Hoegaarden witbier

Este prima marca de bere despre care scriu pe blog, asa ca simt nevoia unei introduceri. Ceea ce va urma seamana destul de mult, ca organizare, cu o fisa de evaluare. Nu asta am vrut sa va ofer, de fapt.
Sunt un incepator in ale berii si nu pot sa ma erijez in judecator. Cele ce urmeaza reprezinta doar modul in care am perceput eu fiecare bere in parte si o incercare de a grupa un pic informatiile, ca sa fie mai bine intelese. Totul este, deci, extrem de subiectiv.
Hoegaarden witbier
Multi dintre dvs. probabil nu vor vedea lucrurile ca mine… de fapt chiar sper sa se intample acest lucru. Abia astept sa discutam despre fiecare bere in parte si despre modul in care simtim aromele si gustul, despre senzatia lasata de aceste licori si despre modul in care le vedem asociate cu mancarea.

Denumire: Hoegaarden witbier
Tip: ale
Stil: witbier
Producator: Brouwerij Hoegaarden (InBev), Belgia.
Hoegaarden, mic orasel in Flandra, este cunoscut pentru berea din grau inca din Evul Mediu, perioada in care rivaliza, din punct de vedere comercial, cu Leuven. Daca sunteti interesati sa aflati cateva amanunte despre ceea ce inseamna Hoegaarden pentru witbier, accesati acest articol.

Ambalaj
Hoegaarden witbier impresioneaza placut din primul moment. Este imbuteliata intr-o sticla de 330 ml, de culoare bruna, cu o forma eleganta, pe gatul careia este gravata emblema berariei. Eticheta este simpla, galbuie cu chenar argintiu, prezentand si ea sigla berariei, ca si indicatiile: Original Belgian Wheat Beer, Anno 1445, Hoegaarden Wit – Blanche.
Exista si o eticheta guler, tot de culoare galbena deschisa, cu chenar argintiu, pe care scrie: Hoegaarden, nefiltrata, pacloasa in mod natural (in flamanda, franceza si engleza).
Capacul este de tip coroana, de culoare gri-metalizata, inscriptionat cu Hoegaarden.

Alcool: 4,9%
Temperatura de servire: 4-5 °C.
Ingrediente: este o bere preparata dintr-un amestec de malturi de grau si orz

Aspect:
Berea are o culoare pai-aurie, deschisa, stralucitoare si pacloasa. Pare o culoare calda, care radiaza. Turnata in pahar formeaza, cum era de asteptat, un cap inalt de spuma alba, cu bule foarte fine, dar care incepe sa scada destul de rapid.

Aroma:
Aroma nu este foarte intensa. As descrie-o mai curand ca fiind fina si rafinata. Se simt bine arome de paine si miere de la malturi, cu note de coriandru, portocala si lamaie. Mai slab, undeva in plan secund, se ascund mici note citrice si acrisoare, ca si o amareala placuta.

Gust:
Gustul este oglinda aromei. Nu este unul pregnant si este caracterizat de aceleasi elemente: paine si miere, banane, portocale, piersica, usoare note accente citrice si acrisoare, note de mirodenii, dupa mine coriandru si piper.

Senzatie gustativa:
Nu este o bere corpolenta. Ba dimpotriva, pare relativ fragila, dar este foarte bine echilibrata. Carbonatarea este vivace si lasa in cavitatea bucala o senzatie in general catifelata. Reuseste sa fie in acelasi timp proaspata si racoritoare, dar si sa ofere o savoare fructata si parfumata.

Citeste si articolul →   Kasteel Donker

Postgustul este lung si intens, ca la o bere de calitate: are un inceput dulceag si fructat, si un finis amarui cu note de mirodenii.

Impresie generala:
Una peste alta, Hoegaarden Witbier este o bere de clasa. Mi se pare foarte bine facuta, foarte echilibrata; amareala este compensata de dulceata malturilor, iar alcoolul este excelent integrat. Este o bere usoara si proaspata, racoritoare, usor de baut de una singura sau alaturi de mancare.

