Iată că a venit vremea pentru ultimul articol inspirat de călătoria mea la Istanbul, din luna septembrie a anului trecut. Aveam în minte un alt material pentru astăzi, dar şi aşa m-am cam întins cu aceste articole de turism „culinar” – au trecut câteva luni de la sosirea înapoi în ţară – şi unele amănunte mi s-au mai şters din memorie. Este mai bine să scriu articolul acum, cât încă mai ştiu câte ceva din ce aş fi avut de spus.


Vreau să vă prezint pe scurt un alt restaurant interesant. Dacă „The Han” şi „Rumeli Meyhanesi” abordau bucătăria turcă într-un mod mai tradiţional, „Big Chefs” face acest lucru într-un mod mult mai modern.
Restaurantul este situat la circa 100 m de Turnul Galata, aproape de staţia de metrou Şişhane.
Ne-am aşezat pe mica terasă (nu cred că acolo încăpeau mai mult de 10 mese), căci doream să ne bucurăm de soare. Aproape întreaga terasă era ocupată; interiorul era mult mai spaţios şi, la ora aceea, aproape gol. Nu pot să spun că restaurantul arată impecabil; este modern, foarte occidentalizat, dar sunt destule mici sau mai puţin mici amănunte, care arată că lucrurile nu sunt chiar cum ar trebui să fie. Un pic de praf colo, un geam crăpat dincolo, o etichetă ruptă în partea cealaltă, un fir care atârnă etc. Totuşi, impresia generală nu este deloc rea, iar „Big Chefs” avea să se dovedească o experienţă nu doar neaşteptată, ci şi plăcută.

Deşi se numeşte „Big Chefs” şi arată foarte occidental, meniul este doar în limba turcă. Cu toate că există fotografii, foarte frumoase şi artistice, ale aproape tuturor preparatelor, este destul de dificil să comanzi în totală cunoştinţă de cauză. Conversaţia chelnerilor este şi ea destul de sumară, aşa că trebuie să te bazezi, măcar parţial, pe inspiraţie şi intuiţie.

Preparatele sunt îngrijit montate pe farfurii, uneori chiar spectaculos. Preparatele tradiţionale, ca ciuperci umplute, sunt gătite creativ, îmbogăţite uneori cu sosuri şi/sau garnituri neaşteptate. Totul arăta foarte bine. Foame nu prea ne era, venisem iniţial doar să bem o cafea şi o bere, dar nu ne-am putut abţine şi am comandat şi ceva de mâncare. Nu a fost foarte uşor să ne înţelegem cu ospătarii şi nu au fost în stare să explice în engleză ce conţine preparatul sau cum era gătit, aşa că aveam unele incertitudini apropo de ceea ce urmau să conţină farfuriile noastre.

Nu am avut însă motive de temere. Ciupercile umplute, servite cu sos de brânză aromatizat cu cimbru şi salata de pui cu fulgi de migdale au fost ambele excelente. Porţiile erau generoase, arătau impecabil şi erau gătite perfect. Mărturisesc că am fost impresionat. Practic nu am avut nimic de reproşat, de la temperatura farfuriei la modul în care era asezoinat fiecare ingredient. Se vedea că în bucătărie este un chef care îşi ştie meseria şi că are o echipă bine antrenată.
Preţurile au fost decente, chiar mai mici decât m-am aşteptat.

Deşi aş fi vrut să încerc şi un desert, eram atât de plini încât nu a mai încăput decât nişte ceaiuri. Au venit şi acestea, la fel de îngrijit servite, fierbinţi şi aromate, asortate cu flori, lămâi, zahăr, bomboane şi fursecuri.

A fost ultima noastră masă la Istanbul şi am avut norocul să nu ne dezamăgească. Dacă ajungeţi cumva în Beyoglu şi sunteţi în apropierea Turnului Galata, căutaţi acest „Big Chefs”. Dacă echipa din bucătărie nu s-a schimbat între timp, veţi avea o experienţă foarte plăcută.
Reţineţi: „Big Chefs”, Tünel Meşrutiyet Caddesi No 176, 34200 İstanbul