Intrebari-Raspunsuri

M-am gandit ca aceasta pagina ar putea fi utila. Nu sunt vreun mare specialist, dar stiu unele lucruri si as putea fi de oarecare ajutor.

Să nu-mi cereti rețete cu dedicație. Mi se cer zeci de rețete, traduceri și sfaturi în fiecare lună. Atât în scris, pe blog și pe mailul personal, cât și la telefon. Cine face o astfel de cerere trebuie să știe că nu este singurul cu astfel de pretenții. Nu am timp să acopăr aceste cereri și nici nu vreau s-o fac. Cine are nevoie de rețete, să și le caute singur(ă). Aici, pe blog, sau oriunde altundeva.

Cereti informații, nu rețete. Sprijin din tot sufletul pe cei care doresc sa se educe si isi cauta surse de inspiratie. Ofer deci, cu plăcere, informații despre cum să gătiți mai corect și mai variat: despre tehnologie culinară, despre ingrediente, despre ustensile. Atât cât mă pricep și în măsura timpului disponibil.

Nu ma intrebati ceea ce ati putea gasi si singuri cu o simpla cautare pe Google, in 2 minute, pe site-uri in limba romana. Ii inteleg pe cei care nu stiu limbi straine, dar nu si pe cei care, in loc sa cheltuie 2 minute din timpul lor, ma pun pe mine la treaba.


  1. madalina spune:

    Felicitari pentru blog! Il urmaresc cu mare placere. Va invit in Piata Matache, unde s-a deschis un nou magazin cu produse specifice bucatariei asiatice, ”Asia’n bucate” 🙂 suntem la inceput si un feedback e binevenit.

  2. Oana spune:

    Buna, Radu

    Imi place blogul tau, am dat peste el cautand retete de foie gras. Imi poti spune, te rog, de unde se poate cumpara un ficat de rata special pentru a face un pate in casa?(exista magazine specializate in Bucuresti, sau Auchan, Carrefour, etc, sunt suficiente?)
    Multumesc

    • Radu Popovici spune:

      @Oana: Bine ai venit pe blog; ma bucur ca iti place.
      Ce vrei sa spui cu „ficat special”? Din orice ficat se poate face o pasta, adica pate.
      Daca te referi doar foie gras, atunci cumperi ficat de gasca sau rata indopate, care se gasesc destul de des in hipermerketuri ca Auchan, de exemplu.

  3. Mihai spune:

    Salut Radu,
    Am nevoie de un mic sfat.
    Am facut anul acesta dulceata de ardei iuti si am constatat ca indragesc aceasta dulceata, acum doresc sa mai fac o portie dar insotita de ceva fructe sau legume care sa aromeze putin dulceata.
    M-am gandit la mere, gutui, piersici …… aici astept o mica sugestie de combinatie.

    Multumesc anticipat,
    Mihai

      • cristi-j spune:

        Varietatea de chutneys e foarte mare si la fel e usurinta in denumiri.
        Pentru mine un chutney trebuie sa prezinte o componenta acrisoara data de otet, tamarind, suc de citrice si/sau altele asemenea. Esti de acord cu acest punct de vedere ?

        • Radu Popovici spune:

          @cristi-j: Nu stiu daca sunt, sau nu, de acord; cum spuneai, variantele sunt infinite. Daca este sa ma refer doar la gustul meu, atunci da, si eu am nevoie de o componenta acida.
          Dulceata de ardei iute are urmatoarea structura, sa-i zicem, de baza: 1/3 ardei iute, 1/3 zahar si 1/3 otet. Componenta acida, deci, din belsug.
          Un adaus suplimentar de fructe si mirodenii reduce ponderea componentei acide, dar ea continua sa existe.

        • Radu Popovici spune:

          @Mihai: Doar ca nu este dulceata, de fapt; cel putin nu in sensul pe care il dam noi in mod obisnuit. 🙂
          Este un sos dulce-picant, un condiment, sau „chutney”, cum zic anglofonii, ori „plat relevé” dupa francofoni.

    • Radu Popovici spune:

      @moise tiberiu: Din pacate nu. Am in plan cateva carti, dar sunt sceptic in ce priveste interesul publicului. Poate cand iesim din criza, daca mai apuc zilele alea. 🙂

  4. picu mariana spune:

    Eu am inceput procesul de facere al Mostarda di fruta , cu fructe proaspete (ala care se face in 72 ore ) si imi trebuie o concentratie mai tare , uleiul este mai slab , eu am inceput sa-l folosesc la salate si este foarte bun ….oricum va multumesc si pentru reteta mea voi face un amestec de faina de mustar , vin alb , ulei de mustar si mustar iute …..stiu cum este Mostarda di fruta si am si consumat si de aia vreau sa-mi fac eu in casa ….imi place sa fac retete din astea mai aparte …..o seara frumoasa va doresc ….

