Lisabona la cald – ziua 2

Aceasta zi nu a început prea bine. Dimineata a fost înnorat, apoi a început sa ploua torential. Dupa vreo 2 ore ploaia s-a mai potolit, iar noi am luat-o usurel, printre picaturi, catre Sao Vicente da Fora, o manastire dedicata celui care în 1173 a devenit patronul Lisabonei. Un loc interesant, care merita vazut. A urmat apoi Feira da Ladra, adica Targul Hoatei, un fel de talcioc unde nu v-as sfatui sa calcati vreodata. Nu doar pentru ca obiectele oferite sper vanzare erau niste gunoaie amarate (poate vreo 5% dintre ele sa fi prezentat vreun oarecare interes pentru… nu stiu pentru cine, poate doar pentru colectionari excentrici), dar totul mirosea a vechi, a igrasie si a murdarie. Langa Feira de Ladra, o biserica, Santa Engracia, oarecum neinteresanta. Daca o sariti, nu ati pierdut nimic.

Abia apoi a început însa colindatul adevarat. Cred ca am parcurs cel putin 15 km, caci am luat-o apoi din nou spre Se, unde am putut intra de data aceasta, o catedrala foarte sobra, fara opere de arta, care poate impresiona, poate, doar prin acest aer de pietate rigida. Am umblat apoi pe aproape toate stradutele din Alfama. De semnalat Rua dos Bacalhoeiros, plina de restaurante asiatice, mai ales indiene si chinezesti, cu preturi foarte convenabile.

Un cartier interesant, ca un labirint. Se spune ca a fost construit de arabi, prin secolele VII – X, si a fost total distrus de cutremurul din 1755. Cu toate acestea, pastreaza înca aerul unui cartier arab, este un fel de casbah, sau o medina, extrem de aglomerat si de îmbarligat.
Lisabona - Alfama
Curiozitatile nu se opresc însa aici. Multe dintre strazi sunt unite prin scari abrupte, pietruite. Exista si cateva funicluare, dar majoritatea se bat cu piciorul si, dupa cateva astfel de ascensiuni, începi sa simti altfel zecile si sutele de trepte care se succed una dupa alta. Dar asta nu este de ajuns.
Lisabona - Alfama
Închipuiti-va locuinte late de maxim 2 m. Pe aceeasi fatada, despartite de doar cateva zeci de centimentru, erau usi apartinand unor case diferite, numerotate cu grija: strada X, nr. 25, 27, 29, 31 etc. Cum or fi acele case, doar Dumnezeui stie (plus locatarii lor, bineînteles).
Lisabona - Alfama
Totul este foarte încurcat, caci exista nu doar strazi, ci si scari, traversari, alei, bulevarde, uneori numite aproape identic: escadinha de Chao do Loureiro, travessa de Chao do Loureiro, rua de Chao do Loureiro, beco de Chao do Loureiro, largo de Chao do Loureiro, praça de Chao do Loureiro, avenida de Chao do Loureiro.
Ca si cum asta nu era de ajuns, uneori inscriptiile astea erau una langa alta, de nu mai stiai pe ce lume te afli.
Lisabona - Alfama
Lume multa pe strazi, mai ales turisti si multi emigranti din Africa si Asia. Ca si la Barcelona, acestia par a face toata munca, localnicii fiind angrenati în activitati misterioase si mai putin vizibile, caci nu prea îi întalnesti. Sunt destui homelessi si cersetori, surprinzator niciunul dintre ei nu era roman, poate ca Portugalia este prea departe si prea saraca pentru a starni interesul tuciuriilor si leprelor aflate în exces pe la noi. Zic saraca, pentru ca pana acum am impresia ca nivelul lor de trai este sub al nostru, sau cam la fel.
Lisabona - Cersetor
Dupa amiaza am dedicat-o altui cartier, Baixa Avenida, foarte duferit de Alfama. Cladirile sunr mult mai moderne si mai bine îngrijite, spatiile sunt mai mari, pietele mai spatioase, cladirile arata într-adevar ca cele dintr-o capitala europeana. Am vizitat Praça do Comercio care este în renovare, apoi ne-am plimbat pe rua Augusta, extrem de turistica, plina de magazine, apoi Praça dos Restauradores si rua das Portas de Santo Antao, acesata fiind plina de restaurante care servesc mai ales fructe de mare si bucatarie asa-zisa traditional portugheza. Oferta este însa extrem de saraca, acelasi bacalhau (cod), aceiasi creveti cu usturoi si acelasi orez cu fructe de mare.
Am mancat la unul dintr ele, un peste la gratar, iar eu am vrut un iepure la cuptor, dar pentru ca „chelnerul” nu a fost în stare sa ma lamureasca modul în care este gatit iepurele, am renuntat si am luat un pui gatit cu sos de piri-piri.
Pui cu sos de piri-piri
Merlucius fript
Ce sa va spun? Banale, în cel mai bun caz. Înca astept un preparat care sa ma faca sa-l comand cu entuziasm si care sa-mi placa fara rezerve. Este abia a doua zi si nu mi-am pierdut speranta.

