Mutantii din bucatarie (1)

Inevitabil în jurul meu se vorbeste despre mancare. Eu însumi vorbesc foarte mult despre acest subiect. Ma lovesc adesea de oameni care, în diferite contexte, rostesc sintagma „mancare naturala”. Foarte multi dintre cei pe care îi stiu preocupati de sanatatea proprie se chinuie, realmente, sa manance întotdeauna cat mai „natural”.
Lor le dedic acest articol pe care, sper, sa-l gaseasca interesant. Randurile care urmeaza nu se doresc a fi, în niciun fel, o critica la modul de viata al cuiva; încerc doar sa aduc niste informatii, trecute de obicei cu vederea.

O mica introducere
Sper ca titlul articolului nu va da fiori. Ne cam speriem cand vine vorba despre mutanti, mai ales daca mutantii respectivi se regasesc în alimentatie. Termenul „mutant” a capatat o conotatie amenintatoare, primita cu teama, sau prudenta în cel mai bun caz. În urma cu numai 25-30 de ani acest cuvant se folosea mult mai rar decat astazi. Jocurile pe computer, filmele si cartile au rolul lor aici: ele sunt cele care ne-au invadat cu mutanti, cel mai adesea personaje negative. Aproape întotdeauna mutantii de pe ecrane îsi datoreaza mutatiile energiei atomice, toxicitatii, ingineriei genetice sau… fortelor malefice.
Ingineria genetica, pe de alta parte, ne-a pus în ultimii 20 de ani, odata cu oile clonate si organismele modificate genetic, o sumedenie de probleme reale si false de etica, sociale si de nutritie. Alterarea genetica a animalelor si plantelor are, în mod clar, în perceptia marelui public, o conotatie negativa. Am citit de nenumarate ori aberatii de genul: „Cine suntem noi sa ne jucam de-a Dumnezeu?” sau „Nu vrem sa creem monstri care nu au nimic de-a face cu normalitatea!”.
Exista extrem de multe mutatii care se petrec natural, iar ele sunt asimilate de oamenii de stiinta ca fiind parte fireasca a procesului de evolutie. Nu stiu cum le asimileaza bigotii; probabil ca actiune a Diavolului. În cele din urma, însa, si Diavolul este ceva natural, deci putem conveni ca mutatiile în care omul nu a avut niciun amestec sunt naturale. Sa întelegem atunci ca, în opinia unei parti a publicului, doar mutatiile provocate de om sunt periculoase?
Marturisesc ca nu am habar de genetica; la fel ca 99,99% din populatia globului. De pilda, habar nu am daca exista o gena a agresivitatii si daca ea ar putea fi modificata astfel ca gainile, de exemplu, sa devina razboinice si sa ne atace în haita, atunci cand deschidem usa cotetului.
Presupun ca toti cei care îsi fac probleme apropo de ingineria genetica au în minte scenarii ca cel de mai sus.
Cu toate acestea, nimeni nu ia atitudine împotriva unor mutatii, extrem de multe, pe care le luam ca pe un lucru normal. De pilda, va vine sau nu sa credeti, astazi mancam aproape în exclusivitate, fara sa stim, numai mutanti. Adica alimente care se afla foarte departe de stramosii lor, de animalele si plantele „originale”. Sa nu va închipuiti ca strabunicii nostri mancau altceva: tot mutanti mancau. Nici ei nu aveau, asa cum nu avem nici noi, optiunea de a manca altceva. De ce? Pentru ca ne hranim cu mutanti de circa 10.000 de ani.
Un alt adevar socant este acela ca noi însine nu suntem, într-un fel, decat tot mutanti; culorile diferite ale pielii, ochilor si parului, poate si alte caracteristici fizice si psihice se datoreaza unor mutatii. Ca sa dau doar un singur exemplu, oamenii de stiinta au lansat ipoteza conform careia toate persoanele care astazi au ochi albastri ar fi avut un singur stramos comun, o persoana la care a aparut, pentru prima data, aceasta mutatie.
În plus, functie de tipul si cantitatea de hrana primita ne-am modificat musculatura, dimensiunile corporale absolute si relative, metabolismul, caracteristicile fizice, acuitatea perceptiilor senzoriale, memoria etc.
