Fotografii de pe papamond (24)

Fotografia de mai jos reprezintă un ţăran din ţinutul Yangshuo, regiunea Guilin, în provincia chineză Guangxi. Îl vedeţi stând în ploaie, apărat de o bucată de folie de plastic şi de o pălărie de paie, plantând, fir cu fir, orezul.


Face asta exact aşa cum o făceau străbunicii lui, cocârjat, cu mâinile şi picioarele în apa mâloasă. Dacă nu ar fi acea bucată de plastic de pe umerii lui, dacă nu ar purta un tricou şi blugi suflecaţi, ai putea crede că imaginea prezintă pe cineva de acum 100 sau 200 de ani. Hainele s-au schimbat, condiţiile de lucru nu.
Nu ştiu sigur ce m-a atras la această fotografie. Singurătatea omului care munceşte, lucru ce mă duce cu gândul la un efort imens, demn de un Sisif modern? Oare faptul că faţa omului nu se vede deloc? Nici nu ştiu dacă este bărbat sau femeie. Este o persoană tânără sau mai în vârstă? Ar putea fi orice şi oricum, de fapt. Oare ce expresie are faţa lui? Poate m-a pus pe gânduri contrastul straniu dintre modernismul blugilor şi al plasticului şi modul arhaic în care se munceşte? Poate…
Ştiu că acum, în unele ţări, tot ceea ce ţine de plantarea şi recoltarea orezului se face deja automatizat. Nu cred că în Italia, Spania, Grecia sau Japonia, de exemplu, se munceşte altfel în orezării. Sunt însă destule locuri în care totul a rămas ca în poza noastră. Ori de câte ori mă aflu într-un magazin şi ţin în mână o pungă, o cutie sau un săculeţ cu orez din Pakistan, India sau Thailanda, gândul îmi zboară la oameni ca cel din fotografie. I-am văzut în Asia lucrând sub soare şi pe ploaie, harnici, aparent neobosiţi şi mulţumiţi cu ce fac. Este însă de ajuns să-i priveşti o jumătate de oră şi realizezi imensul efort pe care îl depun.
Orezul are pentru mine un gust special. Nu doar fiindcă am gătit sute de reţete cu el, în cam toate felurile imaginabile, ci şi fiindcă ştiu câtă muncă este conţinută în fiecare bob al său.


  1. cristi-j spune:

    „Poate ca este un complot planetar, nu as exclude asta total” … total ? eu nu as exclude asta deloc, nu total.
    iar apoi incepi cu „exista si optiunea personala” si inchei cu „mai toata lumea va alege banii in detrimentul educatiei” … deci problema e rezolvata, iar banii, cultura consumului, nu sunt decat parte din indobitocirea globala. si cei mai multi nu sunt in stare sa faca o alegere, nu pot avea o optiune personala … si bulgarele se rostogoleste si creste …

  2. Anais spune:

    Exact..”Oferta” e asa cum e.Tinerii nu au alternative.In cel mai apropiat oras de mine,e plin de baruri,dar nu exista cinema,nu vezi un spectacol de teatru etc.Cei care se zbat sa faca ceva in sensul acesta sunt redusi la tacere destl de repede.Uneori am impresia ca suntem manipulati crunt,suntem,scuze pentru cuvantul dur,indobitociti intentionat pentru a fi manipulati si mai mult.O gloata de natarai e mai usor de dus cu zaharelul,nu-i asa?

    • Radu Popovici spune:

      @Anais: Acelasi fenomen, de indobitocire, se petrece la nivel mondial. Poate ca este un complot planetar, nu as exclude asta total.
      Dar… exista si optiunea personala. De fapt, nu te obliga nimeni sa alegi intotdeauna ceea ce este mai usor; poti alege sa faci ce este mai greu. Ce este usor, fac toti prostii, deci fa ceva greu!
      Nu te impiedica nimeni sa pui mana pe o carte. Nu te opreste nimeni sa inveti; numai sa vrei. Incep sa cred ca optiunea aceasta este un criteriu al selectiei naturale. Alegi varianta usoara, doar televizor + baruri, ramai un tampit si un needucat, apt doar pentru munca de jos. Alegi varianta grea, inveti si muncesti, atunci evoluezi. Intelectual, caci in ce priveste banii… Aici este momeala, de fapt. Mai toata lumea va alege banii in detrimentul educatiei.

  3. Anais spune:

    Eu cred ca educatia de a munci cu ravna si de a respecta efortul si munca celorlalti lipseste la generatiile mai tinere. Eu locuiesc la tara si ii vad pe batranii satului spetindu-se si muncind pamantul, gradinile, crescand animale etc. Eu am fost invatata de parintii mei sa muncesc si am fost invatata cat de importanta este munca.
    Imediat dupa absolvirea liceului am inceput sa lucrez, am facut si facultate si nu a fost niciodata o rusine sa iau sapa in mana, sa strang fan sau sa plantez in gradina. Profesorul meu de pedagogie ne spunea ca in lumea asta fiecare are un rol si ca nu e rusine sa muncesti, orice munca ar fi. Rusinea e sa nu muncesti.
    Acum copiii nostri traiesc cu impresia ca totul li se cuvine si ca pot avea totul fara nici un pic de efort. In timp ce doua echipe de voluntari canadieni si germani(copii de liceu) ridicau impreuna cu familia mea o locuinta de tip Habitat, tinerii de la noi treceau pe langa ei razand, aratau cu degetul si se intreptau…evident…spre barul satului.

