La masa cu stramosii: Egiptul antic (3)

Dieta claselor sociale
Ţaranii si muncitorii se hraneau în special cu bere, ceapa si paine nedospita, dar nu de putine ori capatau suplimente în multele zile în care templele organizau sacrificii, sau în care se tineau festivaluri. Atunci capatau gratuit carne, fructe, paine dospita si alte alimente neincluse în dieta lor zilnica.

Combinatia de bere, paine si ceapa forma, se pare, masa de dimineata luata de tarani si muncitori înainte de a se duce la lucru pe campuri sau santiere. O alta masa simpla si frugala era luata la începutul serii sau la sfarsitul dupa-amiezii, pe racoare, si era formata din legume fierte, paine si bere, la care se adauga, uneori, un mic surplus de vanat, mai ales pasari prinse în capcane, sau peste.
Cresterea animalelor domestice pentru carne era costisitoare, deci nu la îndemana tuturor.
La prima vedere pare ciudat faptul ca vechii egipteni nu mancau la pranz; pot însa sa înteleg ca, din cauza caldurii si a soarelui extrem de puternic, masa de pranz nu era tocmai recomandata. Raman însa putin mirat ca oameni care lucrau din greu puteau rezista de dimineata pana la începutul serii, adica circa 10-12 ore, cu o singura masa.
Din ce am putut sa-mi dau seama, malnutritia exista printre clasele inferioare egiptene, desi se pare ca în cea mai mare parte a timpului acestora li s-a putut asigura necesarul de alimente. Parerea mea este ca vechii egipteni, si ma refer la clasele inferioare, erau mai bine hraniti decat marea majoritate a contemporanilor lor, lucru care se datora aproape exclusiv solului manos rezultat în urma revarsarilor Nilului si metodelor de conservare a cerealelor, legumelor, fructelor, pestelui si carnii.
Cei bogati aveau parte chiar de trei mese pe zi – dimineata, la începutul serii si… noaptea – , compuse din legume, vanat, peste, oua si carne de vita. Untul si laptele, dar mai ales branza, le erau si ele destul de la îndemana. Deserturile erau formate din fructe, mai ales struguri, curmale, smochine si pepeni verzi.
Într-un mormand din Saqqara, apartinand unui nobil ramas necunoscut, din timpul celei de-a doua Dinastii, a fost gasita întinsa, gata de a fi servita, o masa completa. Vasele folosite erau din aur si alabastru (materiale pentru clasele superioare, caci cele inferioare utilizau vase de pamant ars sau bronz) si contineau un fel de terci din orz, o prepelita fripta în frigare, doi rinichi de curcan gatiti, o tocana de porumbel, coaste de vita fripte probabil pe gratar, bucati triunghiulare de paine preparate din faina de faro (triticum dicoccum), prajituri mici si rotunde, un preparat din curmale calite, o farfurie cu fructe si branza, plus mai multe cupe care ar fi continut bere.
Dupa resturile de alimente gasite în morminte si dupa inscriptiile ramase se poate deduce ca egiptenii ajunsesera la un grad de civilizatie mai mult decat capabil sa aprecieze si sa rafineze arta culinara. Nobilii si preotii erau extrem de bine hraniti. Exista date ce confirma cel putin patruzeci de tipuri diferite de paine, dospita sau nu, de diferite forme (cilindrice, conice, plate), cu adausuri nu doar de lapte si oua, dar si de diverse condimente, de la miere la chimion. Resturile gasite în morminte arata, cum am vazut mai sus, o gama larga de alimente înca din mileniul al III-lea î.H.
Din ceea ce am putut afla nu se poate deduce ca egiptenii, fie si din clasele bogate, se faceau vinovati de lacomie si de mancatul în exces. Reprezentarile oamenilor – picturi si sculpturi-, atat nobili cat si de rand, ilustreaza aproape întotdeauna un fizic suplu si musculos. Rareori se întalnesc siluete dolofane sau supra ponderale. Desigur, este posibil ca aceste reprezentari sa fie idealizate, dar exista totusi o sansa ca dieta de atunci sa fi fost bine echilibrata calitativ si cantitativ.
Servirea mesei
În timpul Regatului Vechi egiptenii aveau obiceiul sa manance asezati în jurul unei mese scunde, de doar 10-20 cm înaltime, folosind mainile. În mod normal vasele cu mancare erau plasate în centrul acestei mese, si fiecare persoana se servea, înmuind painea în ele si apucand hrana cu degetele. Clasele inferioare au continuat acest obicei si în timpul Regatului Nou, dar clasele superioare au început sa prefere sa sada pe scaune, taburete sau perne. Servitorii le aduceau vase cu apa, ca sa se poata spala pe maini în timpul mesei.
Bucataria
Bucataria, ca încapere, era adesea situata într-un colt al curtii, sau pe cate un acoperis plat (lucru obisnuit într-o tara în care ploile erau foarte rare). Bucatariile erau deschise, eventual acoperite doar cu un grilaj de crengi. Gatitul se efectua în cuptoare de lut, ca si deasupra focului liber. Combustibilul principal era lemnul, uneori carbunele.
Într-o tara desertica, lemnul trebuie sa fi fost destul de rar, chiar daca putem presupune cu mult temei ca desertificarea era mai redusa decat astazi. Probabil ca era folosit cat mai eficient si multe dintre alimente erau consumate crude, sau gatite putin.
În sprijinul acestei idei vine si o însemnare din jurnalul de la Medinet Habu (templul mortuar al lui Ramses al III-lea de la Luxor), continut în asa-numitul papirul Harris, lung de 42 m si pastrat la British Museum, care consemneaza cantitati foarte mici de combustibil folosite în viata de zi cu zi, transportat în saci sau cosuri de dimensiuni mici. Mai mult, pentru aprinderea focului egiptenii importau un tip special de lemn, din sudul continentului. Era foarte pretios, si chiar si unui important templu, ca cel numit mai sus, i se alocau doar 6 bucati pe luna.
Alimentele erau coapte, fierte, mijotate, prajite, fripte pe gratar sau pe frigare, dar acesta este cam tot ce se stie despre prepararea mancarii în Egiptul antic.
Datele despre ustensilele culinare sunt si ele sarace si se cunosc doar din obiectele gasite în morminte. S-au gasit cupe castroane, boluri, oale si tigai, polonice, site si teluri. Carnea si pestele se transau uneori pe mese cu trei sau patru picioare, dar cel mai adesea pregatirile se faceau în vase asezate direct pe podea, iar bucatarii lucrau pe vine sau sezand pe podea.
Bibliografie selectiva:
http://www.reshafim.org.il
http://www.touregypt.net


4 comentarii pe “La masa cu stramosii: Egiptul antic (3)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.