Drumul Mirodeniilor – Prima escală: Indonezia

Cred că deja mulţi dintre dumneavoastră sunt la curent cu fascinaţia pe care o exercită asupra mea mirodeniile. Au fost pentru mine un hobby… ba nu, mult mai mult de atât, căci la un moment dat mi-au influenţat decisiv existenţa. Datorită lor m-am apucat de gătit, mi-am schimbat meseria şi modul de viaţă.
Indonezia3 - Drumul Mirodeniilor - Prima escală: Indonezia 1 - Retetele lui Radu

Am, deci, plăcerea să vă anunţ începerea unei serii de evenimente dedicate mirodeniilor, aceste ingrediente parfumate care au jucat un rol imens în evoluţia societăţii omeneşti. Evenimentele vor îmbina, bineînţeles, mâncarea cu vinul şi poveştile culinare, dar nu vor lipsi nici fotografiile, muzica şi filmele. Îmi doresc evenimente complexe, care să ofere o experienţă deosebită.
Voi începe cu începutul, şi anume cu Indonezia, şi astăzi un mare producător de nucşoară, macis şi cuişoare. Cina dedicată bucătăriei indoneziene va avea loc vineri 19 aprilie 2013, orele 19:00, în locul pe care, cu drag, l-am numit „La Mansardă”, situat la ultimul nivel al frumoasei clădiri din str. Paris, la nr. 7A, acolo unde se află sediul din Bucureşti al companiei Halewood România.
În principiu, spun asta fiindcă este posibil ca, funcţie de ingredientele disponibile pe piaţă, lista preparatelor să sufere unele mici schimbări, meniul este acesta:
Rempeyek kacang (crackers cu alune)
Rempah (chiftele de pui cu nuca de cocos, servite cu sos de soia)
Bakar cumi-cumi asam (calmari dulci-acrisori)
Nasi kuning (orez galben)
Atsarang papaya (salata de papaya verde)
Suman (coconut rice cake)
Meniul va fi completat de vinurile oferite de Halewood Romania:
Vitis Metamorfosis Sauvignon Blanc & Feteasca Alba
Single Vineyard Selection Rose Pinot Noir
Tamaioasa Romanesca Prahova Valley
Costul participării este de 99 lei/persoană şi include mâncarea, băutura (în limita stocului) şi serviciile.
Inscrierile se fac achitand in avans costul evenimentului in contul RO72RZBR0000060007711179 deschis la Raiffeisen Bank agentia Delea Veche, pe numele Radu Popovici, cu mentiunea INDONEZIA.
Pentru detalii legate de meniu, organizare şi număr de locuri disponibile în orice moment, pot fi contactat la adresa de e-mail: radu.popovici[arond]reteteleluiradu.ro.


5 comentarii pe “Drumul Mirodeniilor – Prima escală: Indonezia

  1. cristi-j spune:

    Hahaha, mi-ai dat de lucru. A trebuit sa aflu mai multe , e un subiect care ma intereseaza si mi se parea ceva in neregula. Stiam eu ca e ceva mai mult la nasi kuning decat un simplu orez galben si cand am vazut poza mi-am amintit si am vazut lucrurile mult mai clar. Nasi kuning lengkap (orez galben complet) e un fel de mancare pregatit la sarbatori, petreceri, banchete si consta dintr-un con de orez (gatit cu mirodenii si turmeric si in genul unui pulau indian, gatit direct in forma de con nu aranjat la sfarsit) servit impreuna cu multe garnituri, uneori 3-4 dar pot fi si 15. E un preparat special, complicat si care implica multa munca in functie de cate garnituri sunt. Meniul tau se bazeaza pe asta iar Rempejek kacang si Rempah sunt doua dintre garniturile care insotesc de obicei Nasi kuning. Am gasit cate ceva despre Rempah dar nu e prea clar pentru mine pentru ca nu am gasit acelasi lucru peste tot. Din ce am prins eu, e vorba de un tip de “Perkedel” care vin de la olandezii care au stapanit Indonezia, mai precis de la Frikadelle (un tip de chiftele intalnit in mai multe tari nordice). In Indonezia insa nu se fac doar din carne, se adauga o mare parte de cartofi iar de cele mai multe ori doar cartofi. Exista si variante de carne care se mai numesc (n-am reusit sa aflu cum si de ce) Rempah sau mai des Rempah-Rempah sau Rempah + tipul de carne. De cele mai multe ori se foloseste carne de vita, asta cu carnea de pui cred ca e din cartea adaptata pentru vestici, si deci s-ar numi Rempah Danging (pui se spune ayam). Rempah inseamna mirodenie iar pluralul in indoneziana se face dubland cuvantul deci rempah-rempah inseamna mirodenii. Pastele pentru curry din Indonezia, Malaezia si bucataria Peranakan se numesc Rempah.
    Nu stiu daca chiftele de pui cu nuca de cocos merg prea bine cu kecap manis, sunt prea multe chestii dulci iar kecap manis pe care-l stiu eu e destul de gros si mai greu de folosit pe post de dip. De obicei chiftele sunt pe post de garnitura la ceva (mai ales nasi kuning) si nu au nevoie de dip.
    Cred ca mai corect e Cumi bakar asam manis, e in ordine si e complet (cumi – calmar / bakar – fript / asam – acru / manis – dulce), eu asa l-am intalnit. (Cumi-cumi e pluralul)
    Salata de papaya verde se face clar si in Indonezia dar aia era varianta filipineza. Daca ai luat dintr-o carte (asa cum am si eu) care a pus impreuna bucatariile din Indonezia, Malaezia si Filipine e clar de unde vine confuzia. Cum am spus, in Indonezia se numeste Gohu Pepaya.
    Suman insa e un desert clar filipinez.

