Lisabona la cald – ziua 3

Ieri (duminică) am probat a nu ştiu câta oară că nu este bine să vizitezi un mare oraş european în week-end. Occidentalii se comportă cu totul atfel decât noi. La ei oraşele sunt pustii în week-end, magazinele sunt închise, iar singurii trecători pe care îi poţi vedea înainte de prânz sunt turiştii, uşor de recunoscut după aparatele foto şi aerul uşor buimac.
Cam aşa a început ziua pentru noi: străzi goale, linişte, soare vesel pe cer. Am purces către cartierul Bairo Alto, spre biserica Sao Roque, un loc ce merită vizitat, a urmat apoi Igreja do Carmo, deteriorată rău de tot la cutremurul din 1755, rămânând din ea doar nişte ruine, fără acoperiş. Interesantă, dar ne-am fi putut lipsi de ea foarte bine.

Am luat-o apoi spre Belem, cel de-al patrulea cartier vechi al Lisabonei (după Alfama, Baixa, şi Bairo Alto). Am dat nas în nas cu un cros, sau semi-maraton. Cred că erau câteva mii de participanţi şi tot traficul era deviat. Nu ştiu cum reuşim dar ne ciocnim de câte un cros din acesta oriunde mergem în ultimul timp: la Roma, Paris, Barcelona şi acum, aici, la Lisabona. Cred că doar la Bruxelles am scăpat de alergători. Pe lângă faptul că era duminică, am avut acum şi o explicaţie suplimentară a acestui oraş pustiu: toţi poliţiştii vegheau şi toate persoanele valide alergau pe Avenida 24 de Julho.
Cros pe avedida 24 de Julho, Lisabona

Nu pot să vă spun cât a trebuit să ocolim din cauza crosului. Am mers enorm de mult pe jos, am schimbat taxiuri şi tramvaie de ne-a ieşit pe nas. Într-un târziu am ajuns la Torre de Belem, turn vechi de mai bine de 5 secole, construit pentru a ghida corăbiile ce intrau din ocean pe fluviul Tejo. O oră mai târziu am ajuns la cel mai extraordinar loc pe care l-am văzut în ultimul timp, Mosterio dos Jeronimos, o mânăstire senzaţională, atât de frumos construită încât îţi taie răsuflarea; curtea sa interioară este şi ea o adevărată bijuterie.
Dacă ajungeţi veodată în Lisabona nu o rataţi pentru nimic în lume. A fost cel mai frumos lucru văzut de noi până acum şi cred că drumul până la Lisabona a meritat făcut fie şi numai pentru atât.
Curtea interioara, Mosteiro dos Jeronimos

Să revenim la bucătăria portugheză. Am mâncat la un restaurant aflat nu departe de Mosterio dos Jeronimos, numit „Os Jeronimos”, pe rua de Belem 74/78. Mic, cu doar vreo 40 de locuri, era plin ochi. Meniul propunea câteva preparate tradiţionale interesante. Am ocolit tot ce era cu bacalhao şi am comandat câte o supă şi o tocană cu peşte.
Creme de marisco

Citeste si articolul →   Vietnam subiectiv (1)

Porţiile au fost imense, mai ales tocanele şi, deşi erau gustoase, nu le-am putut termina. Ni s-au adus o „creme de marisco”, o supa crema, un fel de bisque, cu creveti, foarte gustoasă, şi aşa-zisa supă a zilei, „sopa di dia”, cu paste scurte şi carne de pui, delicioasă.
Sopa di dia

Au urmat o „caldeirada de peixe”, o tocană cu peşte şi cartofi, şi „ensopada caçao”, o altă tocană cu pâine (felii de pâine erau aşezate pe fundul farfuriei, iar peste ele erau clădite straturi de peşte şi cartofi) şi mult coriandru. Tocanele erau însoţite şi de un ulei aromat cu mult ardei iute, foarte picant. Cred că ce am comandat a prins esenţa bucătăriei portugheze, săţioasă, robustă, fără multe fineţuri, cu gusturi şi arome bogate. Ni s-a părut cea mai bună masă din această călătorie.
Caldeirada de peixe
Ensopada caçao

