Mangez-vous français? (5)

Bucatarii regionale
Bucataria franceza este adesea perceputa în afara Frantei, din pacate, mai ales ca fiind o bucatarie cu pret ridicat, servita în restaurante scumpe si rafinate. Pe mine personal aceste restaurante ma fac sa nu ma simt în largul meu, iar preparatele prezentate minimalist – 2 linguri de „ceva” stropit artistic cu un sos si garnisit cu trei foi de salata – nu sunt ceea ce mi-as dori nici sa mananc si nici sa gatesc.
Aceasta este însa doar o parte a bucatariei franceze. Mai exista, slava Domnului, si alte feluri de a gati, absolut remarcabile, ca si o uluitoare diversitate regionala.

Practic fiecare regiune importanta a Frantei poseda propria sa bucatarie traditionala. În mare, pentru simplificare, harta culinara a Frantei a fost împartita în patru mari regiuni: vest, sud-vest, sud-est si est. În opinia mea, aceste împartiri sunt oarecum artificiale si contestabile, iar astazi diferentele dintre regiuni au tendinta de a se estompa, caci populatia se deplaseaza continuu iar informatia circula extrem de rapid. În plus, ingredientele sunt disponibile acum nu doar local si sezonier, ci pe tot cuprinsul tarii în tot cursul anului.
Totusi, diferentele între bucatariile regiunilor Frantei înca raman observabile, nu doar ca maniera de a gati, ci si ca mod de a servi preparatele. De altfel, în ultimii 10-20 de ani atentia consumatorului este din ce în ce mai atrasa de caracteristicile date de „terroir” (ansamblul conditiilor în care se cultiva sau creste un aliment: clima, resurse, teren etc.), asa ca bucatariile regionale revin puternic în acest început de secol XXI, cu atat mai mult cu cat curentul „slow-food” creste si el în popularitate.
Facand abstractie de posibilele împartiri si ierarhizari ale bucatariilor regionale franceze, am decis sa descriu foarte pe scurt fiecare regiune, sau mici grupulete de regiuni. Bineînteles, este foarte posibil, ba chiar probabil, sa omit unele preparate sau caracteristici, poate chiar si unele regiuni, caci am fost silit sa rezum si sa sistematizeze cat mai mult imensul material informativ disponibil.

Bretagne, Basse et Haute Normandie si Pays de Loire: aceste regiuni, situate în nord-vestul Frantei, se caracterizeaza prin influenta semnificativa pe care marea o are asupra gastronomiilor locale. Ea furnizeaza materia prima pentru preparatele cu fructe de mare si peste. În timp ce Bretania a dezvoltat o oferta de mare calitate în ce priveste homarii, Normandia s-a specializat în sola si scoici.
Bucataria acestor regiuni foloseste unt, cartofi si smantana. Agricultura este foarte dezvoltata datorita climatului bland. Normadia este renumita pentru merii sai, iar fructele sunt folosite nu doar în bucatarie, ci si la prepararea de bauturi alcoolice, cum este celebrul cidru de Calvados. Graul sarrasin din Normandia este popular si folosit la prepararea vestitelor galettes. Bretania compenseaza prin anghinare si conopida, produse care au o reputatie nationala.
Bucataria din Pays de Loire este vestita pentru vinul alb, produsele provenite din mare, vanat, vite, ovine, pui si branzeturi.

Centre: Paris si Île-de-France sunt regiuni centrale, unde absolut toate ingredientele au fost disponibile de sute de ani, asa ca au fost integrate de mult timp în bucataria locala.
Practic, aici este mai greu scos în evidenta produsele locale, dar nu imposibil.
Centrul Frantei produce fructe de mare calitate (ca si Pays de Loire), ca ciresele folosite la prepararea lichiorului Guignolet, sau ca perele de Anjou. Capsunile si pepenii sunt si ele de mare calitate. Otetul de Orléans este o specialitate folosita la asezonarea preparatelor, iar Parisul (champignons de Paris) este renumit pentru ciupercile sale. Pestele se serveste cu sos beurre blanc, iar vanatul, carnea de miel si vitel, vitele de Charolais sunt si ele populare. Branza de capra produsa aici este unanim apreciata.

Bourgogne si Franche-Comté: Burgundia este renumita de sute de ani pentru vinurile sale. Pestele, crabii si melcii sunt specialitati locale, branzeturile de Chaource si Epoisses sunt si ele absolut speciale.
Crème de Cassis este lichiorul emblematic, preparat din coacaze negre, iar mustarul de Dijon, o alta specialitate burgunda, nu mai are nevoie de prezentare. Uleiurile folosite sunt cele de nuca, arahide si rapita. Regiunea Jura produce o gama diversa de specialitati din carne de porc, în special cele conservate prin sarare si afumare.