O mica paranteza pe aceasta tema… Primii oameni, vanatori-culegatori erau, conform descoperirilor arheologice, mai înalti si mai puternici decat oamenii care schimbasera macazul si devenisera agricultori. Acestia din urma munceau mai mult si mai intens si se hraneau mai prost. De aceea erau mai putin înalti si aveau o medie de viata mai mica. Abia în ultimii 50-100 de ani, datorita alimentatiei mult îmbunatatite, omenirea a început sa-ti ridice media de înaltime si sa-si egaleze stramosii vanatori-culegatori. Cu toate acestea, conform studiilor, populatiile actuale din unele tari, ca Turcia si Grecia, de exemplu, au înca o medie de înaltime mai mica decat populatiile care au locuit aceleasi teritorii acum mai mult de 15.000 de ani.
De asemenea, în timp ce vanator-culegatorul se hranea în mod regulat cu circa 75 de plante diferite, dieta agricultorului depindea în proportie covarsitoare de cerealele cultivate. Acestea, continand zaharuri, provocau carii dentare. Resturile gasite în morminte arata în mod clar ca dentitia agricultorilor era mult mai proasta decat a vanator-culegatorilor.
Voi încerca în continuare sa povestesc unele lucruri, fara sa va aglomerez cu prea multe detalii tehnice, vreau sa mentin articolul la un nivel accesibil tuturor, iar dorinta mea nu este sa va propun o dizertatie stiintifica. Nici nu as fi în stare de asa ceva.
Cateva definitii
Haideti, mai întai, sa vedem ce înseamna mutatie… referitor la biologie, nu la spatiul locativ.
DEX-ul zice cam asa: aparitia unui caracter genetic nou, care reflecta o modificare ereditara.
Dictionarul Merriam-Webster defineste mutatia astfel: o schimbare în genele unui animal sau planta, care confera caracteristici fizice diferite de ceea ce este normal.
Dictionarul Larousse spune: mutatia este o modificare survenita în ADN-ul unei celule, avand ca rezultat disparitia unii caracteristice preexistente, sau aparitia unei caracteristici noi.
Şi tot asa… Ati prins ideea: mutatia este o modificare în genele unei fiinte, animal sau planta, care provoaca o modificare a caracteristicilor sale fizice fata de normal. Mecanismul este simplu: de la parinti la copii, în mod natural genele nu se „copiaza” identic. La copiere se petrec unele erori, aparand astfel mutatiile. De obicei, mutatiile acestea strica materialul genetic, din punctul de vedere al naturii. Punctul de vedere al omului poate fi însa diferit, dupa cum veti vedea mai jos.
Vorbeam putin mai sus despre mutatii ca fiind o modificare fata de normal. Ce înseamna însa normal? De pilda, în cazul unei plante, sa zicem porumbul, care este porumbul „normal”? Cel cultivat de stramosii nostri acum 200 de ani? Cel cultivat de… azteci, de pilda? Sau cel cultivat de populatiile pre-columbiene, cele de dinaintea aztecilor?
Ei bine, niciunul dintre acestea nu a fost porumbul normal. Imediat ce adjectivul „cultivat” este alaturat unei plante, avem de-a face în mod automat cu mutanti, foarte diferiti de planta originala.
La fel în cazul animalelor domesticite, adica a celor crescute de om. Şi acestea sunt tot mutanti.
Sa nu va închipuiti ca ingineria genetica se face doar în laboratoare secrete si bine pazite, folosind cele mai performante computere manuite de oameni de stiinta cu creiere super dezvoltate. În ultimii 10.000 de ani mai multa inginerie genetica au facut un agricultorii si pastorii analfabeti si desculti, iar ca laborator s-au folosit de ogoare, grajduri, pasuni, livezi, gradini etc.
Un piculet de istorie
Istoria poate fi privita în multe feluri: ca o succesiune de date importante, ca o serie de realizari ale unor conducatori, ca o succesiune de imperii care se nasc si mor, sau ca o evolutie a filozofiei, artei, tehnologiei etc. Cam asa o priveam si eu pana de curand. În ultimii ani, însa, am început sa privesc istoria ca o serie de transformari provocate, sau influentate de mancare.
Dupa mine mancarea, sau mai bine zis, nevoia de hrana, a fost catalizatorul transformarilor sociale, culturale si geopolitice, al conflictelor militare, al dezvoltarii industriale si a expansiunii economice.