    • Radu Popovici spune:

      @picu mariana: Ati ales, deci, varianta cremoneza. Eu o prefer pe cea cu fructe confiate; se face in mai putin de o ora si este, dupa preferintele mele, mai gustoasa.
      SPor la lucru!

  5. picu mariana spune:

    Domnul Radu cum as putea sa fac picaturi de mustar pentru Mostarda di fruta , eu la inceput am crezut ca se poate folosi ulei de mustar , dar vad ca nu este asa …. Va multumesc frumos …..o mica sugestie imi va fi de folos …..o zi minunata va doresc ….

    • Radu Popovici spune:

      @picu mariana: Nu prea inteleg intrebarea. Cum adica „picaturi de mustar”? Mostarda di frutta este un fel de garnitura picanta (relish) preparat din fructe uscate, mere, mustar de Dijon, mirodenii etc.

      Si se poate, intr-adevar, folosi ulei de mustar, chiar daca normele idioate din UE obliga producatorii sa scrie pe sticle „Numai pentru uz extern”. In India si Bangladesh se gateste bine mersi cu ulei de mustar. AM gatit si eu de nenumarate ori.

  6. Cristian spune:

    Buna Radu,

    Sunt un mare fun al site-ului tau, astazi intamplator am descoperit la Carrefour doua varietati de ciupecute: Mini Oyster si Enoki Mushroom. Am inteles ca sunt specifice bucatriei asiatice. Daca ai cunostinte despre ele imi poti da te rog mai multe detalii, poate chiar si ceva retete?

    Multumesc.

    • Radu Popovici spune:

      @Cristian: Intrebarile tale necesita un raspuns lung si nu am timp acum. Probabil nu voi avea niciodata. Vestea buna este ca gasesti in limba romana tot ce vrei despre aceste ciuperci, inclusiv retete. Vezi ca ciupercile oyster sunt numite si pleurotus, asta ca sa te ajute la cautare.

      Te rog, fara suparare, ca pe viitor sa incerci 5 minute sa te descurci si singur. Deja internetul romanesc abunda in informatii despre aproape orice; nu cred ca este nevoie sa ma pui pe mine la lucru pentru ceva ce gasesti singur cu maxim 2 clicuri de mouse. In plus, daca te descurci singur ai o satisfactie mai mare. 🙂

      • Cristian spune:

        @ Radu nu ma supar, imi dau seama ca esti foarte ocupat, cred ca nu m-am exprimat eu foarte bine, am cautat inainte sa te intreb si tot ce am gasit despre baby oyster (pleurotus) si enoki au fost retete in care ele se foloseau crude in salate aproape in marea majoritate a retetelor. ( o singura reteta avea baby oysters prajite usor la tigaie). Intrebarea era de fapt daca este in regula a fi consumate crude? 🙂

        Multumesc.

        • Radu Popovici spune:

          @Cristian: Sigur ca este in regula… daca iti plac crude. Gatite mi se par mai bune, dupa gustul meu.
          Pe de alta parte, gasesti si la mine pe blog tot felul de retete, asiatice si occidentale, cu ciuperci de tot felul. Alege dintre ele si foloseste ciupercile care te intereseaza.

  7. Didi spune:

    Radu, acum iti stiu de frica, sa stii ca am cautat pe Google inainte de a intreba, pe blog n-am gasit ceva precis, mai stiam si eu cate ceva. Vin cu o intebare banala. …Dar mai intai trebuie sa ma apar si sa iti spun ca nu mananc cartofi prajiti pai, ca sa nu adaug multe calorii, desi imi plac. Ai mei cer.
    Eu nu stiu ce sa le mai fac, ca sa fie crocanti. Dom’le, nici cartofii nu mai sunt ce au fost. 😛 Cum ii scot pe prosopul de hartie la scurs, cum se transforma in niste matze moi care nu aduc deloc cu cartofii prajiti nesanatosi de la fast-food.
    Am grija sa nu fie soiul fainos alb. Incing bine o baie de ulei ca sa fie bine cuprinsi. Ii sarez dupa ce s-au scurs. Altceva nu stiu ce sa le fac. Eu cred ca e din cauza soiului. Am citit ca la fast-food ii pun asa congelati si nu stiu ce soc fac si de aceea raman tari, pt ca sunt congelati 🙂 . Cred ca sunt povesti si tine numai si numai de soi si de nepriceperea mea de a-i alege pe aceia buni de prajit.
    Stii tu vreun truc pt ca sa ii fac crocanti?

