o calitate superioara. Acest lucru nu este în totalitate adevarat, dar contine un sambure de adevar. Corpolenta, precum si factorii care o creeaza, produce efecte care depasesc dimensiunea texturii sau viscozitatii.
Alcoolul se evapora mai rapid decat apa, lucru care potenteaza perceptia aromei si a gustului.
Strugurii bine copti au gust, aroma si culoare mai intense. În trecut, strugurii din viile situate în zone calde produceau cele mai bune vinuri: cele mai intense ca gust, aroma si culoare. Corpolenta de una singura, nu poate însa face ca un vin sa fie excelent; ea este mai potrivita pentru unele stiluri de vin, mai putin pentru altele. Este natural ca vinurile corpolente sa fie admirate, dar multe vinuri de mare clasa au corpolenta medie, sau chiar scazuta. Fiecare dintre ele este potrivit unui anumit scop, unui anumit moment al zilei, unei anumite stari de spirit, unui anumit fel de mancare.


7 comentarii pe “Din secretele vinului (6) – Despre corpolenta

  1. Cristina spune:

    Buna ziua domnule Radu! Anul acesta nu ne mai incantati cu bunatatile Dvs. preparate in preajma Craciunului, gata de luat acasa si de pus pe masa? Nu, n-am luat pana acum, dar de fiecare data mi-au facut cu ochiul si, chiar am incercat sa ma inspir, macar ca lista de bucate. Anul acesta insa timpul, intorsatura evenimentelor, nu-mi permit, asa ca jinduiesc la preparatele Dvs. Si de n-o fi asa, eu tot va doresc Sarbatori frumoase, inspiratie si voie buna!

    • Radu Popovici spune:

      @Cristina: Am deschis un restaurant, iar viata mea s-a schimbat profund. Nu mai am timp de nimic altceva, nici macar de acest blog, din pacate. Deci, nu, fara bucate de Craciun sau de Pasti. Puteti insa sa mancati bine in orice dupa-amiaza a saptamanii la Bistro GUXT.

  2. Mihai spune:

    Salut, interesant articol. Doar cateva precizari:
    -corpolenta este intr-adevar o caracteristica importanta a vinului, si poate si sinonima cu textura
    -corpolenta se adreseaza intr-adevar simtului tactil, si se manifesta prin sensatia de viscozitate, de „plinatate”, dar si prin senzatia de asprime, sau absenta acesteia
    -pe langa zahar si alcool, mai sunt doi factori importanti care influenteaza corpolenta: taninii si aciditatea. Ambii factori se adreseaza tot simtului tactil: taninii dau senzatia de asprime (ce poate varia de la matase, catifea, pana la …smirghel), iar aciditatea da senzatia de astringenta, de „gura-punga). CUmva acesti factori actioneaza in sens contrar alcoolului si zaharului, iar ceea ce simtim in gura este practic echilibrul celor patru factori.

    • Radu Popovici spune:

      @Mihai: Multumesc pentru precizari.
      Teoria vinului, prezentata in unele dintre cartile citite de mine separa senzatiile de astringenta si cea de asprime de corpolenta.
      Marturisesc ca eu, fiind incepator intr-ale vinului, nu sunt foarte sigur daca toate aceste senzatii pot fi asimilate corpolentei, sau nu.
      Am preferat sa vorbesc despre aciditate si tanini separat, dar punctand si asupra senzatiei pe care acestea o lasa in cavitatea bucala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.