La masa cu stramosii – Maya (1)

În urma cu ceva vreme am început un serial de mare întindere, numit „La masa cu stramosii”. Intentia mea era sa ofer informatii despre modul în care obtineau hrana vechile civilizatii antice, despre ingredientele lor culinare, despre ceea ce mancau si, nu în ultimul rand, despre modul în care mancarea era legata de religia si mitologia fiecarei civilizatii.
Daca nu ma însel am început cu Mesopotamia, urmand apoi China, India, Egipt, Dacia, Bizant. Astazi a venit randul civiliyatiei maya. Candva vom povesti, sper, și despre Grecia, Roma și Fenicia, despre celti, incasi și azteci.
Civilizatia maya

Cu totii am învatat la istorie despre marile civilizatii incipiente ale omenirii: Sumer, China, India, Persia, Egipt, Grecia, Roma etc. Nu-mi amintesc ca în manualele de pe vremea mea sa se pomeneasca, pe picior de egalitate cu civilizatiile enumerate mai sus, si cele, la fel de vechi si de prestigioase, din asa-zisa Lume Noua. Lumea în care existasera aceste civilizatii era „noua” doar în perceptia îngusta a europenilor din secolele XV-XVI; altminteri, în acea lume s-au gasit urme care atesta viata și activitate umana încaî de acum multe zeci de mii de ani.

Nu stiu cum stau lucrurile astazi, dar eu la scoala am învatat despre azteci si incasi doar atunci cand a venit vorba despre consecintele marilor descoperiri geografice, adica numai legat de secolul al XV-lea. Despre mayasi sunt aproape sigur ca nu ni s-a mentionat nimic. Nu mai vorbesc de alte civilizatii si mai vechi, ca olmecii, de pilda. Marturisesc ca abia de cativa ani sunt constient de vechimea, misterul si originalitatea civilizatiilor precolumbiene.
Sper ca cele cateva pagini stranse în acest articol sa vi se para interesante.

Introducere
Civilizatia maya este, probabil, una dintre cele mai misterioase. Din ceea ce se cunoaște astazi, a aparut ca prin minune si a disparut în mod misterios. La apogeul ei se întindea din peninsula Yucatan, apartinand astazi Mexicului, în nord, la Marea Caraibilor, iar în sud, pana în actualul stat mexican Chiapas, situat la Oceanul Pacific.
Mayasii locuiau o zona ce cuprindea actualele tari Guatemala si Belize, vestul statelor Honduras si El Salvador, ca si partea de est a actualului Mexic (statele Tabasco, Chiapas, Campeche, Yucatan si Quintana Roo).
Am dat, în perioada de documentare, peste cateva surse care mentionau „imperiul maya”. Prefer sa raman la „civilizatia maya”, caci suprafata maxima ocupata de aceasta nu cred ca depasea suprafata actuala a tarii noastre, adica una foarte mica pentru un „imperiu”. Chiar microscopica, as zice.

Principalele orase mayase au fost Chichen Itza în Yucatan, si Tikal în Guatemala. Acesta din urma adapostea, între secolele IV si IX circa 50.000 de persoane. În perioada de maxima înflorire a civilizatiei maya, în secolul al VI-lea, mayasii formau, dupa unele surse, o populatie totala de circa 2.000.000 de oameni.

Dupa secolul al X-lea, civilizatia maya a disparut… s-a stins. Nimeni nu stie de ce. Arheologii si istoricii au elaborat mai multe teorii, punand extinctia sa pe seama secetei prelungite, invadatorilor straini, a razboaielor civile, bolilor, foametei, cutremurelor, uraganelor sau a unor combinatii de astfel de elemente. Misterul acestei civilizatii este accentuat de cunostintele sale extraordinare. Mayasii excelau în agricultura, olarit, scris, astronomie si matematica, lasand în urma o impresionanta arhitectura, excelente manufacturi si un calendar aproape perfect. Cu toate acestea, nu cunosteau roata.
De fapt, ca sa fiu mai precis, mayasii inventasera cifra si conceptul 0. Simbolul acestuia, în forma de roata, era folosit la jucarii sau alte obiecte, dar nu si ca roata propriu-zisa, caci nu existau animale de povara; nici un animal din acea perioada și acel teritoriu nu putea trage dupa el un car, caruta sau alt vehicol încarcat. Poate mai corect ar fi sa afirm ca mayasii nu foloseau roata, nu ca nu o cunosteau.