Am fugit apoi alături, să luăm desertul, unul celebru şi recomandat de toate ghidurile: „pasteis de Belem”. Aceste mici tarte, cu cremă de vanilie, presărate din belşug cu scorţişoară şi zahăr pudră, se prepară aici din 1837 şi sunt vestite în lumea întreagă. Ele se prepară în toate ţările şi teritoriile influenţate de Portugalia, din Brazilia în Macao, şi în toate oraşele lumii cu populaţie portigheză semnificativă, de la Toronto la Paris şi Brisbane.
Pasteis de Belem

Se pare că tartele au fost preluate de la călugării ieronimi de la mânăstirea aflată la doar câteva sute de metri distanţă. Aceste „pasteis” sunt bune, nimic de zis, dar eu cred că un cremşnit făcut corect le bate de la mare distanţă.
Pasteis de Belem

În plus, celebritatea lor se plăteşte, o tartletă din care abia apuci să mişti de două ori costă 90 de centi; cred că se vând câteva zeci de mii în fiecare zi (în permanenţă este o coadă de vreo 20-30 de persoane), aşa că sunt o afacere extrem de profitabilă.
Pasteis de Belem

Citeste si articolul →   Mic concediu sicilian (1)

Seara am vizitat Castelo de Sao Jorge, care este la doar 50 de m de locul în care stăm şi pe care l-am lăsat special pentru o ocazie când vom fi prea obosiţi să mai coborâm în centru. Are un parc foarte frumos, iar panorama oraşului văzut de sus este superbă. Castelul merită timpul acordat, inclusiv cei 5 euro intrarea.
Acum sortez pozele şi termin sticla de Porto cumpărată vineri seară. Mâine este o zi mai uşoară şi vom vizita, printre altele, Mercado de Ribeiro, o piaţă alimentară despre care am auzit lucruri bune. Se pare că şi restaurantul aflat la etajul superior al pieţei merită toată atenţia, aşa că ziua de mâine promite. Ţineţi-mi pumnii!

In aceeasi serie de articole:
Lisabona la cald – ziua 1
Lisabona la cald – ziua 2
Lisabona la cald – ziua 4
Lisabona la cald – zilele 5 şi 6
Lisabona la cald – ultima zi
Lisabona la rece


  1. Manuela spune:

    Am ajuns aici dintr-o simpla curiozitate si am ramas uimita de gama larga de informatii culinare !
    Sunt studenta in Portugalia de cateva luni si trebuie sa recunosc ca nu ma incanta deloc specialitatile culinare de portugheze. Prima data cand am ajuns si am mancat la un restaurant micut, dar destul de aglomerat, primul soc a fost cand am vazut in farfurie combinatia de orez cu cartofi prajiti/chipsuri. Adio mancare sanatoasa, bun venit mancare satioasa! Am avut totusi cateva feluri de mancare care mi-au deschis apetitul, poate datorita gustului asemanator cu mancarea de acasa. Trebuie sa recunosc ca unele prajituri, cu care se lauda atat de mult portughezii sunt delicioase, desi majoritatea mult prea dulci pentru gustul meu. Momentan prefer sa admir retetele in stilul lui Radu Popovici si sper sa gasesc una potrivita pentru fructele de mare proaspat cumparate 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Manuela: Cred ca este gresit sa cautati in Portugalia mancarea din Romania. Bucataria portugheza traditionala are destule de oferit, daca gasiti restaurantele potrivite.
      Am pe blog zeci sau poate sute de retete cu creveti si alte cateva zecu cu peste si alte tipuri de fructe de mare. Sper sa puteti alege ceva.

  2. Corina spune:

    Super si articolul asta. Intradevar portiile sunt foarte mari iar pretul este destul de mic., iar tartele?!….minunate. Pe mine Portugalia m-a impresionat din toate punctele de vedere si cu siguranta voi mai merge acolo…cel putin sper sa mai ajung o data!