    • Radu Popovici spune:

      @Didi: Zici ca-mi stii de frica, adica iti pasa de ceea ce am scris acum cateva zile. necazul este ca le pasa tot celor care au avut mereu bun simt, nu si celorlalti. Acestora, prin natura lor, nu le va pasa niciodata; deci, nu-mi vor sti de frica in veci. 🙂

      Revenind la ce m-ai intrebat, nici cartofii nu mai sunt ce au fost, sunt de acord. Acum nu cred ca mai poate cineva sa afirme care sunt buni pentru fiert si care pentru prajit; uneori este indicat pe ambalaj, dar am descoperit ca indicatiile nu sunt corecte intotdeauna.

      Bun, in primul rand ai nevoie de cartofii potriviti; este vorba despre continutul de amidon si aici nu prea ai ce face: iei cam ce gasesti pe piata. Poti insa urma cativa pasi care ajuta.

      Cartofii se taie bucati uniforme, ca sa se gateasca in acelasi timp. Sa zice, bare de 5-6 mm grosime. Sau chiar ceva mai grosi.
      Apoi, bucatile se spala in apa rece circa 30 de minute, ca sa scapi de o parte din amidon.
      Apoi, se sterg bine de tot de apa; trebuie sa fie cat mai uscati, altfel nu se fac crocanti.

      Se gatesc cartofii in 2 transe: una in ulei incins pe la 135 °C, timp de cinci minute. Ii scoti cu un paianjen, sau o spumiera, ii scurgi bine de ulei si ii lasi sa se raceasca complet (scuza cacofonia). Cel mai bine este sa ii pui in frigider atunci cand ajung la temperatura camerei. Ii poti tine acolo 30 de minute.

      Apoi, incingi uleiul la 180 °C si ii prajesti 5-6 minute, pana se rumenesc frumos. Ii scurgi de ulei, dar nu-i lasi sa zaca pe hartia care a absorbit uleiul, caci sunt sanse sa se inmoaie la loc pe partea care atinge hartia. Nu se lasa pe hartia absorbanta mai mult de 1-2 minute.

      Daca nici asa nu-ti ies crocanti, sunt de vina cartofii si mai ai ce face. Incerci cu altii, cu alta ocazie.

        • Cristian spune:

          Explicația lui Radu este o variantă mai scurtă a metodei lui Heston Blumenthal. Dacă bagi pe Google „heston blumenthal fries”, primul articol explică exact ce și cum. Am încercat, funcționează dar durează ceva timp. Dacă ești perfecționist(ă), atunci merită. Metoda asta e pentru cartofi cu un conținut ridicat de amidon. Pentru cei din soiul mai „waxy”, adică mai scăzuți în amidon, merge să îi pui cu ulei la temperatura camerei într-o oală (cam 1.5 litri pentru 1 kg cartofi) și îi pui la „fiert” la foc mare. Când ajunge uleiul să fiarbă, începi să amesteci des timp de 15 minute până ajung crocanți. Și asta e încercată și merge la fix. De asemenea conținutul de ulei absorbit este de 13% în comparație cu 20% folosind metoda prăjirii duble. Uleiul se poate refolosi pentru alte chestii ulterior. Rețeta asta e de la America’s Test Kitchen.

  8. Cristian spune:

    Salutări,

    Caut și eu sos de soia cu ciuperci (mushroom flavored dark soy sauce) Pearl River Bridge în București. Am încercat să comand de pe Amazon UK dar nici unul dintre vânzători nu vrea să trimită în România. Aș fi recunoscător dacă Radu sau altcineva ar putea să-mi zică unde găsesc așa ceva. Mulțumesc!

  9. Marius spune:

    salut!
    Am incercat destule dintre retetele tale Radu si le consider delicioase! de fiecare data cand vreau sa incerc ceva intai caut pe blog-ul tau! Imi placeau in mod deosebit retetele prezentate in format video.Am observat ca link-ul: Retete/Video nu functioneaza. E in lucru? Va mai exista pe viitor sau nu?
    Salutari!

  10. Ava spune:

    Buna ziua,

    Puteti sa imi oferiti o reteta profesionista de tocanita de purcel si cartofi? Am incercat destule variante dar nici una nu m-a impresionat total.

