La masa cu stramosii: Mesopotamia (2)

Scurt istoric
Istoria Mesopotamiei se întinde, neîntrerupt, din paleolitic pana în prezent. Mesopotamia a fost locul de emergenta al celei mai vechi civilizatii importante, care a intrat în istorie înca din epoca timpurie a bronzului. Istoricii socotesc Mesopotamia ca fiind leaganul civilizatiei umane. Înflorirea oratelor sumeriene, prima civilizatie mesopotamiana, începe cu anul 5.300 î.H.

Sumer (din limba akkadiana „Šumeru”, însemnand aproximativ „tara stapanilor civilizati”, sau „pamantul nativ”) a fost o civilizatie si regiune istorica situata în sudul Mesopotamiei, Irakul de astazi, în timpul neoliticului si perioadei timpurii a epocii bronzului. Perioada dinastica a Sumerului se întinde de la perioada Uruk (mileniul 5 î.H.) pana la cucerirea Sumerului de catre akkadieni, în jurul anului 2400 î.H. Conducatorii de obarsie sumeriana au reaparut pentru circa un secol, în asa-numita „renastere” sumeriana, între secolele XXI si XX î.H.

Este, totusi, dificil de spus cand exact si de unde au aparut sumerienii în Mesopotamia, caci limba lor este una izolata, fara înrudiri cu vreuna dintre celelalte limbi vechi. Mitologia lor include numeroase referinte la Mesopotamia, dar niciun indiciu despre locul lor de origine; acest fapt poate fi un indiciu al vechimii extraordinare a acestei civilizatii, caci astfel de indicii este probabil sa fi disparut în timp.
Limba sumeriana a fost treptat înlocuita de akkadiana, undeva la trecerea dintre mileniul al treilea si cel de-al doilea î.H., dar a continuat sa fie folosita ca limba sacra, ceremoniala, literara si stiintifica pana în primul secol d.H.

Termenul „sumerian” este numele dat vechilor locuitori din sudul Mesopotamiei de catre succesorii lor, akkadienii de neam semitic. Sumerienii se numeai ei însisi „ùĝ saĝ gíg-ga”, ceea ce însemna „capete negre”. Cuvantul akkadian „sumer” poate reprezenta o denumire geografica în dialect, iar dezvoltarea fonetica ce a dus la „šumerû” este nesigura. Biblica denumire „Shinar”, egipteanul „Sngr” sau hititul „Šanhar(a)” pot fi variante ale Sumerului.

Akkadienii s-au ridicat ca mare putere în jurul anului 2270 î.H pana în 2100 î.H., cand au fost detronati de amoriti si elamiti, care au dominat zona timp de patru secole. În 1700 î.H. babilonienii au cucerit Mesopotamia, urmati de kasisi, hurieni, hititi, asirieni si persi.

Citeste si articolul →   Aromele istoriei (3)

Începuturile gastronomiei
Mesopotamienii, conform textelor vechi si obiectelor gasite de arheologi, aveau deja o gastronomie avansata. Dupa cat se stie la ora actuala, pamantul situat între Tigru si Eufrat este nu doar locul în care a aparut prima civilizatie importanta, ci si cel în care a luat nastere bucataria ca arta culinara.

Orasele sumeriene au reprezentat prima civilizatie care a practicat agricultura intensiva pe tot cursul anului; exista dovezi ca înca de pe la anul 5000 î.H. erau folosite tehnici agricole incluzand cultivarea intensiva, pe scara mare, a mono-culturilor, irigatii bine organizate si folosirea de forta de munca specializata.
Surplusul de alimente create de agricultura a permis populatiei sa se stabileasca si sa înfiinteze asezari, în loc sa migreze în cautare de recolte si pasuni pentru animele. A permis, de asemenea, o mai mare densitate a populatiei, si a cerut, în schimb, o forta de munca stabila si calificata, ceea ce a dus la diviziunea muncii.

Sumerul a fost, de asemenea, locul unde s-a dezvoltat scrierea, progresand de la stadiul de proto-scriere în mileniul 4 î.H. pana la scrierea propriu-zisa din anii 3000 î.H.
Un text ramas pana în zilele noastre, este un dictionar bilingv, sumeriano-akkadian, în scriere cuneiforma, înregistrat pe 24 de tablete de piatra provenind din anul 1900 î.H. Listeaza termeni din cele doua limbi antice mesopotamiene; dintre acestea, 800 se refera la alimente si bauturi diferite. Printre acestea, 20 de feluri de branza, peste 100 de varietati de supa, 300 de feluri de paine – fiecare preparate din diferite ingrediente, cu diferite umputuri si de diverse forme si dimensiuni.
Alte dovezi arheologice sugereaza ca o lista de cumparaturi a diferitelor alimente mesopotamiene disponibile ar fi fost foarte lunga. Un basorelief descoperit la Ninive, de exemplu, arata servitori carand o gama larga de delicatese – printre acestea lacuste la frigare – catre masa regala, în timp ce un text satiric referitor la intestine umplute cu carne tocata, arata ca mesopotamienii preparau, si în mod sigur si mancau, primii carnati cunoscuti în istorie.

Citeste si articolul →   La masa cu stramosii: Mesopotamia (5)

Înregistrarile livrarilor catre bucatariile regale din Ur includeau purcei de lapte, porumbei, rate, miei si gaste.
Alte texte listeaza nenumarate feluri de pesti de apa dulce si sarata, preferatii regilor fiind cei crescuti în rezervoarele cuprinse în complexul sistem de irigatii sumerian.

(va urma)

Bibliografie:

http://www.foodtimeline.org

În aceeasi serie de articole:
La masa cu stramosii – Partea 1: Mesopotamia (1)
La masa cu stramosii – Partea 1: Mesopotamia (3)
La masa cu stramosii – Partea 1: Mesopotamia (4)
La masa cu stramosii – Partea 1: Mesopotamia (5)
La masa cu stramosii – Partea 1: Mesopotamia (6)


7 comentarii pe “La masa cu stramosii: Mesopotamia (2)

  1. Laura Pricop spune:

    Multumiri pentru articol. Mi se pare instructiv si interesant si ma bucur la gandul ca vor urma multe astfel de articole in acest ciclu. 🙂

  2. memphis spune:

    Foarte interesant. As face completari, dar nu am, din pacate. Cunostintele mele despre aceasta epoca sunt extrem de reduse si nici nu-mi inchipuiam ce bogatie de ingrediente era disponibila sumerienilor. Imi inchipui ca urmatoarele parti imi vor intretine si mai mult aceasta uimire, asa ca abia le astept. Felicitari pentru idee!

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Ma bucur ca gasesti interesant articolul. Sper sa nu fi dezamagit de articolele urmatoare, caci si eu am fost uimit de ingeniozitatea, resursele si uneltele culinare mesopotamiene. O sa incerc sa vin si cu cateva retete din epoca respectiva, bineinteles usor aproximate ca sa se potriveasca ingredientelor si ustensilelor de astazi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.