Charente-Poitou: este reputata pentru productia sa de stridii (mai ales cele din bazinul Marennes-Oléron) si midii (cele din golful Aiguillon). Pasunile sunt pline de capre din laptele carora sunt produse cateva branzeturi renumite. Pasunile din Vendée si Poitou sunt ocupate de vite din rasa Parthenaise si rate si gaste de Challans, în timp ce zona Limousin adaposteste numeroase turme de vite si oi. Coniacul este originar din aceasta regiune, din orasul Cognac, aflat pe raul Charente.
Padurile din zona ofera si ele o mare varietate de vanat, ciuperci salbatice si fructe de padure.
Zona din jurul orasului Brive este influentata puternic de bucatariile din Périgord si Auvergne si ofera o bucatarie rustica de mare calitate.

Citeste si articolul →   Mangez-vous français? (1)

Lyon-Rhône-Alpes: fructele si legumele sunt foarte populare. Puii de Bresse, gainusele de Guineea din Drôme si pestele din lacurile din Dombes sunt ingrediente cheie. Lyon se poate lauda cu o productie deosebita de carnati si mezeluri, în timp ce regiunile muntoase din Alpi produc specialitati de branzeturi ca Beaufort, Abondanc, Reblochon, Tomme si Vacherin.
Bistrourile lyoneze sunt renumite, iar bucatarii importanti formati în aceasta zona numara printre ei nume ca Fernand Point, Paul Bocuse, fratii Troisgros si Alain Chapel.
Lichiorul Chartreuse este produs aici înca din 1740, într-o manastire a calugatilor cartuzieni, situata în regiunea muntoasa cu acelasi nume, pe langa Grenoble.

Aquitaine: Bordeaux este o regiune cunoscuta pentru vinul sau, ca, de altminteri, întreaga zona sud-vestica. Bucataria din regiune pune baza pe peste, fie de apa sarata (din golful Gascogne), fie de apa dulce (fluviile din Pirinei sau crescatoriile dinGaronne). La poalele Pirineilor este dezvoltata cresterea mieilor (celebrii miei de Pauillac), iar branza de oaie este aici la ea acasa. Carnea de vita este de excelenta calitate (din rasele Blonde d’Aquitaine, Boeuf de Chalosse, Boeuf Gras de Bazas si Garonnaise), ca si pasarile crecute în aer liber (în special pui, curcani, porumbei, claponi, gaste si rate). Bucatariile din Gascogne si Périgord sunt foarte reputate, în special pentru producerea de “foie gras” de gasca si rata. De altfel, este una dintre regiunile care produc calitati excelente de foie gras, dar si preparate ca pateuri, terine, confit-uri si magret-uri.
Pescuitul este foarte dezvoltat în golful Biscay.
Prunele de Agen si rachiul de Armagnac sunt si ele originare din aceasta regiune.

Regiunea Gers este reputata pentru cresterea pasarilor, în timp ce regiunile Montagne Noire si Lacaune produc derivate din carne de porc, în special jambon si carnati uscati.
Porumbul este si el cultivat intens în aceste regiuni, atat pentru îndoparea ratelor si gastelor, ca si pentru producerea de „cruchade”, un fel de terci de porumb. Se mai cultiva si fasole, iar cassoulet-urile din regiune sunt faimoase.

Regiunea Toulouse este recunoscuta pentru carnatii de Toulouse, iar regiunea Cahors produce trufe si ciuperci de calitate, printre care si trufe negre. Branza Roquefort este produsa în Aveyron, din lapte de oaie, în timp ce la Cantal se produce branza cu acelasi nume, din lapte de vaca. Vitele din rasa Salers dau un excelent lapte pentru producerea de branzeturi, iar solul vulcanic este potrivit pentru cultivarea lintei. Branza Cabecou este produsa în Rocamadour, o asezare atestata încp din Evul Mediu timpuriu; zona este una dintre cele mai vechi producatoare de branzeturi, solul ei calcaros fiind potrivit pentru cresterea caprelor.
Apa minerala este si ea îmbuteliata aici în mari cantitati.

Champagne: bucataria locala foloseste din plin vanatul si produsele derivate din carnea de porc, asa cum este sunca, dar cel mai vestit aliment este, asa cum va asteptati, sampania.

