Fotografia de mai jos reprezinta o vanzatoare de fructe, pe o barca, in golful Halong, in Vietnam. Este o imagine obisnuita pentru tarile din sud-estul Asiei, unde exista nenumarate “piete plutitoare”, multe dintre ele fiind o mare atractie pentru turisti. De altfel, unele au fost create doar in acest scop. Preturile sunt si ele ca pentru turisti, produsele fiind in general mai scumpe decat cele din pietele vizitate si de localnici.
Singura astfel de piata vizitata de mine a fost cea din Bangkok, Thailanda, in 2005. O piata plutitoare foarte pitoreasca, extrem de agitata si de aglomerata atunci cand soseau salupele sau autobuzele cu turisti. Tin minte cu amuzament ca o fetiscana s-a chinuit vreme de jumatate de ora sa-mi vanda un ceas Rolex fals, pornind de la un pret de 5000 de baht (circa 130 de dolari SUA), ca sa ajunga cu el la 1000 baht (circa 26 de dolari SUA). Probabil ca valoarea reala era de 5 dolari.
Desigur, acolo se vand nu doar falsuri. Pe langa ceasuri si aparate foto, se mai ofera obiecte de artizanat si multa mancare, mai ales fructe, dar si legume si carne, gatite in toate felurile imaginabile, direct pe barci. Extrem de ingenios ca sistem si, ma repet, foarte pitoresc.
Tare mi-e dor de Asia…
Interesant ce spui tu referitor la igena de acolo .
@mihaela63: Este adevarat, eram chiar uimit. Cei din Asia de Sud-Est imi plac mult ca oameni. Muncitori, politicosi, curati, deschisi, optimisti. Cel putin asa i-am vazut eu. 🙂
Inima sa n-ai, ca poza asta sa nu-ti faca dor de duca…departe!…apropo, ai avut curaj sa mananci din piata plutitoare?
@Viviana: Desigur. Am mancat de nenumarate ori de la vanzatorii ambulanti, adesea in locuri unde eram singurii occidentali. Uneori am gatit cu ei impreuna. Am intalnit aceasta prejudecata, contra mancarii servita in alt loc decat in restaurant, in special la americani, care sunt intotdeauna speriati de bombe apropo de igiena, asa cum o concep ei. Ar stramba din nas si daca ar manca in locurile unde noi o facem cu cel mai mare drag, prin curtea bunicilor, de pilda.
Pot sa spun ca pana si in satele de pescari, alea catarate pe papainoage, unde domneste o saracie crunta, dar, atentie!, nu exista pic de murdarie, mancarea era delicioasa, arata impecabil si totul era proaspat si curat. Nu am vazut in Thailanda si Cambodgia negru sub unghiile nimanui, asa cum vezi pe la chelnerii nostri, si nimeni nu mirosea a transpiratie, asa cum simt cand trec pe langa unii pe strada, prin Bucuresti si nu numai.
Imi place mult fotografia… Foarte sugestiva !
@Ama Maria: Da… In asteptarea turistilor. 🙂
Ehei, ce amintiri imi trezeste fotografia asta. Am fost acum 3 ani acest golf. Am stat doua zile pe o insula de acolo, Cat ba parca se numea si am vizitat un sat plutitor, ca cel vazut de tine in Cambodgia. Asa ne-au intimpinat localnicii in barcute pline de fructe. 🙂
@Miroslav: Ai dreptate, Asia este fabuloasa. 🙂