Notare:
Aroma 8/10 Aspect 10/10 Gust 9/10 Senzatie gustativa 8/10 Impresie generala 8/10
Calificativ: 44 / 50

Explicatii referitoare la calificative:
Exceptionala: 45-50
Foarte buna: 40-44
Buna: 35-39
Modesta: 30-34
Slaba: 25-29
Foarte slaba: 20-14
Oribila: <19 Asociere cu mancare:
Berea aceasta este perfecta ca aperitiv. O vad foarte bine la inceputul unei mese, ca un vin spumant, usoara si jucausa, indeajuns de parfumata si de gustoasa pentru a stimula pofta de mancare.
Se potriveste bine cu salatele, atata timp cat dressingul nu este prea dulce. Chiar si atunci, insa, poate face fata cu conditia ca salata sa nu fie inecata in dressing. Vinegretele acrisoare merg de minune cu witbier, aciditatea din sosuri gasind un „ecou” gustativ in aromele citrice ale berii. Berea va face fata la orice adaus din salata: sunca, oua fierte, branza, ansoa, rosii uscate, alune, nuci, paste, orez, fasole, linte…

Aroma si gustul de portocale amare ale berilor echlibreaza ouale, preparate in orice fel: ochiuri, scrob, omlete cu diverse umpluturi (branza, sunca, ciuperci), oua fierte. Salatele de oua, insotite de sosuri de iaurt sau smantana, de vinegrete, de sosuri de mustar sau hrean, peste afumat, capere, ierburi aromate etc. se simt bine langa o witbier.

Aciditatea si carbonatarea unei witbier „taie” grasimea carnatilor, ciolanelor de porc, slaninii si baconului, potrivindu-se perfect cu ele. Alti parteneri grasi cu care se asociaza perfect sunt celebrul Croque Monsieur (oua, sunca, sos béchamel), cum era de asteptat cu midiile belgiene cu cartofi prajiti si sos de maioneza, cu somonul gatit cu sosuri aromatizate cu lamaie (sos de unt, sos olandez, vinegreta).

Cum tot am adus vorba despre somon, witbier este geniala cu pestele, chiar si cu cei delicati, cum sunt calcanul si sola; accentele citrice ale berii fac aceasta potrivire una aproapiata de perfectiune.
Homarii, crevetii si crabii se imprietenesc lesne cu o witbier, chiar si serviti cu sosuri mai picante, in stil asiatic sau creol.
Sushi, sashimi si pestele afumat sunt perfecte combinate cu o witbier: carbonatarea acesteia contracareaza grasimile si da prospetime gustului, fara a acoperi gustul propriu al pestelui.
Orice preparat pe baza de peste si fructe de mare, aromatizat cu lamai, portocale sau grapefruit face o pereche nemaipomenita cu o witbier.

Citeste si articolul →   Orez prajit cu ou si creveti

Incercati aceasta bere la o mancare de pui cu masline si lamai; aciditatea preparatului este echilibrata de dulceata maltului si se oglindesc in notele de citrice. Sosul de rosii este tinut in frau de combinatia dulce-amaruie, provenite de la malturi si hamei.

Deserturile pe baza de fructe „albe”, ca banane, caise, piersici, ananas, citrice etc. sunt bine puse in valoare de aceasta bere, cu conditia sa nu fie prea dulci.

Ca si vinurile spumante, o witbier este un partener bun pentru antreurile aromatizate cu trufe. Aciditatea si carbonatarea o ajuta sa-si gaseasca loc langa alimentele cu arome puternice. Incercati witbier cu un o crema de branza cu trufe, langa o omleta cu trufe, langa paste aromatizate cu trufe si servite in sosuri albe, de unt sau smantana.

Preparatele din bucatariile thailandeza, indoneziana, vietnameza, cambodgiana, malaeziana si mexicana, ale caror profile gustative si aromatice implica adesea note citrice, isi gasesc un „ecou” in aromele de portocala ale berii.
Mai mult, chimionul si frunzele de coriandru din aceste preparate isi regasesc in witbier un vechi partener, coriandrul. Notele de boabe de coriandru din witbier potenteaza si completeaza de minune chimionul, sau frunzele de coriandru.