Lorena si Alsacia: Ambele regiuni, dar Alsacia în mod special, sunt puternic influentate de cultura germana. Nu doar preparatele culinare si berea sunt inspirate de la vecini, ci chiar si modul în care se produce vinul, un produs asociat intim cu bucataria franceza. Lorena exceleaza prin conservele de fructe, dar si prin tartele sale, dintre care “quiche lorraine” este, probabil, cea mai cunoscuta.

Roussillon, Languedoc si Cévennes: aceasta zona este cunoscuta sub numele de Midi si este exceptional de bine reprezentata la nivel de restaurante. Stridiile se recolteaza din raul Thau si sunt servite în restaurantele din Bouzigues, Meze si Sète. Midiile se servesc alaturi de specialitati din peste.
În Languedoc se produce jambonul crud, cunoscut si ca “jambon de montagne”.
Branzeturi de mare calitate, ca Roquefort, se produc din laptele oilor pastorite pe platoul Larzac. Muntii Cévennes ofera ciuperci de padure, castane, fructe de padure, miere si vanat. Mistreti se pot vana înca si astazi în zonele împadurite.
Orasele din zona produc carnati, pateuri si branza de capra.
Influenta culinara catalana poate fi observata în bucataria locala, în preparate ca “brandade” (piure de morun uscat, învelit în frunze de sfecla) si “cargolade” (melci gatiti în stil catalan).

Citeste si articolul →   Bucataria libaneza

Provence si Côte d’Azur: aceasta zona este bogata în citrice, fructe, legume si ierburi aromatice, masline (din care se obtine un ulei de buna calitate). Mierea este si ea extrem de parfumata, de buna calitate, obtinuta din florile ierburilor aromate.
Levantica este una dintre culturile caracteristice ale zonei; o regasim în componenta amestecului Herbes de Provence, alaturi de cimbru, rozmarin, busuioc si alte verdeturi aromate, dar si în multe alte preparate, mai ales în Haute Provence.
Alte ierburi aromate importante în bucataria de aici sunt salvie, fenicul, maghiran, tarhon, oregano si dafin.
Alte alimente de marca sunt carnatii uscati, carnea de miel, vita si pui. Usturoiul si ansoaua figureaza în multe preparate regionale, de pilda în celebrul “poulet provençal”, alaturi de vin alb, rosii si ierburi aromate. Pastis, un lichior de anason, foarte parfumat, cu 40-45% alcool, este una dintre specialitati.
Trufele sunt o delicatesa regionala, mai ales pe timp de iarna, iar deserturile provensale sunt renumite: tarte cu branza si gutui, biscuiti, nuga. Fougasse este o varianta locala de focaccia, asociata cel mai adesea cu Provence, dar avand variante diferite si în celelalte bucatarii regionale.
Camargue este o zona celebra pentru orezul sau rosu, cea mai nordica zona în care se cultiva orez din Europa.
Mai presus de toate, se spune ca provensalii mananca usturoi. Anibal Camous, un marseiez care a trait 104 ani, este eroul unei ancdote legata de aceasta tema. Acesta se lauda ca doar usturoiul l-a mentinut tanar si cu mintea limpede. Cand fiul sau de 80 de ani a murit, se spune ca tatal a murmurat plin de tristete: “I-am spus mereu flacaului ca nu va trai mult. Manca mult prea putin usturoi!”

Corsica: este recunoscuta pentru turmele de capre si de oi. Aici mieii si iezii sunt folositi la prepararea de “stufato”, “ragoût” si diverse fripturi. Printre branzele produse aici cea mai populara este “brocciu”. Castanele recoltate în padurea Castagniccia sunt folosite la obtinerea fainii de castane, utilizata pentru producerea painii, prajiturilor sau a polentei.
Porcii si mistretii sunt aici hraniti cu ghinda si constituie cea mai importanta sursa de proteine a insulei. Se prepara cantitati mari de jambon, carnati si alte specialitati de mezelarie, cum sunt “coppa” (spinare de porc uscata), “lonzu” (file de porc uscat), “figatellu” (carnati din ficat), “salamu” (carnati afumati), “salsiccia” (carnati picanti), “panzetta” (un fel de bacon), figarettu (ficat afumat si uscat) si “prisuttu” (jambon crud).
Livezile produc cantitati mari de clementine, lamai, nectarine si smochine. Dulceata de lamaie este folosita la prajituri, ca si castanele. Corsica produce si o varietate mare de vinuri si lichioruri de fructe, cum sunt “Cap Corse”, “patrimonio”, “cédratine”, “bonapartine”, lichior de mirt, “rappu” si rachiu de castane.