    Va multumesc

    • Radu Popovici spune:

      @Ava: Buna ziua. Eu nu ofer retete cu dedicatie. Poate daca as fi avut timp as fi facut-o, dar nu este cazul. Ofer doar retetele pe care le postez pe blog.

        • Radu Popovici spune:

          @Ava: Sunt zeci de persoane care imi tot cer in permanenta cate ceva: retete, informatii, recomandari etc. Am si eu o viata care se desfasoara in afara acestui blog, nu-mi pot risipi timpul pentru orice fleac.
          Va pare rau? Mie imi pare rau, fiindca nu intelegeti situatia. Poate ca lipsa despre care vorbiti este in alta parte, nu la mine. Nu-i problema, m-am obisnuit in 6 ani de blog.

          • Ava spune:

            Cand cineva poate da o informatie nu ii trebuie o luna, ci doar cateva minute. In sustinerea afirmatiei mele si dovedind iar lipsa dv de tact este timpul acordat raspunsului la cererea mea, cand puteati scrie cateva cuvinte cu o reteta.
            Cu asta o sa ramaneti – cu o aroganta banala, fara folos si cu o lipsa de respect din partea celor care au vizitat blogul.

          • Radu Popovici spune:

            @Ava: Va dati seama ca si reciproca este valabila: la cat timp ati pierdut aici cu 3 comentarii, puteati cauta singura pe Internet singura o noua reteta. Chiar, de ce nu faceti asta? Aici unde comentati este o rubrica de intrebari, nu de cerut retete. De ce nu ma intrebati de ce va iese carnea de vita prea uscata, de exemplu? Ati fi primit sigur raspuns si un link catre un articol detaliat. Si tot asa, cu multe alte zeci de posibile intrebari.

            Am 900 de retete pe blog, slava Domnului ca aveti de unde alege, nu este nevoie sa cereti una „profesionista”, special pentru dvs.
            Dupa mine, cererea dvs. arata aroganta si lipsa de consideratie fata de timpul meu. Sa cadem de acord ca nu suntem de acord si cu asta basta.

  11. Didi spune:

    Buna seara, Radu,
    Cand va fi timp de raspuns, as vrea sa stiu daca este vreun temei, vreo explicatie (dpdv chimic/fizic) privind beneficiile metodei traditionale de a pune dulceata rece in borcanele sterilizate ci nu fierbinte, imediat sigilate, si intoarse pe capac o vreme. Eu anul trecut am probat metoda noua (a doua) si sunt incantata pt ca nu a fermentat nimic, in conditii de cald in camara din apartament. Mai am si acum din dulceata aceea.

    Mi s-a transmis cu prietenie ca dulceata se pune numai rece, doar la gem merge a doua metoda.
    Multumesc!

    • Radu Popovici spune:

      @Didi: Marturisesc ca eu folosesc metoda in care cu intorsul pe capac. Nu stiam de aceea in care dulceata se pune rece in borcane. NU-mi vine in minte vreo explicatie acum, dar daca functioneaza trebuie sa existe una. O sa ma interesez.

      • Didi spune:

        Multumesc!
        Sa stii ca eu m-am abonat cred chiar in prima zi cand ai anuntat schimbarile, dar abia acum, stand de vorba, imi dau seama ca n-am primit nici un newsletter de la tine. Nu imi mai amintesc daca mi-a sosit pe mail linkul ca sa confirm abonarea, la acea vreme. Am incercat sa ma reabonez si ma vede deja abonata si nu ma lasa. Am cautat si in spam si nu am nimic de atata vreme de cand ai noul site.
        Poate este de ajutor sa ma dezabonezi tu ca sa ma pot reabona …cumva … Nu sunt foarte priceputa la tehnic.
        Multumesc!

          • Didi spune:

            :)) …credeam ca pe astea mai marunte le „mesteresti” tu. Ti-a scos vad vechiul pluggin cu abonarea (eu acum nu mai gasesc deloc fereastra de abonare), probabil va aparea alta cale zilele urmatoare.
            Pai sa te abonezi tu primul, ca sa vezi daca primesti newsletter de la tine pe mail 🙂 …N-ai dat importanta, vad, sau tu aveai pile si primeai 😛

          • Radu Popovici spune:

            @Didi: Am rezolvat cu newsletterul… cred.
            Nu m-a interesat chestia cu RSS feed, newsletter, trafic etc. Si nici acum nu ma preocupa prea mult. Oricum, cred ca blogul meu este unul mai „de nisa”, asa ca nu ma astept ca vreodata sa sparg recordurile de trafic.
            Un singur lucru mi-am dorit: mai multe comentarii, mai multea interactiune cu cititorii. Am incercat una-alta si nu a mers. Indiferent de eforturile mele, tot doar cativa sunt cei care comenteaza; intr-un final m-am resemnat.

