La masa cu stramosii – China (5)

Astazi cateva cuvinte despre simbolismul aplicat în cultura gastronomica a Chinei si, foarte pe scurt, despre istoria culinara asociata cu paleoliticul si neoliticul.

Simbolismul în bucataria chineza
Nu doar filozofia si religia influenteaza modul de a gati al chinezilor, ci si simbolistica.
În viata chinezilor simbolurile sunt foarte importante. Ele sunt abstractizari teoretice ale altor notiuni teoretice, sau ale unor lucruri practice, materiale. O cultura capabila sa jongleze cu simboluri este una extrem de sofisticata. Chinezii nu doar folosesc simboluri ca atare, dar multe dintre lucrurile materiale de care se folosesc au nu doar o valoare materiala intrinseca, ci si una simbolica.
Astfel, multe dintre alimente au pentru chinezi nu doar valoare nutritionala si organo-leptica, ci si o mare valoare simbolica; aceasta este legata mai ales de sarbatori traditionale religioase, dar si de dorinta umana, fireasca de altfel, de bogatie, sanatate, viata lunga, urmasi multi, familie unita, pace etc.

Iata, ca exemplu, o simpla lista de alimente al caror simbolism este asociat cu Anul Nou chinezesc:
alge negre – bogatie
tofu uscat – fericire
pui – fericire si casatorie (mai ales daca este servit cu alimentele numite “dragon”, cum sunt homarii si crevetii). La o nunti, în general, picioarele de pui (numite uneori “picioare de phoenix”) sunt servite cu alimente “dragon”. Daca puiul este servit întreg, simbolizeaza reunirea familiei sau/si nunta.
oua – fertilitate
peste servit întreg – prosperitate
lychi – legaturi de familie stranse
taitei – viata lunga
portocale – bogatie si noroc
arahide – ani multi
piersici – pace si liniste
pomelo – abundenta, prosperitate, venirea pe lume a unui copil
seminte de lotus, pepene, etc. – multi copii în familie
tangerine – noroc
Acest simbolism, odata aplicat în practica, influenteaza modul de a asocia alimentele si modul în care se stabileste alimentul principal al unui preparat.
Istoric
Paleolitic si neolitic
Iata ca abia în episodul al cincilea pot începe sa va prezint, foarte pe scurt, o istorie a gastronomiei chineze. Vom începe logic si cronologic si vom trece rapid prin perioada paleolitica si neolitica, pentru a acorda, în episodul viitor, mai mult timp istoriei Chinei imperiale, o epoca ce tine mai multe mii de ani si care a dus, cu adevarat, la formarea si dezvoltarea gastronomiei chineze.
Istoria bucatariei chineze poate fi trasata mult în trecut, pana la omul de Peking, iar uzul focului si gatitul sunt mai vechi de 400.000 ani. Incredibil, nu-i asa?
Din ce se stie pana acum, omul de Peking a inventat nu focul, ci folosirea sa culinara… cel putin asa par sa arate dovezile de la Zhoukoudian. Exista dovezi clare ca acesta gatea animalele vanate sau prinse în capcane.
O parte din excavatiile de la Zhoukoudian au avut loc între 1930-1958, si au fost reluate din nou între 1978-1979. Au fost conduse de o echipa multidisciplinara, descoperind unelte din piatra, cenusa si oase arse, seminte, fosile de pasari, reptile si mamifere, printre care macaci, porci, rinoceri, cerbi gigantici, gazele, ursi si cai.
Speciile de porc salbatic sunt native din sudul Chinei si au fost domesticite, se pare, în jurul anului 2.000 î.H. Nu se stie exact cand vanatoarea a fost înlocuita de cresterea animalelor domesticite, dar acest lucru s-a petrecut probabil dupa aparitia gainii în alimentatie, adica în jur de 3.400 î.H. Gainile au fost probabil adoptate din zona ce se afla astazi pe teritoriul Thailandei si au fost domesticite înaintea porcilor.

Dovezile istorice referitoare la bucataria chinezeasca arata ca în Epoca de Piatra, în paleolitic, se cultiva deja orez, iar în neolitic se produceau… taitei.

În anul 2005, au fost descoperiti la Lajia (de-a lungul Raului Galben, în provincia Qinghai) cei mai vechi taitei din lume. Acesti taitei au fost preparati din faina de mei. Locul pare sa fi fost locuit de oameni înca de acum circa 20.000 de ani. Arheologii sunt de parere ca asezarea a fost abandonata dupa ce a fost devastata de un cutremur, urmat de o inundatie.
Sincer, nu ma mira ca se cultiva orez, pentru ca uneltele de piatra, fie ea si cioplita, permiteau cultivarea pamantului, chiar daca era rudimentara. Sunt însa uimit de… taitei si mi se pare incredibil ca cineva s-a gandit sa-i prepare înca de atunci. Sa nu uitam ca neoliticul se întinde între anii 10.000 si circa 3.500 î.H. Chiar daca ne-am gandi ca taiteii sunt vechi de “doar” 5-6.000 de ani, tot mi se pare ceva exceptional. Totusi, încerc sa nu ma entuziasmez prea tare, caci alte surse plaseaza aceasta inventie mult mai tarziu, abia prin anul 100 d.H. În fata acestei contradictii, nici nu stiu ce sa spun. As înclina sa cred ca varianta neolitica este cea adevarata, sau mai curand mi-ar placea sa cred asta, mai ales ca descoperirea s-a produs în 2005, deci este de data recenta, posibil mai recenta decat înregistrarea care plasa inventarea taiteilor mai tarziu cu cateva mii de ani. Indiferent însa de data reala, taiteii chinezesti au minim 1.900 de ani vechime, ceea ce este oricum remarcabil.

Tehnicile de conservare a hranei au permis disponibilizarea alimentelor sezoniere pe întreaga durata a anului. Sararea carnii si murarea vegetalelor au marit varietatea alimentelor, mai ales pe perioada de iarna. Şi astazi multi chinezi mananca la micul dejun tot orez cu legume murate, exact ca stramosii lor acum cateva mii de ani, mai ales ca acest meniu se prepara foarte rapid si este usor de digerat.

În ce priveste bauturile, mi se pare extraordinar faptul ca chinezii descoperisera ca apa fiarta nu este un factor de infectie. Apa fiarta a fost dintotdeauna principala bautura si era consumata la o temperatura similara cu cea a corpului uman, pentru a nu tulbura echilibrul natural de temperatura al organismului. Acest obicei a dus, sunt sigur, la descoperirea capacitatii frunzelor de ceai de a forma, împreuna cu apa fierbinte, infuzii gustoase si sanatoase.
(va urma)
Bibliografie selectiva:
http://www.mysteriouschina.com
http://www.chinesefooddiy.com
http://www.einaudi.cornell.edu
http://www.china.org.cn
http://ezinearticles.com
http://kaleidoscope.cultural-china.com
În aceeasi serie de articole:
La masa cu stramosii: China (1)
La masa cu stramosii: China (2)
La masa cu stramosii: China (3)
La masa cu stramosii: China (4)
La masa cu stramosii: China (6)
La masa cu stramosii: China (7)
La masa cu stramosii – China (8)
La masa cu stramosii – China (9)
La masa cu stramosii – China (10)
La masa cu stramosii – China (11)