Trecerea omului de la stadiul de vanator-culegator la cel de agricultor a fost, probabil, cel mai mare si cel mai important eveniment din istorie. Trebuie însa punctat faptul ca primele alimente care au format baza alimentatiei omenirii, cantitativ si nutritional, facand astfel posibila aparitia primelor civilizatii (orzul si graul în Orientul Apropiat, meiul si orezul în Asia, porumbul si cartofii în America), nu au fost descoperite din întamplare.
Aceste culturi de plante au aparut în timp, pe parcursul a mii de ani, printr-un proces de evolutie orchestrat de om: procesul se numeste selectie dirijata. Plantele „originale”, cele salbatice, create de natura-mama, adica cele cu adevarat naturale, au fost transformate pentru a se obtine dezvoltarea unor caracteristici favorabile omului. Plantele cultivate sunt, de fapt, inventii; ele au fost si sunt alese si propagate în mod deliberat, si exista doar ca rezultat al interventiei umane.
Istoria trecerii la agricultura (cand spun agricultura includ în termen si cresterea animalelor) ca ocupatie de baza este o epopee despre primii ingineri genetici ai omenirii si despre modul în care ei au facut posibila aparitia civilizatiei, asa cum o întelegem noi. În acest proces omul a transformat plantele si animalele, acestea transformand, la randul lor, omenirea.
Furnizand platforma pe care o civilizatie poate fi fondata, alimentele au functionat si ca un instrument de organizare sociala, dand forma si structura societatilor complexe care au urmat.
Toate structurile politice, economice si religioase ale vechilor civilizatii, de la vanatori-culegatori, au fost bazate pe sisteme de producere si distribuire a hranei. În toata istoria veche, mult înainte de inventarea banilor, hrana însemna bogatie, iar controlul ei însemna putere.
Desi multi dintre noi credem ca a cultiva plante este ceva natural, acum 10-15.000 de ani agricultura a fost ceva extrem de inovator. Vanatorii-culegatori din epoca de piatra ar fi avut un soc puternic vazand campuri întregi cultivate cu porumb, grau sau orez, întinzandu-se pana departe, spre orizont. Cred ca s-ar fi uitat la acestea asa cum ne uitam noi la peisajele de pe Marte. În acea vreme acest tip de peisaj era ceva teribil de nenatural.
Omul modern a aparut acum circa 150.000 de ani. Acei primi oameni moderni erau vanatori-culegatori-pescari si se hraneau cu plante si animale salbatice. Ei au început cultivarea plantelor si cresterea animalelor domesticite numai în ultimii circa 10.000 de ani. Trecerea spre agricultura s-a produs independent în cateva zone si epoci diferite: în Orientul Apropiat acum circa 10.500 de ani, în China acum 9.500 de ani, în America Centrala si de Sud acum cel putin 6.000 de ani (unii cercetatori afirma ca domesticirea porumbului ar fi putut începe chiar acum 9-10.000 ani). Din aceste trei mari focare tehnologia cultivarii cerealelor s-a raspandit în întreaga lume.
Daca întreaga istorie de 150.000 de ani a omenirii ar putea fi comasata într-o singura ora, agricultura ar fi aparut în doar ultimele 4 minute.
Desi exista mai multe animale care aduna si stocheaza seminte si alte parti de plante, omul este unic prin faptul ca alege în mod deliberat anumite plante, selectandu-le si propagandu-le doar pe acelea care au caracteristicile dorite de el.
Plantele si animalele au fost domesticite ca sa se potriveasca mai bine nevoilor umane. Ele sunt creatii umane, concepute anume ca sa produca mancare în forme noi si în cantitati mai mari decat ar fi aparut în mod natural, oferite de „originalele” salbatice.
Trei dintre plantele domesticite de om, graul, orezul si porumbul, aveau sa se dovedeasca cele mai importante. Ele au stat la baza civilizatiei umane asa cum o stim astazi.
Va voi povesti în episoadele urmatiare cum omul a stiut, la început, sa manipuleze în favoarea sa mutatiile întamplatoare, petrecute în mod natural.
(va urma)
Bibliografie:
genomevolution.org/
agron-www.agron.iastate.edu/
www.nytimes.com/
en.wikipedia.org
turbocharged.us.com/
www.allaboutwheat.info/
Tom Standage – An Edible History of Humanity
web.duke.edu/
www.knowledgebank.irri.org/
teosinte.wisc.edu/
korallion.blogspot.ro/
www.westeyehospital.ro/