  3. Ramona A spune:

    Locuiesc in Almancil,la cam 5km.de Quarteira,lucram pt.bogati dar casele in care stam in chirie sunt vechi ,portughezi au fost si ei emigranti in Franta au lucrat tineri,au cumparat case multe la banii putini,si acum stam noi in ele,pot sa zic ca gazda mea nici aragaz nu mi-a dat,in schimb ne ia si sufletul pe chirie.Nu vreau sa raman aici,e frumos dar eu si sotul vrem sa ne intoarcem de tot cat de curand!daca intri pe site,eu lucrez la Restaurante Rosa do Campo-Trafal Beach.Anul asta e cam rau,a scazut turismul mai mult de jumate……

    • Radu Popovici spune:

      @Ramona A: Am vazut si eu ca restaurantele sunt, cu rare exceptii, goale. Pana si la Sintra patronii de restaurante (am discutat cu unul dintre ei) o duc rau, desi asteapta o oarecare imbunatatire vara aceasta. Este greu peste tot.

  4. andra spune:

    @Ramona: Am cam sarit pe tine, dar fara rautate. Si eu iti tin pumnii, bafta multa cu scoala si sper sa ai o viata buna in Portugalia. In ce oras locuiesti?

  5. Ramona A spune:

    OK!nu stiu ca-ti romani sunt in Lisabona,dar in Algarve suntem multi,vara cand incep festivalurile ne putem mandri si noi romanii ca avem asociatie,si putem participa cu muzica si chiar mancare romaneasca!ca scriu rau romaneste i-mi cer scuze dar si politicieni gresesc,vad si eu la Cronica Carcotasilor……,lucrez de 9 ani in restaurant,am petrecut anii buni la cratita,nu am nici o scoala speciala in domeniu,desi mi-as fi dorit mult.Anul acesta o sa incep cursul de formare.Atat eu cat si multi romanii,am refuzat sa mancam bacalhau la inceput,multi nici nu vor sa guste mai ales din cauza mirosului…se zice ca sunt peste 1000 de feluri de a gati bacalhau….pot sa zic ca in casa gatesc f.putin cu peste,am experimentat toate „rasele”de pestii la servici,dar nici mie si nici lor nu le place tot,se mananca mult si carne de vaca,porc,oaie.Este un Bife Pimenta tare bun,carne de porc cu scoici(carne Alentejana),ied la cuptor,tocanita de miel(ensopado de borrego)care sunt f. apreciate de ei.Am lasat comentariu pt.ca am citit articolele si ai ramas tare dezamagit cu bucataria portugheza…..Pt. ca nu ai ajuns sa vezi Algarve,daca ai timp intra pe:www.wheninwonder.com;este tot in engleza,sunt restaurante recomandate,pareri etc.Facem pace?:d

    • Radu Popovici spune:

      @Ramona A: Din punctul mei de vedere, am fost mereu in pace. Din pacate politicienii nostri sunt niste.. ma rog, nu vreau sa ma enervez, asa ca ma opresc. Ma bucur sa vad ca romanii pot fi uniti macar dincolo de granitele tarii. In ce priveste limba romana corecta, poate ca si eu stand 9 ani departe de tara as mai fi uitat cate unele. Nu-ti face sange rau, cred ca ai fost criticata fiindca ai parut agresiva.
      Revenind la mancare, am mancat lombo de porco con ameijoas, adica porc alentajan cu scoici si a fost OK. Ar trebui sa citesti tot ce am scris despre Lisabona (articole si raspunsuri la comentarii), ca sa vezi ca nu sunt dezamagit de bucataria portugheza, ci doar de unele dintre restaurantele din oras. Imi place foarte mult Portugalia si te invidiez pentru ca stai aici. Iti tin pumnii in legatura cu scoala, sper sa obtii ceea ce-ti doresti.

  6. andra spune:

    Draga Ramona, esti tare. Pai tu vrei sa-ti „exprimi parerea” si te enervezi cand altul face exact acelasi lucru? Parca esti in clasa a doua: „na! seman cu cine ma lauda!” De ce nu si „cine zice ala e”?
    Il intrebi pe Radu ce ghiduri foloseste si tu nu stii sa scrii; pesemne fiindca le-ai citit deja pe toate. Mai afla si de la mine ca sunt multi romani care scriu corect gramatical si ca este rusinos sa nu stii sa scrii romaneste. Si mai rusinos este sa te impaci cu propria nestiinta. Tu vrei un site unde sa poti critica, si te enervezi ca te critica altul? Poate mai tii minte proverbul ala romanesc cu barna si cu paiul. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      „Ramona: Am folosit cel mai bun ghid posibil, cel editat de Dorling and Kindersley, extrem de documentat si editat foarte ingrijit. In ce priveste ortografia nu vreau sa critic, dar cred ca este oarecum jenant sa nu scrii corect. De criticat si de dat cu parerea esti libera, mai ales daca ai argumente si daca o faci intr-o maniera ponderata si civilizata. Nu poti sa-mi impui: „vreau sa scrii de bine”. Este blogul meu si descriu lucrurile cat pot de obiectiv, dar subiectivismul este inevitabil, caci spun lucrurile asa cum le simt. Am scris si despre foarte multe lucruri bune.
      Ma bucur ca-ti place Portugalia, am inceput sa o iubesc si eu, cu toate ca nu pot scrie doar laudativ. Din pacate acest blog este culinar, asa ca despre monumente, castele, biserici etc. amintesc doar in treacat. Capitolul culinar este cel care ma intereseaza, iar acesta nu prea poate fi laudat fara rezerve.
      Ca sa revin la pasteis de nata (sau de Belem), sunt foarte bune, nimic de zis si ma bucur ca esti innebunita dupa ele. Parerea mea este ca un cremsnit este si mai bun. Asta nu inseamna ca le critic, spun doar ca eu le apreciez, ca imi plac, dar ca stiu un preparat pe care eu il consider superior. Daca eu iti accept parerea, vreau ca si a mea sa fie acceptata cu acelasi respect.

  7. Ramona A spune:

    Ducky esti tare baiete!tine-o tot asa!multumesc pt compliment!sunt eu mai taranca..na!seman cu cine ma lauda!da am o intrebare:Cati romanii vorbesc bine gramaical si daca tu esti perfect?mi-ai dat o idee buna cu acel ghid,cred ca voi invata gramatica romana cu tine,nu pot rata asa ocazie!!!Pt.Radu am lasat comentariu,nu pt. avocatii!!!nu am lasat din rautate ci pt.ca credeam ca am dreptul sa-mi exprim parerea,se pare ca am gresit site-ul.Romanii accepta numai laude…….si persoane care scriu perfect romana…..

  8. Cosmi spune:

    Ai fi putut să ajungi la Belem cu trenul, de la Cais do Sodre. În cateva minute ajungeai, evitai şi aglomeraţia şi aveai parte şi de o călătorie foarte frumoasă – trenul merge de-a lungul râului Tajo.

    • Radu Popovici spune:

      @Cosmi: Ehei, daca am sti totul dinainte! 🙂 Macar acum sunt doctor in crosuri. Daca vreti sa organizam unul, bazati-va pe mine.

  9. Ramona A spune:

    ok.prietene:d,da m-am mirat cum ai ajuns cum pe bacalhau!sunt aici de 9 ani dar abea dupa 5 ani am pus gura pe el,sunt suparata pe ala care te-a dus sa mananci afara,aici lumea traieste din turism,si majoritatea i-si deschide rest.sau cafenea in familie.Deci la fiecare casa acelasi fel de mancare poate fi dezastru sau ceva bun…….

    • Radu Popovici spune:

      @Ramona A: Pai eu ma mir cum ai ajuns la bacalhau doar dupa 5 ani! Oricum, stiu ca restaurantele ofera foarte putin, cam aceleasi preparate gasesti peste tot. Cartile de bucate portugheze sunt mult mai interesante.

  10. Ducky spune:

    @Ramona A: Dacă vrei să faci reclamă Portugaliei, îţi sugerez să înveţi să scrii mai întâi, şi poate vei avea mai mult succes şi mai multă însemnătate. După ce înveţi, eşti liberă să scrii ghiduri de călătorie în care să explici românilor proşti când e bine să se ducă la piaţă şi ce trebuie să le placă să mănânce. Mare fraier Radu ăsta că a ales feluri care nici ţie nu-ţi plac… cred că ai uitat să-l informezi în prealabil. Între timp, el scrie – şi bine, şi corect – iar tu pune mâna şi fă ceva constructiv… citeşte DOOM, ediţia nouă; o să afli cum se scriu îmi, îţi, ce-i, cum se face acordul subiectului cu predicatul, etc.

