“Sailor” – un mic paradis al fructelor de mare
Pe terasă la "Sailor" - Barcelona
Când coborâţi pe Rambla, până la statuia lui Cristobal Colon, drept înainte daţi de Rambla de Mar, o promenada foarte frumoasă, pe un pod de o formă interesantă, pavat cu scânduri. Dacă vă este foame, puteţi s-o cotiţi la stânga. Şi să lăsaţi Rambla de Mar pentru altă dată. Drumul la stânga merge paralel cu ţărmul şi duce la o sumedenie de restaurante, despre unul dintre ele putând eu jura, cu mâna pe inimă, că este de bună calitate şi că nu vă va dezamăgi. Se numeşte „Sailor”.

Restaurantul "Sailor" - Barcelona
După cum îl arată şi numele, la „Sailor” se poate mânca un bun asortiment de peşte şi fructe de mare. Credeţi-mă că ştiu bine, am fost acolo de 2 ori, şi la prânz şi seara.

Împreună cu "de Niro" - restaurant "Sailor", Barcelona
Am revenit pentru că mâncarea este excelentă, iar serviciul ireproşabil, aşa cum nu găseşti prea des în Barcelona. Chelnerul, iute ca o zvârlugă, semănând oarecum cu Robert de Niro, era zâmbitor şi extrem de amabil. Nu ştia o boabă de engleză (şi îl suspectez de aceeaşi lipsă şi în alte limbi ale Pământului), dar compensa prin bunăvoinţă.

Restaurant "Sailor" - Barcelona
Restaurantul are doar câteva mese înăuntru şi încă pe atâtea afară, pe o terasă încălzită, dar respiră stil: este elegant, decorat cu gust, foarte curat şi discret. Poţi veni acolo cu iubita (cazul meu), cu parteneri de afaceri, cu prietenii, ai în permanenţă intimitatea asigurată. Nu se vorbeşte tare, chelnerul este discret şi eficient, iar bucătarul ştie meserie.

Fructe de mare la "Sailor" - Barcelona
Cea mai bună paella pe care am mâncat-o în Barcelona, aici a fost gătită. Aproape că suspectez şi faptul că bucătarul s-a îndurat să gătească chiar cu şofran, şi nu cu obişnuitul colorant galben, care în supermarketurile lor se vinde la borcane de 500 g. După cum puteţi vedea şi din poze, am încercat şi alte preparate, nu m-am oprit la paella. Excepţionali au fost creveţii cu sos de homar, iar platoul pescarului, plin de fructe de mare, a fost o încântare nu doar pentru papilele gustative, ci şi pentru ochi. Câtă diferenţă între acel şmecheresc „Lăsaţi că vă pregătesc eu un platouaş…“, adesea întâlnit în restaurantele bucureştene, platouaş care costă de te rupe şi te satisface mai deloc. La „Sailor” preţurile sunt acceptabile: 2-3 feluri de mâncare, plus o sticlă de vin te duceau pe la 40 de euro. Nu era chiar puţin, dar totul era gătit impecabil, iar serviciul era de excepţie pentru Barcelona. De fiecare dată, la sfârşitul mesei „de Niro” ne aducea din partea casei, desfăcând-o în faţa noastră, o sticlă de şampanie italienească. Gestul conta mai mult decât calitatea şampaniei, care nu era cine ştie ce. Totuşi, acest restaurant a fost singurul din Barcelona care, in preţul mesei, ne-a oferea şi iluzia că am primit ceva pe gratis.

Cam atât despre Barcelona, cu bune şi cu rele. O experienţă interesantă din multe puncte de vedere: un oraş minunat de frumos, clădiri cu o arhitectură nebună în sensul bun al cuvântului, un port extrem de curat şi de cochet, pieţe extraordinare, câteva restaurante bune. O adevărată metropolă occidentală. Merită vizitată, dar nu m-am simţit atât de bine încât să-mi doresc să revin în viitorul apropiat.

Din aceeaşi serie de posturi:
Frumos oraş…
La Boqueria
Piaţa Santa Caterina