Încheiere
Am lucrat la acest material doua saptamani si am parcurs sute de pagini de informatii. În final am ramas doar cu 17 pagini. Simt ca m-am întins cam mult, dar am si impresia ca n-am spus mai nimic. Subiectul este, într-adevar, extrem de complex.
As vrea sa închei atragandu-va atentia asupra a doua aspecte interesante:
Primul aspect este ca Mexicul a propus UNESCO-ului recunoasterea gastronomiei franceze ca „patrimoniu imaterial al umanitatii”. Nu Franta, ci Mexicul, adica alta tara si alta cultura culinara.

Al doilea aspect este un sondaj de opinie realizat în Europa, la care au raspuns peste 10.000 de persoane. Conform acestui sondaj, europenii prefera bucataria italiana 43%, spaniola 25% si franceza 14,4%.

Sondajele realizate pe blogul meu au plasat si ele bucataria italiana peste cea franceza. Chiar si eu, personal, o prefer tot pe aceasta. Totusi, nu se poate nega extraordinara contributie a bucatariei franceze la gastronomia mondiala si imensa influenta pe care a exercitat-o asupra bucatariei romanesti. Indiferent de preferintele mele personale, gastronomia franceza are din partea mea un „Chapeau bas!” respectuos.

Bibliografie:
gastronome.free.fr
www.food-links.com
fr.wikipedia.org
www.les-ambiani.com

În aceeasi derie de articole:
Mangez-vous français? (1)
Mangez-vous français? (2)
Mangez-vous français? (3)
Mangez-vous français? (4)


  1. Jacob spune:

    Sustin Gindul täu Radule.
    Bucätäria franzuseascä este Basa Gastronomiei mondiale.
    Chiar dacä acuma nu mai este atita de apreciatä , sä nu uitäm cä un Escofier de Exemplu am fäcut in Timpul modern Bucätäria atractivä si ultima Fasä de Cuisine a fost näscutä de Herve This si Nicholas Kurti. Ei au pus Baza de Bucätärie de ultimul Moment care a folosit la Stars ca si Ferran Adria, Heston Blumenthal , Juan Amador sau Niels Henkel….
    Ok Musica asta nu se mai cintä numai in Franta , da sä nu uitä cä Franta are cel mai mare Nivel Gastronomic educativ din Lume…

    • Radu Popovici spune:

      @Jacob: Franta este extrem de importanta si din punct de vedere gastronomic. Totusi, si in Asia exista o cultura gastronomica deosebita. Multi stiu sa gateasca, meseria de bucatar este privita ca o arta, multi sunt preocupati de mancare, discuta despre ea, este popularizata, exista scoli bune si serioase, literatura de specialitate etc. Sper ca si Romania sa se alinieze la asta cat de repede.

  2. alison spune:

    si eu iti multumesc pentru faptul ca ne-ai oferit aceasta informatie sintetizata asupra bucatariei franceze,una de referinta intre bucatariile lumii,fara tagada!:)
    chiar daca nu am scris cite un comentariu dupa fiecare postare din acest ciclu,mi-am facut timp sa le citesc si mi-a facut o reala placere sa o fac,chapeau bas et pour toi!

    • Radu Popovici spune:

      @alison: Ma bucur ca te-ai numarat printre cititorii fideli ai acestui serial si multumesc. Sunt convins ca si cei care au avut rabdare sa-l parcurga merita un “chapeau bas”din partea mea.

  3. cristi-j spune:

    de acord (desi as putea zice ca am o slabiciune pentru oarece chioscuri cu carnati din germania/austria … hahaha) .
    iata ca pana la urma tot aici am ajuns , la “de acord” si pana la urma cel mai bun punct de intalnire ar fi intr-o piata din asia , mai pe seara … hahaha

  4. cristi-j spune:

    si fara planuri sunt o multime de tentatii de acest fel ! sper sa ti se-mplineasca ! se pare ca intr-un fel , in aceasta discutie , pare ca am aparat restaurantul clasic dar banuiesc ca stii ca prefer mancarea de la tarabele de strada (doar ca in principal de pe alt continent) … hahaha

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Tarabele stradale nu au deloc acelasi farmec in Europa. Europa culinara, pentru mine, este reprezentata de taverne, carciumioare si restaurante. In Asia, tarabele stradale sunt un mare punct de atractie si pentru mine.