5 comentarii pe “Mutantii din bucatarie (1)

  1. TeoBucatar spune:

    Fara doar si poate in asemenea conditii este aproape imposibil sa poti vorbi de o alimentatie naturala oricate eforturi ai face.
    Personal sunt ingrozita de evolutia lucrurilor, am scos din alimentatia familiei multe produse iar pe unele incerc sa le produc pe cat posibil.
    Toate cele bune!

    • Radu Popovici spune:

      @teoBucatar: Ideea articolului este ca normalitatea este relativa si ca nu trebuie sa ne isterizam atunci cand auzim de inginerie genertica aplicata la alimentatie.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Multumesc pentru comentariu. Din pacate sunt foarte pe fuga si nu am timp de un raspuns elaborat. Sper ca urmatoarele doua parti ale articolului sa raspunda la multe dintre intrebarile tale. In ce priveste ezitarile intre normal vs. mutant, ele se datoreaza, printre altele, si nestiintei mele. Mi-a fost destul de greu sa ma orientez intr-un domeniu foarte specializat. Posibil s-o mai fi si zbarcit pe ici-colo.

  2. cristi-j spune:

    Cateva idei legate de articolul de azi :

    Cu cateva reglaje fine, foarte corect tot ce-ai spus, abia astept sa vad unde mergi mai departe.

    Nu sunt foarte sigur dar parca articolul are un ton oarecum dojenitor si nu stiu daca e foarte potrivit.

    Pui intrebarea ce inseamna mutatie si apoi ce inseamna normal. Nu spui ce inseamna normal si nu cred ca exista un raspuns in acest caz, daca te uiti la definitiile din dictionare e greu sa alegi una care se potriveste.
    In acelasi timp pare ca pui fata in fata, de mai multe ori, mutant cu original (uneori intre ghilimele alteori nu). Eu vad o problema aici. Orice viata inseamna evolutie, transformare si uneori aceasta e suficient de importanta incat sa devina mutatie. Daca mai adaugi multiple variabile si o lunga perioada de timp nu prea mai exista nimic „batut in cuie”, nimic normal, nimic original. Doar daca esti de acord cu teoria creationista, daca de exemplu dumnezeu a creat porumbul intr-o joi pe la 15:45, doar atunci exista o planta originala, altfel orice planta e rezultatul evolutiei, transformarii, mutatiilor, si asta in mod continuu, cu sau fara ajutorul oamenilor. Probabil tu te referi la momentul in care specia umana a trecut la stadiul de agricultori doar ca nu a fost un moment, a durat mult, foarte mult.

    Omul fiind si el parte din natura s-ar putea spune ca toate mutatiile sunt naturale. De exemplu unele plante au nevoie de insecte pentru a se inmulti si insectele au creat mutatii in acele plante, se poate spune ca mutatiile sunt naturale, nu-i asa ? Se poate argumenta ca e cam la fel in cazul oamenilor.

    Cele doua feluri in care ai vazut si vezi istoria nu mi se pare ca se exclud, mai mult se completeaza.

    Sper ca la sfarsitul serialului sa pui si sa raspunzi la intrebarea care pare cea mai importanta, pornind de primele randuri ale articolului, „ce inseamna sa mananci natural ?” Pentru ca mutatiile si procesarea mancarii sunt si ele de mai multe feluri si trebuie gasita, sau macar cautata, situatia cea mai echilibrata.
    Si tot legat de mancare naturala, un subiect interesant tine de „bio, organic, natural, free-range”, istoria fenomenului si daca e cu adevarat posibil asa ceva in ziua de azi.
    Putini stiu ca toata aceasta nebunie cu acesti termeni (la fel ca in cazul „low-fat, light”) a fost de fapt creata de serviciile de marketing ale supermarketurilor si producatorilor industriali de mancare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.