A venit rândul ultimului episod dedicat săptămânii petrecute în Sicilia, unul care va încerca să descrie impresiile lăsate de magazinele şi unele dintre localurile (altele decât restaurante) care ofereau mâncare şi băutură.
Radu Popovici - Sicilia

Am mai vizitat câteva oraşe italieneşti, ca şi altele din Franţa şi Spania, adică din ţările care se numără printre cei mai mari producători de vin din lume, dar parcă nicăieri nu am văzut atâtea enoteci câte am văzut în Palermo. Nu mă refer la vreun indice relativ precum “cantitatea” de enoteci la mia de locuitori, ci efectiv la numărul lor. Erau mai multe la absolut, nu la relativ. Cred că nicio stradă din centrul oraşului nu avea mai puţin de o enotecă. Uneori, erau 2-3 la nici măcar zece metri distanţă una de alta.
Toate cele văzute de mine erau magazine mici, pline de rafturi cu nenumărate sticle de vin liniştit şi spumant, uneori şi cu brandy. Nu am văzut nicăieri să se ofere posibilitatea de a bea un pahar de vin la faţa locului, din păcate, fiindcă mi-ar fi plăcut să degust câteva dintre vinuri.
Nu pot să vă descriu vinurile şi preţurile. O parte dintre ele erau vinuri locale, necunoscute mie cu vreo 2-3 excepţii (între care vinurile Nero d’Avola şi excelentele licori cu marca Donnafugata), restul erau vinuri provenite din partea continentală a Italiei, din multe varietăţi de struguri, de la Malvasia, Montepulciano, Sangiovese şi Nebbiolo la Passerina, Pecorino şi Trebbiano. Preţurile erau pentru toate buzunarele, de la câţiva euro la câteva zeci de euro, sau chiar mai sus. Oricum, aveai de unde alege şi vânzătorii chiar păreau să-şi cunoască bine marfa.

La bătaie mare cu enotecile erau gelateriile. Nu prea aveau clienţo, căci vremea a fost în bună măsură umedă şi friguroasă, dar erau câteva persoane aventuroase care nu le ocoleau. Cum am tras acolo un mare frig, nu ne-am încumetat să mâncăm îngheţată, nici măcar nu am intrat în vreuna, dar în mod clar oferta sortimentală era foarte diversă.

Noi, românii, nu avem obiceiul, şi nici educaţia, de a lua micul dejun în localuri. Am dat peste o sumedenie de cafenele, pasticcerii şi baruri de zi unde puteai bea, uneori în picioare, în mare grabă (chestie pe care nu o agreez, dar pot să înţeleg că foloseşte celor foarte grăbiţi şi care simt nevoia să-şi “injecteze” la repezeală o doză de cafeină înainte de a ajunge la serviciu), alteori în condiţii mai mult decât decente.

Cei care preferau să şadă la o masă şi să le fie aduse cafeaua şi croissantele la masă plăteau ceva mai mult. De, boieria cu cheltuială se ţine. Oricum, aceste mici localuri nu erau niciodată goale. Într-o dimineaţă, cât am băut o cafea pe îndelete şi am mâncat ceva, cred că s-au perindat câteva zeci de persoane care au dat rapid pe gât o cafea sau au înfulecat un croissant sau un alt produs de patiserie.
Produsele de patiserie oferite erau destul de variate. Unele mi s-au părut foarte bune, altele aşa şi aşa, dar mi-a plăcut mult acest mod de a-ţi încărca bateriile dimineaţa, înainte de a ajunge la muncă. L-am văzut, bineînţeles, şi în alte locuri, dar cred că abia acum ama vut răgazul să mă gândesc mai mult la el. Sicilienii par să aibă obişnuinţa acestei acţiuni, dar şi banii necesari. Câţiva euro daţi într-o cafenea, de cinci ori pe săptămână, de 25 de ori pe lună, înseamnă 100-150 de euro. La noi sunt destui care nu şi-ar putea permite acest lucru, din păcate.
Radu Popovici - Sicilia
Un produs omni-prezent în diverse magazine de dulciuri sau de delicatese erau “chestiile” din marţipan. De obicei se prezentau sub formă de fructe, unele dintre ele imitând extrem de bine originalele, dar şi sub formă de animale şi obiecte.
Radu Popovici - Sicilia
Erau prezente peste tot şi probabil că există şi o cerere, deşi eu unul, zău, sunt cam nedumerit de ce. Nu erau prea grozave la gust şi nu le văd deloc rostul ca obiecte decorative. În fine, nu este singurul lucru legat de mâncare pe care nu-l înţeleg, aşa că nu mă va bântui noaptea. Îl iau ca atare…
Radu Popovici - Sicilia
Bineînţeles, în zonele turistice, străzile erau pline de magazine care ofereau delicatese. Băuturi diverse (m-a surprins plăcut arrancello, o replică pe bază de portocale a mai celebrului limoncello), zeci de feluri de pesto, dintre care unele mi-au rămas necunoscute (mi-am notat eu să mă documentez, dar cine ştie când la va veni rândul): nu doar pesto de fistic sau migdale, ci şi diferite tipuri de pesto locale, cum ar fi alla trapanese. Abundau, de asemenea, pastele-condiment pe bază de fenicul, anghinare, ardei graşi, ardei iuţi, ceapă, usturoi etc.
Radu Popovici - Sicilia
Unele dintre ele, cum ar fi Pesto al pistacchio verde di Bronte beneficiază de o clasificare DOP, adică Denominazione di origine protetta.
Radu Popovici - Sicilia
Cum spuneam anterior, am avut o mare restricţie la bagaje, aşa că nu am avut cum să cumpăr câteva borcane, dar am gustat aceste pesto-uri în restaurante şi pot să afirm că sunt cu adevărat gustoase şi aromate. Mai sunt însă şi foarte uşor de făcut în casă, aşa că voi avea grijă să le replic ori de câte ori simt nevoie; poate şi pentru blog.
Radu Popovici - Sicilia
Aş mai remarca oferta de paste uscate şi proaspete, unele dintre ele marchetate ca produse tipic siciliene. Am mai povestit câte ceva despre ele în episodul trecut, vorbind despre meniurile restaurantelor, aşa că nu voi mai insista.
Radu Popovici - Sicilia
Probabil ar mai fi multe de povestit, dar lipsa de timp, “piedicile” puse de ploaie, oboseala, poate şi lipsa de inspiraţie uneori, m-au împiedicat să profit mai mult de acest mic concediu.
Sicilia mi-a plăcut mult şi sunt convins că în zilele însorite este superbă. Este un loc unde te poţi odihni şi unde poţi mânca şi bea bine, dar şi un loc unde ai ce vedea, dacă eşti un turist dedicat istoriei, priveliştilor şi shopping-ului. Îţi poţi umple lejer două săptămâni, dacă nu mai multe, căci istoria tumultuoasă şi bogată a insulei a lăsat urme peste tot.
Vizitati-o şi nu veţi regreta nicio secundă.

(sfârşit)

Sumar articol
Mic concediu sicilian (5)
Titlu articol
Mic concediu sicilian (5)
Descriere
Sicilia mi-a plăcut; este un loc unde te poţi odihni şi unde poţi mânca şi bea bine, dar şi unul unde ai ce vedea, dacă eşti un turist dedicat istoriei, priveliştilor şi shopping-ului.
Autor