          • Didi spune:

            Nu mai am reply sub ultimul tau comentariu.
            ….Am inteles. Eu mereu am ceva de intrebat, cu parerea cam evit sa imi dau pt ca nu am studii in gastronomie si mi-e ca spun public prostii, dar stiu ca esti extrem de ocupat si m-am sfiit sa comentez de fiecare data cand vin pe aici, desi am impulsul sa ma cam bag in vorba.
            Tot nu pot sa ma reabonez, deoarece inca ma vede abonata, dar poate ca nu e nevoie si ai reglat transmiterea. Voi afla la urmatoarea postare. Nu am invatat lectia RSS, nu am avut timp sa ma informez, probabil ca este mult mai simplu. Parca imi trebuie un program de decodare, sau asa ceva.

          • Didi spune:

            De ieri am invatat-o pe asta cu RSS. Intrucat nu merge aici la tine pluginul de abonare prin mail, am zis ca sa ma abonez RSS, …. uitasem ca ai zis ca nu te intereseaza. Nu-i icons-ul RSS, dar nimeni in afara de mine probabil ca nu tipa (tzipa) dupa asta, asa ca fii pe pace, stiu ca la tine se intra prin blogroll si basta 🙂

  12. Remus spune:

    Ma chinui sa invat acum carnea pe gratar, si as vrea sa stiu cand este , in „sange” , „mediu” si „bine facut” fara ca sa pun mana pe ea, sau sa incerc, o sa lucrez la un gratar intr-un mare eveniment din norvegia, si eu o sa fiu responsabil de gratar pentru toate carnurile, o sa am in jur de 1000 de oameni pe zi…si mi-e frica doar de carnea de vita, scarica, si rasol, ca nu am mai avut de a face cu el pe gratar, orice informatie este mai mult decat bine primita…

    • Radu Popovici spune:

      @Remus: Pai, bine, domnule, de ce te-ai bagat la asa ceva daca nu stii? Gratarul chiar nu este un lucru usor. Iti trebuie practica multa cu toate felurile de carne. Chestia asta nu se poate explica intr-un comentariu scurt. Este o intreaga poveste incepand cu alegerea carnii, marinare, temperare, timpi de gatit etc.
      Sfatul meu este sa cauti filmulete pe youtube. Sunt mai clare decat o poliloghie de 2-3 pagini.

      • Remus spune:

        pentru ca deja am lucrat cu pui si cu hamburgers, si restul carnilor, si asta era singura carnea care nu am avut de a face, si sunt constient ca gratarul nu e un lucru usor, mersi frumos de raspuns 🙂

  13. dana spune:

    Buna, ador sticky rice cu mango (orezul lipicios), dar in Romania nu stiu de unde sa il cumpar. Aveti idee unde se gaseste? Multumesc

    • Radu Popovici spune:

      @dana: La magazinele alimentare chinezesti din Dragonul Rosu. Se mai poate cumpara si online, sunt cateva site-uri care vand; de ex.:

  14. Alex spune:

    Buna ziua! Ce parere aveti despre carnea marinata din comert? E la fel ca si cea facuta acasa? Ati folosit-o vreodata? Dar despre marinata uscata? Multumesc anticipat!

    • Radu Popovici spune:

      @Alex: Nu am folosit niciodata carne marinata din comert, de niciun fel. Este atat de simplu sa mi-o prepar singur, dupa gustul meu, incat nu am simtit niciodata nevoia sa o cumpar gata preparata.

  15. Alex spune:

    Buna ziua! Unde as putea gasi informatii utile despre aluaturi in general. ( cantitati, Rețete). Ce am găsit eu pe nenea Google nu prea m-a satisfăcut… Multumesc!

  16. picu spune:

    Stau in Sinaia si daca imi puteti spune , unde pot sa gasesc ,,ulei de mustar ” , aici nu se gaseste , sau cum se prepara reteta din vin alb cu praf de mustar , pentru Mostarda di frutta ….adica ma refer la gramaj ….va multumesc ….

    • Radu Popovici spune:

      @picu: Se gaseste greu si in Bucuresti, dar se mai aduce din cand in cand la magazinele de delicatese sau exotice: Ki-Life, Bacania Veche. Incercati si pe internet, poate aveti noroc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.