    • Radu Popovici spune:

      @Anais: Cam asta spun si eu, desi ar trebui definit ce inseamna batrani. Poate 70-80 de ani, caci unii dintre cei de varsta mea, adica intre 50-60 ani, freaca menta cu mare talent… cel putin pe unde am calcat eu.
      Copiii de astazi, cei pana in 20 de ani, nu capata educatie nici din familie, nici de la scoala, nici de la televizor, internat sau alta media. Oricum, sunt inclinati din „setare” se preia doar exemplele negative: acestea nu lipsesc, din pacate. Ma oripileaza cel mai tare faptul ca sunt atat de promovate de presa, sub pretextul ca „asta vrea lumea”. Pai, daca nici nu-i oferi altceva, cum sa nu vrea?!

  4. Roxana spune:

    Asa se planteaza orezul? Cred ca ai nevoie de rabdare de fier si organsm super rezistent. Practic e cu picioarele in apa! 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Roxana: Asa se planteaza manual. Picioarele si mainile vesnic in apa, spinarea aplecata, toate astea te termina. Cel putin pe mine m-ar termina rapid. Nu stiu cat as rezista sa fac asta. Poate doar cateva ore? Este o munca imensa.

  5. Mirela Stanescu spune:

    Nu sunt o regalista ( fara a contesta meritele ), dar cred ca totul s-a stricat odata cu venirea comunistilor la putere, cand toate elitele au fost distruse; nu ma refer numai la latifundiari si proprietarii de mari intreprinderi. Erau elite in invatamant (si
    cel de la tara), in arta, in politica, in domenii ale stiintei; la tara, cei mai harnici si ,deci, mai avuti au fost numiti chiaburi si au infundat puscariile. Societatea avea exemple in fata carora te puteai inclina cu respect. Din pacate, dupa 89, au aparut la conducere niste hiene de o rapacitate inimaginabila, care fura si distrug totul in urma lor…Si nimeni dintre ei nu este pedepsit cu adevarat… Si sunt prea putini cei care mai pot lupta cu morile de vant; si pentru cat timp ?
    Se pare ca, totusi, „pestele de la cap se impute”.

    • Radu Popovici spune:

      @Mirela Stanescu: Nici eu nu sunt regalist, dar iti dau totala dreptate. Mai avem nevoie de inca 50 de ani pentru a repara ce s-a stricat atunci si dezastrul de acum.

  6. Lucian spune:

    @cristi-j: mai iesi din tara ca realitatea nu e aia pe care o vezi la tv. Si da, o sa o las asa, te depaseste discutia oricum.

    • Radu Popovici spune:

      @Lucian: Tonul raspunsului este cam agresiv. As vrea ca discutia sa se opreasca aici. Daca primesti acum un raspuns pe un ton asemanator, tare imi este teama ca vei raspunde si mai si.
      @cristi-j: Stiu ca vei vedea aceste comentarii, dar te rog sa le ignori.

  7. Gica Contra spune:

    Domnilor, harnicia si priceperea tin mai putin de originea genetica ci, mult mai mult, de EDUCATIE! Dar cine sa se ocupe de asta, cand nici cei ce educa n-au fost educati?

    • Radu Popovici spune:

      @Gica Contra: Eu sunt Pentru ceea ce ati spus. Probabil nu ati citit toate articolele de pe blog. Nu o data, nu de cateva ori ci de foarte multe ori am sustinut exact acelasi lucru: NU AVEM EDUCATIE. Apelez din nou la majuscule ca sa subliniez cat de important este acest adevar. Ne lipseste scoala, care a ajuns o batjocura, ne lipsesc profesorii educati si doritori sa educe la randul lor; ne lipsesc parintii educati, care sa dea copiilor acea bruma de educatie elementara, ca datul binetei, igiena, respectul pentru varstnici si punctualitatea; ne lipseste o societate civila de calitate, care sa ofere modele tinerilor.
      Ca sa revin la fotografie, ne lipseste educatia de a munci cu ravna, constiincios si organizat; si ne mai lipseste educatia de a respecta munca si efortul celorlalti.