    Nu stiu daca e cea mai buna idee sa renunti de tot la denumirile originale si sa le pastrezi doar in romaneste, cred ca exotismul dat de acele nume e important, ar putea fi puse in paranteze.

    Pachetelele de primavara nu apar in meniu, cred ca ai confundat cu meniul de la Arome Asiatice. Prea multe evenimente ? hahaha

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Am rugat pe cineva care vorbeste indoneziana sa-mi dea denumirile din limba locala, m-am gandit ca ar fi interesant; argoul culinar nu poate fi insa cunoscut decat de un localnic, asa ca s-au strecurat niste erori, iar eu nu am apucat sa verific nimic. In fine, pana la urma nu este atat de important.

      Despre rempah stiam, doar am pe blog un articol destul de amplu pe aceasta tema.

      Asa este, am ezitat daca sa pun si aici pachetele de primavara sau nu. Cand evenimentele vin pe banda rulanta, incep sa le mai amestec.

  2. cristi-j spune:

    Nu te supara dar afisul tau e cam varza. Sigur ca e putin probabil sa-si dea seama cineva dar nu era prea greu sa verifici.

    E vorba de kacang nu kacabg (si de obicei e vorba de arahide nu alune)
    Esti sigur ca e rempah ? Rempah inseamna mirodenii sau mai curand pasta de mirodenii. Din cate stiu eu chiftele se spune bakso.
    La al treilea ordinea cuvintelor e alta. Probabil te referi la Cumi bakar asam manis care inseamna calmar fript dulce-acrisor.
    Atsarang papaya e unul dintre cele mai populare antreuri dar nu din Indonezia ci din Filipine. Salata de papaya verde se gaseste cam in toate tarile din Asia de Sud-Est si se numeste asa cum am spus in Filipine, Goi Du Du in Vietnam si cea mai cunoscuta e Som Tam in Thailanda. Daca vrei varianta indoneziana e vorba de Gohu Pepaya (cu „e”).
    Suman e din nou o prajitura din Filipine nu din Indonezia. In Indonezia nu prea exista echivalent exact, eventual s-ar numi kue sau kuih, ai putea sa faci kue pisang care e cea mai apropiata varianta si e umpluta cu felii de banane.

    In rest, spor la gatit, sper sa-ti iasa bine. Si sa stii ca nu cred sa fie o masa in Indonezia fara sambal.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: De ce sa ma supar? Dintr-atat?
      Este sambal ca sos la masa, la pachetelele de primavara. Bakar cumi-cumi asam este un preparat indonezian si malaezian, unde fructele de mare sunt gatite cu kecap manis.
      Doua dintre preparate sunt comune in Molucce si Filipine. Asa este, numele semnalate de tine sunt filipineze; cartea dupa care s-a facut macheta banner-ului contine unele inexactitati.
      O sa se corecteze. Multumesc pentru vigilenta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.