Mancarea indiana, cu simfonia sa complexa de arome ale mirodeniilor, puse in valoare de adausuri de tamarin, lamaie si rosii face si ea un parteneriat bun cu o witbier, cu conditia sa nu contina cantitati uriase de ardei iute.
Witbier este versatila, dar totusi nu indeajuns de robusta pentru a face fata iutelii puternice; accentele iuti, mai estompate, sunt insa tinute bine sub control.

Witbier este racoritoare, carbonatata in mod vivace si bine echilibrata. Aceste calitati ii confera o mare versatilitate. Merge, practic, cu orice, chiar si acolo unde potrivirea nu este perfecta, caci carbonatarea si prospetimea o ajuta sa curete bine cavitatea bucala si sa atenueze nepotrivirile. Cu toate acestea, nu are rost sa fortati asocierile. Exista alte atatea beri care se potrivesc mai bine cu unele categorii de alimente, pe care le voi puncta mai jos.
Nu asociati o witbier cu carnea bine caramelizata si rumenita, pe gratar, la cuptor sau in tigaie. Nu este indeajuns de corpolenta pentru a tine piept in mod ideal caramelului si notelor afumate din aceste preparate.
De asemenea, nu este cel mai potrivit partener pentru deserturile pe baza de ciocolata si cafea, si nici pentru cele foarte dulci.

16 comentarii pe “Hoegaarden witbier

  1. mircea spune:

    🙂 foarte interesat ca te preocupa berea, am sa mai urmaresc aceste cronici.
    Le fel de mult imi place si situl unde am ajuns cautand un sos pt o friptura de vita… in fine, vroiam despre bere sa spun ceva. A fost o perioada cand consumam cu mai mult aplomb numai ca ingrasa al naibii si am cam lasat-o deoparte. In Bruges exista o berarie de familie – ca multe altele de acolo – care produca bere tripla ori quadrupla. Este cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata. Se cheama Strafe Hendrik… nu prea am vazut-o prin magazine, din pacate, se pare ca se fabrica putina si se exporta in america…

    • Radu Popovici spune:

      @mircea: Suntem mai multi pe care ne preocupa berea. Exista o comunitate destul de activa pe FB.
      Stii cum este, orice lucru are macar doua fatete; in cazul berii, ingrasa, dar nu mai mult ca orice alta bautura alcoolica, insa este buna al naibii. 🙂
      Beraria este Straffe Hendrik Brouwerij si este una dintre cele bine cotate. Am auzit de ea, dar nu am gustat inca nimic de acolo. Cand am fost in Belgia, acum cativa ani, inca nu ma preocupa berea si am ratat ocazia de a gusta multe beri interesante. O sa incerc o revenire acolo.
      Totusi, nu cred ca poti spune ca exista doar o bere care iti place mult. Eu am cate una in fiecare stil de bere, si fac alegerea in functie de moment.

      • flubber spune:

        Salut. Sunt un mare amator de witbier. Hoegaarden este una din preferatele mele, chiar pe locul 2 as zice, in preferinte. Seamana foarte mult la gust cu Mons witbier, nu stiu daca ai gustat-o. Ea este pentru mine locul 1. 😆

  2. Florin Ispirescu spune:

    Carjele bisericesti pot duce cu gandul la originea berii, wikipedia zice ca la inceput era manufacturata de calugari (ca multe alte beri).
    In ce supermarketuri se gaseste berea aceasta si la ce pret ? (nu tin minte s-o fi vazut pana acum).

  3. memphis spune:

    Uau! Ai dreptate nu este o fisa de evaluare a unei beri. Este mult mai mult de atit. Cred ca niciodata si nicaieri nu am vazut o prezentare atit de complexa si de completa a unei beri. Mi-a placut in special partea de potrivire cu mincarea. Este inedita pentru mine aceasta modalitate de a caracteriza o bere.
    Mi-a placut si sistemul propriu de notare, care e asemanator cu altele deja existente dar denota preocipare pentru a oferi informatii cu “substanta”.
    Descrierea relativ detaliata a ambalajului este si ea o chestie buna.
    Ca tot am adus vorba ai idee ce inseamna cele doua carje bisericesti prezente pe eticheta?

    Hoegaarden imi place si mie mult. Nu atit de mult ca un weissbier de mare calitate dar este undeva pe aproape. Ce alt witbier ai mai baut?

