Iata ca a venit vremea pentru ultimul articol inspirat de calatoria mea la Istanbul, din luna septembrie a anului trecut. Aveam în minte un alt material pentru astazi, dar si asa m-am cam întins cu aceste articole de turism „culinar” – au trecut cateva luni de la sosirea înapoi în tara – si unele amanunte mi s-au mai sters din memorie. Este mai bine sa scriu articolul acum, cat înca mai stiu cate ceva din ce as fi avut de spus.
Vreau sa va prezint pe scurt un alt restaurant interesant. Daca „The Han” si „Rumeli Meyhanesi” abordau bucataria turca într-un mod mai traditional, „Big Chefs” face acest lucru într-un mod mult mai modern.
Restaurantul este situat la circa 100 m de Turnul Galata, aproape de statia de metrou Şishane.
Ne-am asezat pe mica terasa (nu cred ca acolo încapeau mai mult de 10 mese), caci doream sa ne bucuram de soare. Aproape întreaga terasa era ocupata; interiorul era mult mai spatios si, la ora aceea, aproape gol. Nu pot sa spun ca restaurantul arata impecabil; este modern, foarte occidentalizat, dar sunt destule mici sau mai putin mici amanunte, care arata ca lucrurile nu sunt chiar cum ar trebui sa fie. Un pic de praf colo, un geam crapat dincolo, o eticheta rupta în partea cealalta, un fir care atarna etc. Totusi, impresia generala nu este deloc rea, iar „Big Chefs” avea sa se dovedeasca o experienta nu doar neasteptata, ci si placuta.
Desi se numeste „Big Chefs” si arata foarte occidental, meniul este doar în limba turca. Cu toate ca exista fotografii, foarte frumoase si artistice, ale aproape tuturor preparatelor, este destul de dificil sa comanzi în totala cunostinta de cauza. Conversatia chelnerilor este si ea destul de sumara, asa ca trebuie sa te bazezi, macar partial, pe inspiratie si intuitie.
Preparatele sunt îngrijit montate pe farfurii, uneori chiar spectaculos. Preparatele traditionale, ca ciuperci umplute, sunt gatite creativ, îmbogatite uneori cu sosuri si/sau garnituri neasteptate. Totul arata foarte bine. Foame nu prea ne era, venisem initial doar sa bem o cafea si o bere, dar nu ne-am putut abtine si am comandat si ceva de mancare. Nu a fost foarte usor sa ne întelegem cu ospatarii si nu au fost în stare sa explice în engleza ce contine preparatul sau cum era gatit, asa ca aveam unele incertitudini apropo de ceea ce urmau sa contina farfuriile noastre.
Nu am avut însa motive de temere. Ciupercile umplute, servite cu sos de branza aromatizat cu cimbru si salata de pui cu fulgi de migdale au fost ambele excelente. Portiile erau generoase, aratau impecabil si erau gatite perfect. Marturisesc ca am fost impresionat. Practic nu am avut nimic de reprosat, de la temperatura farfuriei la modul în care era asezoinat fiecare ingredient. Se vedea ca în bucatarie este un chef care îsi stie meseria si ca are o echipa bine antrenata.
Preturile au fost decente, chiar mai mici decat m-am asteptat.
Desi as fi vrut sa încerc si un desert, eram atat de plini încat nu a mai încaput decat niste ceaiuri. Au venit si acestea, la fel de îngrijit servite, fierbinti si aromate, asortate cu flori, lamai, zahar, bomboane si fursecuri.
A fost ultima noastra masa la Istanbul si am avut norocul sa nu ne dezamageasca. Daca ajungeti cumva în Beyoglu si sunteti în apropierea Turnului Galata, cautati acest „Big Chefs”. Daca echipa din bucatarie nu s-a schimbat între timp, veti avea o experienta foarte placuta.
Retineti: „Big Chefs”, Tünel Mesrutiyet Caddesi No 176, 34200 İstanbul
…da, mi-am amintit de paharutele cu ceai…
Fotografiile sunt frumoase si preparatele arata bine (proaspete si frumos aranjate ) si, daca au fost si gustoase, se poate trece cu vederea lipsa traducerii lor. Din pacate, la noi, am intalnit cam des situatia inversa : denumiri pretioase si pretentioase, englezite si chiar frantuzite, dar, gustul preparatelor lasa mult de dorit, iar chelnerii, oricum, nu au legatura cu ceea ce servesc… Asa sunt sunt eu, carcotasa…
In concluzie, prefer un loc curat si decent cu preparate bune decat sclipici si nimic altceva.
@Stanescu Mirela: Da, mai ales ca la noi, in lipsa acuta de turisti, denumirile doar in italiana, franceza, spaniola sau engleza nu-si au deloc rostul. Poate doar daca restaurantul cu pricina are 90% doar clienti de alta nationalitate, dar imi este greu sa cred ca asa ceva se poate intampla intr-un local public de la noi.
Situatia descrisa de tine se intalneste in destule locuri, din pacate, dar avem si restaurante decente, sau chiar bune. Avem inca o mare lipsa de patroni, bucatari, ospatari si public educat si care sa stie ce sa ofere si ce sa ceara.