Citeste si articolul →   La München, Ana are bere (8)

O ultima curiozitate. În Alfama, nu departe de strada pe care locuim, exista un loc oficial pentru… urinat. N-am mai vazut asa ceva niciodata, este chiar pe strada, aproape în vazul lumii, caci este ferit, oarecum, doar de un fel de paravan metalic. În fine, cate bordeie, atatea obiceie.
Lisabona: urinarium-ul din Alfama.
Ca sa nu închei în aceasta nota, vreau sa va spun doua cuvinte despre ceramica portugheza. Nu doar despre deja celebrele azulejos, faianta (preluata de la mauri) cu care îsi împodobesc zidurile caselor, ci despre vasele (farfurii, castroane, tavi, boluri etc.) extrem de frumoase. Cele de calitate sunt foarte scumpe, iar fragilitatea lor le face si cam dificil de transportat. Oricum, sunt splendide si merita macar sa-ti speli ochii cu ele ori de cate ori ai ocazia.

Va anunt de asemenea ca mi-am cumparat o carte de bucatarie portugheza. Sper sa gatesc unele dintre retete dupa întoarcerea acasa. Un alt lucru pe care vreau sa-l anunt este ca am gustat vinul de Porto, cumparat de la magazinul de langa casa. Este un vin foarte dulce, tare si aromat, potrivit ca digestiv. De altfel vinurile de Porto sunt extrem de populare. Am vazut în diverse magazine diverse tipuri de vinuri de Porto, unele vechi de multi ani si la preturi fabuloase, de peste 2-300 euro sticla. Vinul luat de mine, Tawny Porto – Barao de Forrester, provine din… supermarket si m-a costat doar 6 euro. Sunt sigur ca nici nu merita mai mult. Acelasi vin, în magazinele din centru, cele pentru turisti, costa 13 euro. Chiar mi-am facut obiceiul de a analiza preturile din magazine dupa cel al vinului de Porto luat de mine; daca trece de 6 euro, deja sunt sigur ca magazinul cere pe produse mult mai mult decat merita acestea.

Citeste si articolul →   "Evanghelia" dupa Lucas

Sper ca maine sa revin cu noutati interesante, caci urmeaza un alt, sau alte cartiere: Bairo Alto în mod sigur si, daca avem timp, Belem.

În aceeasi serie de articole:
Lisabona la cald – ziua 1
Lisabona la cald – ziua 3
Lisabona la cald – ziua 4
Lisabona la cald – zilele 5 si 6
Lisabona la cald – ultima zi
Lisabona la rece


10 comentarii pe “Lisabona la cald – ziua 2

  1. bee spune:

    portughezii traiesc cam de 3 ori mai bine decat noi. ;a noi e 150 E sal. mediu pe cand la ei, 525. diferenta fata de 1300 la francezi , dar e totusi diferenta fata de noi.. si destul de mare.
    poate par mai saraci pentru ca se imbraca simplu, nu se impopotoneaza ca don’soarele noastre intolite din mall si cand se duc sa ia paine.

    • Radu Popovici spune:

      @bee: Nu sunt la curent cu salariile medii pe economie la ei si la noi, este posibil sa fie adevarat ce spuneti. Sunt oameni mai modesti, este adevarat, si mi-au placut foarte mult.

  2. Corina spune:

    Anul pe 1 aprilie eram la Lisabona. Mi-a placut foarte mult orasul, si Portugalia in general. Am stat 5 saptamani intr-un orasel frumos, Santiago do Cacem, curat si civilizat. Si DA, portughezii sunt putin mai … saracuti decat noi, insa am avut impresia ca sunt alt fel de oameni, mai civilizati, mai cu bun simt…
    Si acum o constatare, nici nu stiu daca e de ras sau de plans, anul trecut am facut o poza aceluiasi baiat cu acelasi catel care tine in gura recipientul ala pt bani…e tot acolo, nu-mi vine sa cred! Nu se pot atasa poze, asa-i? sa va arat dovada 😛