Citeste si articolul →   Cucur udang - “Prajele” de creveti

Scurt istoric
Civilizatia maya s-a format în Mezoamerica, termen ce denumeste Mexicul si America Centrala înainte de cucerirea spaniola. Spre deosebire de alte populatii locale din acea zona, mayasii ocupau un bloc compact, care i-a ajutat sa reziste în fata atacurilor altor populatii din Mezoamerica.

Cu toata omogenitatea acestui bloc compact, mayasii ocupau totusi trei subzone destul de diferite ca mediu si cultura: nordul tarii, situat în peninsula Yucatan; sudul tarii, care ocupa regiunea muntoasa din sudul actualei Guatemala; partea care era centrata în districtul Peten, din actuala Guatemala, plus restul zonelor care apartin astazi statelor Mexic, Belize, El Salvador si Honduras.

Primele urme ale civlizatiei maya au o vechime de circa 10.000 de ani, dar primele asezari mari mayase dateaza din anul 1800 î.H., adica de la începutul a ceea ce astazi este numita „perioada preclasica”. Epicentrul civilizatiei preclasice era în zone aflate astazi în Belize, Guatemala si Honduras.

În mijlocul acestei perioade preclasice, care a durat pana în anul 300 î.H., asezarile maya s-au extins, ajungand în contact cu alte civilizatii mezoamericane, ca olmecii. Ca si alte popoare mezoamericane, ca zapotecii, totonacii si aztecii, mayasii au împrumutat o serie de elemente religioase si culturale, ca si sistemul de numarare si faimosul lor calendar, de la olmeci. În partea tarzie a perioadei preclasice, orasul Mirador, situat la nord de Peten, era unul dintre cele mai mari orase construite vreodata în perioada precolumbiana. Dimensiunile sale surclasau orasul Tikal, capitala tarii, si arata faptul ca civilizatia maya a avut mai multe momente de maretie, chiar înainte de perioada clasica, socotita a fi cea de înflorire maxima.

Perioada clasica a început pe la anul 250 d.H. si a durat pana în jurul anului 1.000 d.H.; istoricii o denumesc epoca de aur a civilizatiei maya.
Existau atunci peste 40 de orase, incluzand Tikal, Uaxactún, Copán, Bonampak, Dos Pilas, Calakmul, Palenque si Río Bec. Fiecare dintre ele avea o populatie între 5.000 si 50.000 de oameni. Pe atunci, populatia mayasa atingea 2.000.000 de oameni.

Sapaturile arheologice au scos la iveala piete, palate, temple si piramide, ca si terenuri pentru jocul cu mingea, care avea în cultura mayasa un important rol ritual si politic. Orasele mayase erau înconjurate si sustinute de o mare populatie de fermieri. Principala tehnica folosita de mayasi era aceea în care campurile erau despadurite si arse, adica una relativ primitiva; mai tarziu au facut, însa, si dovada cunoasterii unor tehnici mai avansate, ca irigarea si cultivarea pe terase.

În aceasta perioada epicentrul civilizatiei mayase s-a mutat în Yucatan. Motivele nu sunt clare. Se banuieste ca acest lucru s-a petrecut pentru ca mayasii epuizasera sursele de lemn de constructie si de calcar din care obtineau cimentul necesar constructiilor. Mayasii atinsesera un nivel uimitor de civilizatie, complexa si rafinata, iar constructiile gigantice erau cea mai importanta forma de materializare a sa.

Oricum, mayasii acestei perioade faceau deja comert cu aztecii, schmband, printre altele, sare, obsidian, jad, cacao, pene, vase de lut, copal (o rasina aromata), piei de jaguar, miere, bumbac, peste sarat si carne afumata.

