Iata o reteta foarte simpla, rapida si interesanta de urmarit, destinata in special copiilor. Sunt sigur ca toata lumea le dedica deserturi, si ca gasiti astfel de retete in multe alte locuri. Eu va ofer o altfel de reteta, conceputa pentru a le starni curiozitatea si interesul. Educati-le gustul prezentandu-le ingrediente inedite, frumos colorate si gatite gustos.
Curatati crevetii impreuna cu juniorul, aratandu-i cum se procedeaza, si gatiti-i in prezenta lui, caci schimbarea de culoare a acestora este spectaculoasa pentru cel care o vede prima data. De asemenea, prepararea in casa a sosului pesto poate fi un punct suplimentar de interes.
Puteti inventa si o poveste, in care inelele cu smaralde sa fie in prim-plan. Aveti grija ca rolul personajului pozitiv sa fie jucat chiar de copil. In rest nu va mai dau sfaturi, bazati-va pe fantezia dvs.
Alte astfel de retete gasiti in cartea digitala “Ne jucam si mancam”.
Bucatarie: Retetele lui Radu
Cantitate: 4 portii
Dificultate: usor
Timp de preparare: 15 minute plus odihna
Timp de gatit: 4 minute
Ingrediente:
24 de cozi de creveti cruzi (circa 500 g)
sare
piper negru, proaspat macinat
1-2 linguri de ulei de masline
1 legatura de busuioc proaspat
50 g branza Parmesan, prospat rasa
2 catei de usturoi, tocati
50 g seminte de pin
4 linguri de ulei de masline extra-virgin, sau cat este nevoie
cateva felii de paine, de 1 – 1,5 cm grosime
Instructiuni:
Se curata crevetii: se desprinde cochilia, tragand usor de picioruse si “decojind-o” in spirala.
Se prepara sosul pesto. Se rup frunzele de busuioc de pe tulpini si se toaca grosier. Se pun apoi intr-un blender. Se adauga semintele de pin, usturoiul, Parmesanul si o parte din uleiul de masline. Se proceseaza pana ce se obtine o pasta omogena. Nu este neaparata nevoie ca pasta sa fie foarte fina, aroma si gustul sunt mai importante. Se regleaza consistenta pastei adaugand ulei de masline si procesand scurt la fiecare adaugare. Se transfera apoi pesto-ul intr-un castron si se acopera. Se lasa sa stea cateva minute, ca aroma sa se dezvolte complet.
Intre timp se incing cele1-2 linguri de ulei intr-o tigaie. Se adauga crevetii si se prajesc 3-4 minute, intorcandu-i o data, pana ce devin roz-portocalii la culoare. Se scot imediat din tigaie si se transfera pe o farfurie calda.
Cat timp se gatesc crevetii, prajiti feliile de paine pana se rumenesc si se fac aurii. Ungetile in centru cu putin sos pesto si taiati-le patratele cu latura de 3-4 cm.
Crevetii, la prajire, se strang, capatand o forma circulara. Se pune cate 1/2 lingurita de pesto in mijlocul circumferintei; asa obtineti ineluse rozalii, cu “smaralde” in centru. Asezati-le peste patratele de paine prajita si serviti-le imediat.
Sfaturi:
La curatare se poate lasa intact ultimul segment al carapacei, cel cu codita, caci aceasta poate servi de “maner” atunci cand crevetii se mananca folosind mainile.
Crevetii trebuie gatiti timpi scurti, circa 3-4 minute, Cand culoarea lor devine roza-portocalie, sunt facuti si trebuie scosi din tigaie.
Daca nu doriti sa va complicati, puteti cumpara sos pesto gata preparat. Totusi, cel facut in casa este incomparabil mai bun si mai aromat; veti rata, de asemenea, toata distractia aferenta prepararii lui, spre dezamagirea juniorului.
Nu aruncati tulpinile de busuioc. Rupeti-le bucati de 4-5 cm lungime si zdrobiti-le usor cu lama cutitului. Puneti-le intr-un castron si acoperiti-le cu ulei de masline. Acoperiti castronul cu folie alimentara si lasati-l cateva ore, ca aroma busuiocului sa infuzeze uleiul. Veti obtine un ulei aromat, foarte bun in salate.
Daca nu gasiti seminte de pin le puteti inlocui cu aceeasi cantitate de seminte de floarea soarelui nesarate. Aroma si gustul nu vor diferi semnificativ.
Preparati o varianta siciliana de creveti cu pesto, inlocuind in reteta semintele de pin cu migdale crude, curatate de coaja. Pentru a le curata de coaja opariti-le 2 minute in apa clocotita, apoi scurgeti-le si clatiti-le cu apa rece. Frecati apoi coaja cu degetele; aceasta se desprinde usor.