  5. cristi-j spune:

    hahaha … eu nu incercam sa te conving de nimic si intr-adevar discutia poate continua la nesfarsit . ce e placut e sa ai cu cine purta o astfel de discutie si de asta tot vin “pe-aici” . hehehe
    iar viata reala e clar mai importanta mai ales cand in franta poti merge la cineva acasa intr-o regiune oarecare si mananci extraordinar sau poti merge in oras si alegi intre un restaurant clasic sau unul vietnamez/african/thailandez si ai o masa grozava .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Am incercat varianta restaurantelor franceza, am fost la Paris de 3 ori si o data la Lyon, Cannes si Nisa. Bineinteles, n-am avut bani pentru cine stie ce restaurante de stele Michelin, si nici nu cred ca m-ar fi tentat. Eu prefer lucrurile mai simple si mai robuste. Am intentia de a petrece o luna in Provence candva, poate anul viitor, si sa incerc doar carciumioare satesti, sau pensiuni particulare. Abia astept.
      Vreau sa fac apoi acelasi lucru in Toscana. Sanatate sa fie… si bani, ca de planuri nu duc lipsa. 🙂

  6. cristi-j spune:

    fiecare tara e unica in felul ei . ce spui e corect dar asta nu o face deosebita , poate mai iesita in evidenta decat altele dar totusi parte dintr-un grup , nu suficient de deosebita si nici prea importanta . si sa nu uitam de alte continente .
    dar sa nu uitam de unde am plecat , nimeni nu-i poate lua contributia uriasa iar esenta acesteia poate fi considerata si restaurantul/bucataria “de fite” care sunt parte nu doar componenta dar foarte importanta care nu poate fi separata cand ne referim in general la gastronomia franceza .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Ok, hai sa ne oprim aici, caci nu sunt de acord cu tine. Este bine ca avem pareri deosebite si ca le putem compara, dar se pare ca nu ne putem convinge reciproc. Pana la urma, vorba ta, contributia Frantei este uriasa, eu zic ca este o bucatarie europeana (subliniez acum ca si in comentariile anterioare, europeana) extrem de importanta chiar si fara haute cuisine; tu, pe de alta parte, spui ca fara haute cuisine ar fi fost doar o bucatarie oarecare. Acestea ne sunt pozitiile, dar ce spunem noi nu are, practic, nicio importanta; sunt doar speculatii. In viata reala, lucrurile stau doar intr-un singur fel: Franta este socotita de specialisti a avea cea mai importanta bucatarie europeana, poate chiar mondiala. Punct. Ce pareri avem noi doi, nu este atat de relevant. Bine ca aceasta bucatarie exista si ca o putem gusta. 🙂

  7. cristi-j spune:

    imi pare rau , nu sunt de acord . dar pot sa nuantez si sa spun ca ar fi fost intr-un grup de vreo 10-15 alte bucatarii nationale care sunt undeva la mijloc . desigur , asta nu conteaza , aceste clasificari nu prea pot fi facute , sunt doar niste abstractii pentru a servi drept subiecte de discutii nesfarsite .
    iar argumentele despre cultura si influenta ei ar trebui cumva excluse sau atenuate pentru ca tocmai haute cuisine e expresia de varf a acestui lucru si am spus ca “fara aceasta” . la fel partea cu strainii nu functioneaza pentru ca sunt destule alte tari in aceeasi situatie.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Desigur, straini sunt in multe tari: Spania, Portugalia, Italia, Anglia, ca sa luam doar cateva exemple. Totusi, un mare imperiu si forta tehnologica in epoca moderna a mai avut doar Anglia. Iar bogatia de resurse si relieful variat il are, poate, doar Italia, dar intr-o masura mai mica. Spania este prea arida, Portugalia este mult prea mica si nu are variatie de climat. Franta este, deci, intr-o postura aproape unica. Alte tari o pot egala doar in unele privinte, dar nu la toate criteriile. Ma rog, este doar parerea mea…

  8. cristi-j spune:

    de cele mai multe ori bucatariile nationale sunt creatii artificiale , mai mult sau mai putin teoretice , ceea ce este real si are importanta sunt bucatariile regionale , acestea au cu adevarat identitate . de multe ori diferentele dintre bucatarii regionale ale aceleasi tari sunt cel putin la fel de mari ca diferentele dintre bucatarii nationale .
    globalizarea si industrializarea mancarii au afectat bucatariile regionale si stilul de gatit dar tot astea ar fi si cauzele pentru care din ce in ce mai multi se reintorc acum catre un stil de mancat mai traditional si normal .
    daca nu ar fi existat haute cuisine si restaurantul clasic frantuzesc , cel rafinat , ca expresie a organizarii , clasificarii , inovarii , imbunatatirii bucatariei mondiale de catre gastronomia franceza , bucataria franceza ar fi fost ca oricare alta .