  8. cristi-j spune:

    @lucian : citeste ce-am scris, nu ce crezi tu c-am scris.
    si nu incerc sa „va” spun nimic, e nevoie de un minim de atentie ca sa intelegi . las-o asa …

  9. Lucian spune:

    @cristi-j S-ar putea ca tu sa fii cel care are o idee deformata despre cum se petrec lucrurile la tara. In general da, la tara se mai planteaza, se lucreaza pamantul, dar in rare cazuri ajunge pentru subzistenta, ceea ce se planteaza se mai si vinde. Da, isi planteaza ceapa, dar o mananca cu pate luat de la „aprozar”, nu isi face paine in casa si nici nu are legume sa traiasca iarna cu ele, exemplele sunt multe. Ceea ce vrei sa ne spui prin „constructia e facuta demult”, replica data d-ului Radu, este ca romanii chiar lucreaza repede? Asta cred ca e cel mai neadevarat lucru. Iar prin faptul ca acea cladire se renoveaza ne si arata cat de bine lucreaza romanii.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Am avut ocazia sa vad cum sunt si cum muncesc oamenii de la „tara” sau din orasele mici. In general, este vai si amar. Unii nu sunt doar lenesi, ci si prosti. Sigur ca nu este locul si momentul unei asemenea discutii, dar…

  10. cristi-j spune:

    imi pare rau … hehehe … si mie mi se intampla.

    revenind la munca la camp/gradina, la tara situatia e un pic diferita, daca vrei sa ai ce sa culegi (si din pacate cei mai multi muncesc doar pentru consumul propriu – sau pe-acolo) trebuie sa muncesti si inca zi de zi, nu exista sefi pe care sa-i pacalesti si trebuie sa invingi si nesimtirea si lipsa de chef si lipsa de responsabilitate si lenea pentru ca plantele, pamantul, timpul nu iarta si nu sunt deloc usor de corupt. eu asa am vazut. nu stiu cati sunt (daca mia multi sau mai putini decat ceilalti) dar sunt totusi destui care muncesc. situatia e mai complicata si discutia ar fi complexa, complicata, lunga si … inutila . si nici nu e locul aici.

    in rest ai dreptate, nu pot sa te contrazic dar schimbarea (despre care eu nu cred ca se va intampla) nu poate veni din interior, din fiecare din noi, trebuie impusa de sus in jos si aplicata cu perseverenta. dar de catre cine si ce interes ar avea cineva sa incerce ?

  11. cristi-j spune:

    eu stiu ca lucrurile se vad deformat de la bucuresti si de pe net (din poze cu chinezi) dar prin satele din romania se munceste destul de mult (poate nu cum ar trebui si cu siguranta nu o fac toti dar generalizarile se fac doar privind la televizor). si iesind din orase se pot face nenumarate astfel de poze si in romania. problemele sunt un pic in alta parte.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Sunt convins ca astfel de poze, desi rare, se pot face si la noi, la tara. Eu insa vad ce se petrece la oras. Si tu la fel. Aminteste-ti de constructia de vizavi de tine, care a inceput in octombrie si mai are tot cam atat pana sa fie gata.
      Cand vad un pod, un kilometru de autostrada sau un stadion la noi, stiind cat au costat si de ce au costat atat, am cu totul alta senzatie decat cea simtita atunci cand am in mana un pachetel cu orez. Problemele sunt si in alta parte, dar si in fiecare dintre noi. Ca sa fiu clar: NU MUNCIM INDEAJUNS. Chiar si atunci cand muncim, MUNCIM FARA CAP, FARA CHEF, FARA RESPONSABILITATE. Este trist, dar SUNTEM NESIMTITI, LENESI SI INCOMPETENTI. Cel mai grav, NU LUAM ATITUDINE atunci cand este cazul.
      Scuze pentru literele capitale, dar parca simteam nevoia sa strig asta. Ceea ce vad in jurul meu ma dispera.

  12. Sabin spune:

    Superba fotografie. Efort, resemnare, truda, indeminare, anduranta si multe altele. Vorba lui Lucian, ar trebui ca multi romani s-o vada, dar nu doar ei. Orice occidental este binevenit. Nici nu ne dam seama cit de usor si de bine traim.

    • Radu Popovici spune:

      @Sabin: Nu pot decat sa-ti dau dreptate. Am aflat de ceva vreme ca romanii sunt printre cei 25% din populatia lumii care traieste cel mai bine. Si asta, unii dintre noi, muncind neglijent, dezorganizat, fara respect pentru societate sau pentru noi insine.
      Poate ne-ar trebui, fiecaruia dintre noi, un „stagiu” de cativa ani in care sa muncim ca persoana din imagine. Poate asta ne-ar re-invata respectul pentru munca.

  13. Lucian spune:

    Sper sa nu se supere nimeni acum, dar mai multi romani ar trebui sa vada poza aceasta, si daca se poate sa si inteleaga ceva din ea. Dupa ce termina de plantat orezul, nu cred ca o gasim in crasma pe persoana din imagine. Sa nu se inteleaga ca generalizez…

    • Radu Popovici spune:

      @Lucian: In ce priveste generalizarea, ai putea chiar s-o faci, daca te referi la Romania. Nu pot uita secventele in care studentii australieni construiau digul in timpul inundatiilor, iar taranii romani beau tuica la carciume, cu apa pana la genunchi, si ii indemnau la munca pe australieni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.