Cum obtineau mayasii hrana
Bucataria mayasilor era înrudita strans cu cea a mixtecilor, olmecilor, incasilor, toltecilor si aztecilor. Desi toate aceste civilizatii erau separate în timp si spatiu, toate au existat într-un univers cu resurse comune, unde comertul si cuceririle succesive au jucat rol de liant uniformizator.

Citeste si articolul →   La masa cu stramosii – India (3)

Mayasii mancau, cel putin pentru mine, neasteptat de variat. Acest lucru s-a datorat în buna masura disponibilitatii unor tipuri de resurse foarte diferite, terestre si maritime, obtinute prin diverse tehnici ca vanatoarea, pescuitul, culegerea de fructe, legume si ierburi salbatice, dar, si agricultura.

Calendarele extrem de precise lasate de mayasi determinau ciclurile de plantare si recoltare, momentele propice de desfasurare ale campaniilor militare, ale ritualurilor religioase, ca si cele de începere ale proiectelor civile si ale sacrificiilor umane.
Nu exista o agricultura intensiva propriu-zisa, era vorba mai curand de o domesticire a plantelor si de o selectie dirijata. Cum spuneam cu alt prilej, populatiile precolumbiene au fost, fara urma de îndoiala, unii dintre primii ingineri geneticieni din lume.
Ca exemplificare iata mai jos cateva etape din transformarea pe care teosintul, o cereala salbatica, a suferit-o pentru a ajunge porumbul cunoscut de noi astazi, cu ajutorul fermierilor precolumbieni și inginerilor geneticieni moderni. Metodele folosite pentru a ajunge aici cu fost, mai întai, în cazul precolumbienilor, selectia dirijata, apoi modificarea genetica.
De la teosint la porumb - sursa foto: tomsviewpoint.blogspot.com
Cultivarea plantelor se concentra pe cateva alimente principale, dintre care cel mai important a fost, fara nicio îndoiala, porumbul.
Cea mai mare parte din agricultura se facea nu pe campuri mari, ci în mici gradini circulare, obtinute prin defrisare, numite „pet kot”. „Pet” înseamna „circular”, iar „kot” denumea un fel de zid, format din pietre asezate unele peste altele, aluzie la modul în care erau delimitate aceste loturi cultivate.

Mayasii cunosteau o serie de tehnici care permiteau defrisarea pamantului si realimentarea acestuia cu nutrienti. Una dintre acestea era taierea arborilor si arderea cioturilor si radacinilor, o tehnica ce curata locul si îl facea propice pentru cultivare, dar care si îl fertiliza pentru o scurta perioada de timp. De exemplu, cenusa ridica pH-ul solului, ceea ce ducea la crestarea cantitatii unor categorii de nutrienti, ca fosfor, desi doar pentru perioade scurte, de maxim doi ani. Aceasta tehnica primitiva este înca practicata si astazi în zonele unde a existat civilizatia mayasa. Pamantul era lucrat pana ce se epuiza ca nutrienti. Era apoi abandonat, iar ciclul reîncepea pe o suprafata noua, defrisata proaspat.
Alte tehnici, utilizate în completarea celei descrise mai sus, erau rotatia culturilor si aratul, efectuate pentru a mentine vitalitatea solului si pentru a mari varietatea culturilor, irigatiile si cultivarea pe terase, în zonele de dealuri.

Desi agricultura mayasa poate parea primitiva, produsele pe care le oferea aveau sa schimbe nu doar dieta întregii omeniri, ci aveau sa produca schimbari uriase demografice si politice în toata asa-zisa Lume Veche (Europa, Asia si Africa). Încercati sa va închipuiti alimentatia actuala fara ciocolata, vanilie, ienibahar, porumb, cartofi, rosii, floarea-soarelui, curcani, ardei iuti si grasi, avocado, fasole neagra, cartofi dulci, dovleci, papaya, amaranth, annatto, tapioca si multe altele. Sigur, fiecare dintre noi s-ar putea lipsi de unele dintre acestea; eu, de pilda, pot trai foarte bine fara papaya, amaranth, tapioca si avocado, dar as simti în mod clar lipsa cartofilor, rosiilor, vaniliei, ciocolatei etc. Probabil fiecare dintre noi are astfel de preferinte. Ideea este ca macar o parte dintre aalimentele enumerate ne sunt astazi nu doar extrem de necesare, ci chiar vitale.