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Imi pare bine ca ti-a placut prezentarea. Cum spuneam, sunt incepator in ale berii si sper sa nu fi facut vreo greseala in structurarea ei sau vreo apreciere incorecta. Partea de asociere cu mancarea este, dupa mine, cea mai importanta pentru a descrie o bere de calitate.

      Nu stiu ce reprezinta emblema Hoegaarden, desi am cautat semnificatia ei cateva zile. In mod evident, par niste carje bisericesti dar mai mult de atat…
      Nu am mai incercat alta witbier, daca nu socotim MaDonna, o witbier fabricata la Galati dupa procedeul belgian. Hoegaarden este semnificativ peste MaDonna, fara ca aceasta din urma sa fie rea.

    • cristi-j spune:

      De ce descrierea detaliata a ambalajului e o chestie buna daca exista o poza clara?
      Eticheta face referire la vremea cand berea era facuta de calugari. Prima e o carja pastorala iar a doua reprezinta instrumentul (lopata/paleta) folosit de berari pentru amestecarea plamadei la fiert pentru producerea mustului. Suprapuse dau cele doua bresle aflate la originea berii intruchipate de calugari.

      • memphis spune:

        Sigur nu trebuie ca toata lumea sa-mi impartaseasca parerea dar eu simt nevoia descrierii sticlei, capacului si etichetelor din doua motive:
        Unu: pentru ca unele detalii pot scapa atunci cand doar privesti fotografia
        Doi: pentru ca povestita o eticheta (sau o sticla, poate chiar un capac) da la iveala lucruri interesante despre simbolistica unor culori, despre sigle etc. Exact cum a fost cazul si acum.

        Nu stiu daca as fi intrebat ce reprezinta sigla Hoegaarden daca nu as fi citit despre ea la descrierea etichetei.

        • cristi-j spune:

          Apropo de povesti, legat de forma paharului Hoegaarden (nu cel din poza, cel “original” care e un tumbler hexagonal), legenda spune ca a fost inspirat de faptul ca la un moment dat berea se bea din borcanele in care fusese gem. Tot de acolo vine si gustul fructat.

          • Radu Popovici spune:

            @cristi-j: Imi este peste mana deocamdata sa cumpar pahare de la toti fabricantii. Nu am reusit sa gasesc nicaieri, pe de alta parte, pahare neinscriptionate. Este cam aiurea sa prezint un Duvel dintr-un pahar pe care scrie English Bitter.
            Fiecare stil de bere are un pahar recomandat, fie cel al producatorului, fie cel agreat de cei care se pricep mai bine, dar pana acum cel putin eu simt cel mai bine aroma din paharele de tip snifter; mi se par cele mai potrivite pentru degustare. O sa vad in timp daca mi se schimba parerea.
            De fapt, acasa am niste pahare de brandy Cardinal Mendoza, de 650 ml, cu gura larga; ma folosesc de ele cam la orice bere. 🙂

          • cristi-j spune:

            Mi s-ar parea ciudat sa aduni sute de pahare doar ca sa faci poze sau ca sa arate bine. Tu bei din ce-ti convine mai mult iar pentru poze o alternativa ar fi sa folosesti fotografii oficiale. Ce fel de pahare neinscriptionate n-ai reusit sa gasesti, nu cred ca inteleg la ce te referi ?

          • Radu Popovici spune:

            @cristi-j: Ma refer la pahare speciale pentru bere, care sa arate decent, tip pint, snifter, tulip, goblet, mug, pilsner, stange etc. neinscriptionate cu sigla vreunui producator de bere. Ar fi de ajuns doar vreo 10-12 pahare pentru toate tipurile de bere posibile.
            Apoi, pahare inscriptionate, ca si sticlele de bere, se pot colectiona. Am vazut cativa pereti plini cu astfel de rafturi burdusite cu pahare si sticle si arata fabulos. Daca imi deschid vreodata un pub, cu pahare si sticle il voi decora; plus fotografii.

            Nu are niciun haz sa pun poze oficiale la berile “mele”. Mai ramane sa iau si o descriere oficiala si nici macar nu mai trebuie sa beau berea respectiva. 🙂

Dă-i un răspuns lui Radu Popovici Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.