  11. Ramona A spune:

    I-mi permit sa te intreb ce ghid ai avut…..Ai picat rau duminica sau lunea la piata in Portugalia,duminica nu se pescuieste iar legumele sunt din gradina omului,cum pamantul nu e prea bun de unde vrei roade?da ce la noi in Romania cum e la zona de munte???putina lume facce piata aici…mergi la supermercado si i-ti umpli cosul.Acuma ca te-ai saturat de bacalhau,cred si eu!da cine te-a obligat???Nu stiu cine te-a dus si unde sa mananci afara!nici eu nu merg oriunde la fel si in Romania,peste tot e bun???ai experimentat mancaruri care nici mie nu mi le plac,dar tu ai ales!Nu vorbi rau de pasteis de nata!!!le ador si cei daca zici ca sunt scumpe?asa e normal aici lumea mananca afara si i-si bea cafeaua afara,asa ne intalnim cu prieteni si nme trece timpul,da ce in Romania e frumos cu atatea birturi???oameni care n-au ce manca cum deschid ochii deja e cu paharul la gura,da ala de unde are banii?vreau sa zici si bine nu numai rau!!!In legatura cu mancarea,fiecare cu gusturile lui.Cand ajungi in Algarve?

    • Radu Popovici spune:

      @Ramona A: Mai, da’ cine te-a suparat asa? Zic si eu cum imi cade, si am zis si multe de bine. Iar in Algarve nu ajung, caci asa este concediul meu, finit, nu extensibil. Poate cu alta ocazie.

  12. andra spune:

    Radu, totusi, daca spui ca supa aceea de creveti era un bisque, asta inseamna ca nu era chiar banala. Bisque nu este ingrosat cu carapacele de creveti macinate fin? Asta pare mai mult decat bucatarie taraneasca.

    • Radu Popovici spune:

      @andra: Bisque nu este neaparat ingrosat cu macinatura de carapace, poate fi doar ingrosat cu legume pasate. Nu sunt sigur cu ce era ingrosata acea creme de marisco. Chiar daca este o supa de creveti, la ei crevetii nu sunt un ingredient de lux, ca la noi. Se gasesc peste tot si cred ca toata lumea si-i poate permite. Daca mai tin minte bine, creme de marisco a costat 2 euro la restaurant, adica este o supa ieftina.
      Oricum, pentru mine caracterul taranesc si robust nu este o bila neagra. Mie imi plac astfel de mancaruri, gatite mai simplu, dar ceea ce am gustat pana acum parca nu are indeajuns gust, ca sa nu mai vorbim de aroma. Ii lipseste ceva la nivel de asezonare, dar este doar parerea mea si gustul meu. Este posibil ca altora sa le placa foarte mult aceste preparate, sau sa le deteste. Mie nu mi se pare totusi o bucatarie lipsita de virtuti. Nu este insa nici ceea ce mi-as dori sa aprofundez, sau sa mananc des. Mi-e deja dor de ceva indian sau thailandez. Din fericire, au o sumedenie de restaurante indiene, asa ca, la nevoie, am unde merge. 🙂

  13. Elena Toma spune:

    Una peste alta a fost o zi plina si cu multe experiente. Deci, pana acum, din punct de vedere gastronomic nimic spectaculos. Asia, chiar si acolo unde Portugalia a influentat fiind colonizatorul (sau macar incercand sa fie!), ramane spectaculoasa la propriu, aproape la fiecare pas. O fi de vina diferenta de civilizatie numai? Sau si accesul la o diversitate foarte mare de legume, fructe, condimente si arome, cauzata de clima? Poate ca si gastronomia Portugaliei ar fi fost mai spectaculoasa daca ar fi avut acces la o gama atat de mare de ingrediente. Distractie placuta in continuare si de-abia astept experientele din piata!

    • Radu Popovici spune:

      @Elena Toma: N-as zice ca Portugalia este lipsita de o clima favorabila si de resurse agricole. Au un climat cald si oceanul, ceea ce le da un mare avantaj fata de alte bucatarii europene. Poate nu au imaginatie… Am rasfoit si cartea de retete cumparata de aici. Si acolo retetele lor sunt cam ca cele prezentate in acest articol: robuste si satioase. Este o bucatarie mai curand rustica, buna, dar fara mari surprize.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.