(va urma)

Bibliografie:
en.wikipedia.org
www.sfgate.com/
ancientmayalife.blogspot.ro/
mexicanfood1.wordpress.com/

4 comentarii pe “La masa cu stramosii – Maya (1)

  1. Mirela Stanescu spune:

    Bine ai revenit cu acest tip de documentar, pe care eu il urmaresc cu mare interes.
    Iti multumesc mult si pentru hartile atasate la multe articole de acest gen.

    • Radu Popovici spune:

      @Mirela: Ma bucur ca te numeri printre cei care apreciaza si altceva decat retetele. Cei mai multi cauta doar retete, din pacate, fara sa incerce sa intelege ce este dincolo de ele: chimie, fizica, istorie, filozofie, religie, mitologie etc.

  2. cristi-j spune:

    Nu pot decat sa ma bucur ca mai ai dorinta, timpul si puterea pentru astfel de seriale de istorie culinara. Multumesc.
    Cat despre subiect, mi se pare foarte interesant, chiar daca pentru mine nu a fost niciodata o pasiune pentru civilizatiile precolumbiene asa cum e pentru altii sau cum a dictat moda. Dar cu siguranta civilizatia maya poate fi pusa usor alaturi de celelalte mari civilizatii vechi ale omenirii.

    Cateva idei, completari si cateva corecturi venite citind articolul:
    In privinta programei dupa care s-a invatat pe vremea ta, a mea, sau poate si acum s-ar putea spune multe, mai ales in privinta istoriei, exista tot felul de motive. Sunt civilizatiile numite de tine mai importante decat cele din „Lumea Noua” ? Depinde … iar daca s-ar pune in balanta „pro” si „contra” cred ca ar iesi ca sunt mai importante, mai ales pentru europeni si modelul lor de gandire iar asta in principal datorita influentelor, apropierii, intinderii, cunostintelor despre ele. Dar cu siguranta civilizatia Maya, cea mai mare, importanta si cunoscuta din America merita pusa pe acelasi nivel. Asa cum probabil merita o alta civilizatie putin cunoscuta dar foarte mare si importanta din Asia (exceptand China si India), civilizatia si imperiul Khmer.

    Total de acord, civilizatiile precolumbiene sunt pline de mister, originalitate (desi faza cu piramidele pune multe intrebari), sunt vechi si importante si merita cunoscute.

    Total de acord si in privinta denumirii de civilizatie nu imperiu, asa cum se mai intalneste destul de des, iar asta din mai multe motive, sigur intinderea, puterea si influenta dar in primul rand faptul ca istoria maya poate fi caracterizata ca cicluri de marire si decadere, orase au crescut si intrat in declin pentru a fi inlocuite de altele, intotdeauna a fost vorba despre orase-stat independente, niciodata nu a fost o conducere unica centralizata necesara pentru un imperiu.

    Nu stiu la ce te referi cand spui ca a aparut ca prin minune si nici nu prea pare ca a disparut chiar asa misterios. Sunt 3 perioade in istoria maya, preclasica, clasica si postclasica, cea mai importanta cea clasica, asa cum ai spus si tu intre, aproximativ, anii 250 si 950. Dar dupa secolul X civilizatia maya nu a disparut, e vorba doar de partea de sud unde orasele au fost abandonate dar in nord orasele au continuat bine-mersi, foarte cunoscutul oras Chichen Itza s-a dezvoltat dupa secolul X, si dupa 1200 au fost integrate in societatea tolteca iar unele centre au continuat sa existe pana in secolul 16 cand au venit spaniolii.

    Cand spui despre zona ocupata de mayasi, nu e vorba de partea de vest a Mexicului ci de sud-est.