  3. Liviu spune:

    Citesc cu mare interes seria aceasta dedicata Lisabonei si-mi face placere sa traiesc si eu amintirile mele de acolo. Am insa si cateva comentarii, nu pentru a te contrazice ci pentru a clarifica unele dileme. Informatia cum ca Alfama „a fost total distrusa de cutremurul din 1755” este una eronata. De fapt Alfama este singurul cartier care a ramas in picioare in urma acelui cutremur, in contrast cu Baixa (careia i s-ar adauga si zona Chiado), care a fost reconstruita de la zero. Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Alfama In ceea ce priveste denumirile strazilor chiar ma bucura enumerarea facuta pentru ca imi este cel mai bun sprijin in ceea ce vreau sa spun. In ciuda aparentei asemanari, eticheta pe care o poarta numele este cel mai lamuritor amanunt pentru un anumit loc. Este de fapt un foarte bun mijloc de indexare a zonelor din Lisabona. Zona este foarte usor de stabilit prin numele pe care il poarta: Chao do Loureiro. Tipul strazii este de fapt cel care precizeaza pozitia exacta iar locuitorilor le este de la sine inteles lucrul asta: scari (escadinha – ceea ce s-ar gasi in fotografia pusa in articol), culoar (travessa), strada (rua), alee (beco), piateta (largo), piata (praça), bulevard (avenida). E de fapt mijlocul cel mai bun de a usura accesul si (mai ales) posibilitatea de a iesi din acele zone labirintice.
    Cartierul Baixa Avenida nu exista. Zona din josul orasului, dintre Praça do Comercio si Praça dos Restauradores se numeste simplu Baixa. Avenida da Liberdade incepe abia apoi, fara legatura cu Baixa, iar cele care trec pe langa rau n-au treaba cu denumirea zonei. In orice caz, imi place mult ca ti-ai facut timp sa scrii despre experienta ta acolo. Voi citi si restul.

    • Radu Popovici spune:

      @Liviu: Este adevarat, afirmatia mea este gresita. Alfama a ramas in picioare, chiar si asa insa a suferit destul de pe urma cutremurului. Trebuia s-o nuantez. In ce priveste Baixa Avenida, eu asa am citit pe harta. Chiar nu sunt interesat in mod special de istoria si geografia Lisabonei, asa ca nu am mai stat sa verific si harta. Nu am un blog de calatorii, am scris ca un simplu turist deschis la nou si relativ curios sa inteleaga cat de cat o cultura si o civilizatie care au lasat urme adanci in istorie. Ma interesa mai mult partea gastronomica, atat cat se putea intelege din ea in goana unei saptamani cu o „agenda” extrem de incarcata. Oricum, precizarile tale sunt folositoare celor care vor sa viziteze acest oras si ma bucur ca retraiesti astfel amintiri placute.

  4. Ada spune:

    E superba ceramica portugheza, am si eu cateva piese de Coimbra, nu am ajuns pe acolo dar prieteni de-ai mei mi-au adus cate ceva, stiindu-mi pasiunea pt ceramica. E clar ca e scumpa, ca mai peste tot in Europa, poate e normal sa coste mult, pictura e manuala, totusi. Si ceramica romaneasca a ajuns sa aiba preturi prohibitive 🙁

    • Radu Popovici spune:

      @Ada: Este scumpa si pe la noi, dar tot nu ajunge la 23 de euro un bol, sau 67 de euro un platou. Ma rog, astea sunt preturi pentru turisti, nu stiu cat costa direct la producator, banuiesc ca maxim jumatate din pret.

  5. badday spune:

    am fost si eu in lisabona. mancarea nu m-a impresionat deloc. acolo pe unde esti tu cazat am comandat o supa de rosii pentru ca din cati eram atat am putut traduce din meniu (fara dictionar). fiecare dintre noi stia cate un pic de spaniola, engleza, italiana sau franceza, dar din pacate deloc portugheza. ospatarul nu stia nici o limba straina, curios pentru a acea zona chiar este una turistica.
    supa de rosii a fost infecta, era un fel de suc de rosii, dar mai prost decat cel facut de noi, in care au pus niste patrunjel sau nu stiu ce verdeata loco. cel mai castigat a fost un coleg care a cerut ceva la nimereala, orientandu-se doar dupa pret :). a avut noroc sa fie un fel de omleta, cu masline si ceva salam…

    si noi am ras si am facut fotografii la „urinol”, si chiar am zis ca civilizatia lor e putin aiurea…

    • Radu Popovici spune:

      @badday: Eu am noroc ca stapanesc bine limbajul culinar in cateva limbi, asa ca m-am desurcat cu meniul. De altfel, cred ca am si avut noroc ca am dat mereu peste meniuri in mai multe limbi. N-am mancat pe langa casa, deci nu stiu cum sunt scrise meniurile zonei, dar sigur voi face asta in zilele urmatoare. In ce priveste mancarea portugheza, pare OK pana acum, dar fara sa exceleze. Sa vedem cum se vor solda urmatoarele vizite la restaurant.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.