Odata ce am luat la cunostinta faptul ca se poate prepara otet din sampanie (si chiar din miere), nu mai este o surpriza ca se poate obtine asa ceva si din bere. Aproape ca devine un lucru de la sine înteles. Totusi, nu este un subiect despre care sa gasesti usor informatii, semn ca nici nu este foarte popular, nici nu se produce în cantitati semnificative. Cu toate acestea exista si este un subiect care ae putea sa va intereseze.
Am mai discutat una-alta despre bere pe acest blog, asa ca sunt convins ca va mai amintiti cat de importanta a fost aceasta bautura de-a lungul istoriei Europei, mai ales în tarile din nordul continentului si în special în Germania, unde înca din 1516 a fost emisa Legea Puritatii.
Asa cum exista mai multe tipuri de bere (din cate stiu eu, cele mai multe varietati de bere se produc în Belgia, care se poate lauda cu peste 450 dr tipuri de bere, socotindu-le doar pe cele produse la nivel national; mai exista probabil alte 2-300 de tipuri care se produc doar local), tot asa exista mai multe tipuri de otet din bere. De fapt, exista doar cateva tipuri de otet din bere, dar tot avem de-a face cu o varietate pe care multi dintre noi, probabil, nici nu am fi banuit-o.
Unde se poate produce acest otet? Normal ca în tarile care produc bere din plin, ca Germania, Olanda, Austria, Belgia, Danemarca etc. Din cate am putut sa-mi dau seama, producatori foarte buni de otet din bere sunt Burkhardt, în Bavaria, si Rattenberg, în Austria.
Desi culoarea si gustul otetului depind de tipul berii din care provin, în general oteturile din bere au un gust de malt, mai mult sau mai putin pronuntat, cu o nota acrisoara si acida, iar culoarea lor variaza între galbena-pala si aurie.
Se pare ca primul otet original din bere a fost produs de compania Burkhardt; acesta avea o culoare galben-aurie si un usor gust de malt. Otetul Rattenburg este preparat pe scara mica în satul tirolez cu acelasi nume.
Utilizarile culinare ale otetului din bere sunt de la sine înteles. Se folosesc la asezonare si, din cauza gustului de malt, un gust destul de puternic si de specific, merg bine alaturate unor preparate satioase, robuste, care au si ele gust puternic. Printre acestea se numara preparatele cu carne rosie si pe baza de vanat (fripturi, tocane cu sosuri bogate, supe grase), branzeturilor maturate, cu gust si aroma puternice, mezeluri, carnati etc.
Oteturile din bere pot fi ingrediente valoroase în marinade, mai ales pentru carne (vanat, vita, miel, oaie, capra, porc).
Uneori aceste oteturi sunt amestecate cu mustar, sau chiar hrean, ca sa se obtine vinegrete cu gust puternic. Otetul din bere merge bine cu ceapa caramelizata, mai ales cand este inclusa în sosuri groase, pe baza de smantana, unt, rantas. Se potriveste destul de bine cu uleiurile virgine, care au aroma si gust puternice, ca cel de masline extra virgin, cel din seminte de dovleac, de nuca etc.
Cam atat. Sper însa ca ati aflat cateva lucruri interesante, asa cum m i s-au parut si mie atunci cand le-am întalnit.