Incercati un pesto cu aroma diferita, inlocuind busuiocul cu aceeasi cantitate de patrunjel, coriandru, oregano etc.
Eu nu as fi asa discriminatorie cu sarmalele,chiftelele si
piftiile.
Fiecare isi are locul sau binemeritat.
Ne-au fost injectate in gena. 🙂
Calamarii,sepiile,scoicile….stau bine pe orice masa.
Chiar si pe cele traditionale.
Important este sa fii deschis la minte.
Sa accepti orice experienta culinara noua.
Atunci sigur nu te faci de cacao.
Nu am inca nepoti,dar sper sa apuc sa-i plimb prin toate
bucatariile lumii.
Va pup si va doresc.
Sarbatori fricite !
@Lia: Pai, nici nu sunt discriminatoriu. Zic doar ca ar trebui sa incercam si altceva si sa ne facem datoria de a deschide ochii copiilor nostri.
Radu, eu zic ca ai dreptate. Copiii trebuie un pic dresati, caci nu au capacitatea de a aprecia corect lucrurile.
Al meu mananca orice cand sta la noi, dar se intoarce super-mofturos de la mama, ca asa sunt bunicii. il rasfata in vacanta si strica tot ce realizam noi in restul timpului. Cand revine acasa trebuie sa iau dresajul de la capat. Si a venit din nou vacanta. 🙁
@mircea: Asa pateam si eu cu copiii mei, si eram si eu destul de furios. Totusi ajutorul dat de bunici si matusi a fost deosebit de important. Toata lumea era bine intentionata, dar copiii se intorceau de acolo rasfatati si mofturosi. Acuma, ca adulti, au invatat sa gateasca un piculet si sunt destul de deschisi spre noutati.
Arata foarte bine si este atat de simpla. Daca nu gasesc busuioc proaspat voi folosi un sos peste din comert. Il am deja, asa ca mi-este mai comod. Multumiri pentru idee!
@Laura: Cu placere.
Foarte faina reteta si foarte simpla! Nu avem copii, dar ne putem regala noi cu ea. 🙂
@toni: Puteti fi si voi copii, macar de Sarbatori. 🙂
Invatatura e a doua natura. Al meu fiu de 2,5 ani tine mixerul in mana si se uita fascinant cum albusul devine spuma. Dupa ce a devenit spuma iar eu ii opresc mixerul, isi baga usor “gherutele” pana la cot ca sa atinga spuma. Evident imi arata mainile ca eu sa-l sterg. Sunt absolut convins ca o astfel de reteta aplicata inteligent va afea un efect colosal pentru cei mici. Daca sunt mai mari isi pot prepara aproape singuri (asistati desigur) aceasta reteta. Inca nu am incercat sa-i dau sa curete creveti dar cu prima ocazie o sa fac, daca ma gandesc mai bine as putea sa-l implic mai mult in domeniul asta iar in 3-4 ani sa am un mic chef urland ca talibanul dupa ingrediente prin casa.
@Eugen: Eu am fost un copil foarte sclifosit la mancare. Partial si din cauza exemplului dat de tatal meu. Daca as avea un nepot acum, cand se gasesc multe alimente deosebite, asa as incerca sa-l educ. Eu cred ca nu exista copii cu adevarat mofturosi, decat poate cateva exceptii sau cazuri fara speranta, ci doar prost educati din pdv. culinar.
Oh, altfel reteta e super, imi place mult jocul de culoare si textura! As freca cu o jumatate de catel de usturoi felioarele de paine prajita, pentru inca un “strat” de aroma 🙂
“Curatati crevetii impreuna cu juniorul, aratandu-i cum se procedeaza…”
Oy vey, da’ tu chiar crezi ca toate cocoanele au “ficatii” tari si se apuca sa smulga picioarele si armura gandacilor de apa si pe deasupra intre timp mai explica si copilului oripilat ce si cum!
Cred ca orice mama care isi doreste ca odorul ei sa mai calce prin bucatarie si pe deasupra sa mai si pape orataniile va incepe prin a gati unii gata curatati…
@Flyingroo: Asta-i problema ei. Bucataria face parte din educatie si din cultura generala. Daca vrea un junior troglodit, care sa se “oripileze” de creveti, calmari etc. si sa se faca de cacao prin restaurante, n-are decat sa-i dea in continuare doar sarmale, chiftele si ceafa. Bune si alea…
In rest, ideea cu catelul de usturoi este buna, dar n-am luat-o aici in consideratie. Parerea mea este ca toti copiii trebuie tentati cu gusturi noi, dar accentele pregnante de usturoi, ardei iute, ceapa si piper sunt de evitat la inceput, pana i se educa putin papilele gustative.
Cine este mai indraznet, sau are copilul deja educat in acest sens, o poate insa aplica, si chiar cu mare succes. 🙂