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Ultima ta afirmatie poate fi discutata. Si fara “haute cuisine” bucataria franceza ar fi fost deosebita, din multe motive. Desigur, nu la nivelul actual, dar in niciun caz nu ar fi fost “ca oricare alta”.
      Gastronomia unei natiuni este reflexia culturii ei, cu toate componentele acesteia. Putine tari se pot lauda cu influenta si extinderea culturii franceza, ca si cu acel teritoriu extraordinar, echilibrat, cu iesire la mare si ocean, cu resurse extrem de diverse si cu un climat absolut extraordinar, care permite coexistenta unei bucatarii mediteraneene alaturi de toate variantele posibile de bucatarie continentala. As putea aduce in discutie si milioanele de straini care locuiesc in Franta si care au adus cu ei cultura culinara proprie. Aceasta cumulare de factori este extrem de rara, aproape unica. Desigur, despre asta se poate discuta enorm de mult, asta imi si place la acest subiect. 🙂

  9. mitinita spune:

    Jos palaria pentru articol,stiu ca multi ar zice ca se gasesc toate informatiile pe Internet,dar nu e usor sa le combini,sa nu deviezi de la un subiect la altul si sa tii cititori sa-ti citeasca articolul pana la capat. Eu ma pricep mai mult la scurt si concis.Am primit ieri o cutie de condimente din Franta,deci cine o sa gateasca frantuzeste in curand???Imi trimite prietena mea si o gramada de retete,asa ca m-a pus la treaba.
    Pe mine mereu la mirat disrepanta dintre mancarea servita in restaurante,portii minuscule si cea gatita acasa,portii sanatoase!
    Bravo,din nou ,pentru articol !

    • Radu Popovici spune:

      @mitinita: Da, si mie mi se pare ca unele restaurante se fandosesc in mod inutil. Faptul ca au clienti imi spune insa ca acopera o cerere a pietei. Eu nu o inteleg, dar altii fac bani frumosi de pe urma ei. 🙂

  10. Mirela Stanescu spune:

    Un respectuos ” Chapeau bas ” si pentru cel ce a trudit sa se documenteze si a dat dovada de altruism sa impartaseasca si cititorilor aceste informatii. Ca intotdeauna. remarc o fumoasa si corecta limba romana, un text bine structurat si gandit, informatii interesante, multe inedite. Inca odata, felicitari !
    Probabil ca invazia restaurantelor ” italiene “, usurinta cu care se fierb niste paste cumparate de la magazin, nenumaratele pizzarii si foarte rarele mancaruri de inspiratie franceza existente in restaurantele de fite pentru snobi au inclinat balanta catre bucataria italiana. In ceea ce priveste gustul, din cat am incercat eu pana acum, eu prefer bucataria franceza; modul de preparare este mai elaborat si cosuma mai mult timp, iar timpul s-a tot comprimat pentru prea multele noastre activitati. Bineinteles ca este doar o opinie personala.

    • Radu Popovici spune:

      @Mirela: Multumesc frumos, stimata doamna. 🙂 In ce priveste pastele, sa le gatesti ca la carte nu este chiar floare la ureche. Italienii stiu asta mai bine ca oricine. Ai fi surprinsa sa afli cat de putini stiu sa gateasca pastele corect; chiar si printre bucatarii profesionisti sunt unii care le zbarcesc.
      Pe de alta parte, cine spune ca bucataria italieneasca consta doar in paste si pizza, greseste profund. Este singura bucatarie europeana care poate rivaliza din orice punct de vedere cu cea franceza.

  11. bogdan spune:

    stiu ca nu are legatura cu articolul dar as vrea sa te intreb daca cumva stii de unde se pot cumpara ardei jalapenos sau si alte tipuri de ardei iute specific bucatariei mexicane

    • Radu Popovici spune:

      @bogdan: Asa este nu are legatura deloc cu articolul. Am o rubrica speciala de intrebari si raspunsuri. Indiferent insa unde ati fi postat comentariul, raspunsul meu ar fi fost acelasi: nu stiu de unde anume se cumpara ardei jalapeno. Poate ca veti avea succes dand o cautare pe internet, probabil in varianta uscata sau conservata veti putea gasi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.