    Partea cu roata, mai precis lipsa ei din societatea mayasa e destul de ciudata. Iar asa-zisa lipsa a animalelor de povara suficient de mari si puternice sa traga un car sau alt vehicul e destul de ridicola. Exista totusi un animal foarte bun pentru asa ceva si acesta era omul. Decat sa care cu spatele sau bratele ar fi fost mult mai usor sa traga ceva pe roti (e suficient sa ne gandim la valizele sau gentile care ne rupeau mainile inainte sa le punem rotile)

    Nu stiu daca agricultura mayasa poate fi creditata pentru introducerea tuturor acelor ingrediente (mai curand nu) dar, daca ar fi asa, e cu siguranta unul dintre cele mai importante evenimente unice din istoria agriculturii, pentru ca spre deosebire de altele care s-au desfasurat in timp si au presupus dezvoltari, schimburi si influente intre multe regiuni si popoare, in acest caz e vorba de un „cadou” relativ brusc constand in ce avea sa devina a doua cea mai cultivata cereala dupa grau (porumb), cele mai importante doua „vegetale” (cartofi si rosii), al doilea cel mai important ingredient pentru deserturi dupa zahar (ciocolata) si inca altele.

    Abia astept episodul urmator.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Daca ma crezi, m-am cam plictisit de mancare. Pe la GUXT s-a tot gatit, asa ca acum nu duc lipsa de retete. Duc insa lipsa de articole de genul acesta. incerc sa mai scriu cate ceva printre picaturi.

      Nu stiu ce sa zic privind importanta civilizatiilor. Depinde pentru cine si din ce punct de vedere judeca impactul lor. Din partea mea, nu vad de ce fenicienii si cartaginezii ar fi mai importanti decat mayasii. Oricum, privind la scara macro, impactul civilizatiilor precolumbiene asupra intregii omeniri a fost extrem de important, economic si culinar. Din punctul meu de vedere olmecii, mayasii, aztecii si incasii ar fi meritat o atentie mai mare.

      Afirmatia cu lipsa animalelor de povara apartine istoricilor. Mezoamericanii obisnuiau sa care obiecte pe cap sau pe umeri. Probabil 99% din celelalte cai de acces se aflau in jungla sau pe munte, unde era dificil sa umble un om, daramite un vehicol. Oricum, unii istorici afirma ca mayasii ar fi cunoscut roata, dar ca nu au folosit-o. Mie mi se pare ok aceasta ipoteza, asa ca am imbratisat-o in articol.

      Apropo de misterul aparitiei si disparitiei, nu sunt cuvintele mele, ci ale istoricilor. O parte a oraselor maya a disparut destul de misterios si aparent fara vreun motiv important. O alta parte a oraselor au aupravietuit, dar asta nu reduce numarul intrebarilor ce ar putea fi puse in legatura cu disparitia primelor. Mister, deci…

      Ai dreptate, este partea de est a Mexicului; am corectat.

      Am avut chiar astazi ocazia, citind ceva despre azteci, sa vad cum se bat cap in cap sursele disponibile. Unii spun ca mayasii ar fi preluat elemente de civilizatie de la olmeci, pe care le-au dus la o scara superioara si afirma ca prin intermediul mayasilor ar fi cunoscut aztecii multe dintre plante, inclusiv cacaoa si ciocolata. Alte surse spun ca aztecii ar fi inventat ciocolata… Presupun ca este vorba de rivalitati locale, intre Mexic, Guatemala, Honduras etc., iar parerile profesionistilor sunt “trase” in directia politicului.
      Dupa multe surse, mayasii sunt, sau par a fi “responsabili” cu porumbul, floarea-soarelui, rosiile, cacaoa etc. iar incasii cu cartofii. Posibil ca aceste afirmatii, preluate si de mine in urmatoarele episoade, sa fie doar partial adevarate. Pana una alta, eu le consider a fi doar ceea ce se stie pana acum cu un oarecare grad de certitudine. Ma astept oricand sa fie descoperit in jungla vreun nou oras, cu artefacte ce ar putea rasturna ceea ce se stie la ora actuala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.