Mutantii din bucatarie (2)

„Naturalul” facut de om
În general, lucrurile s-au întamplat astfel: o mutatie aparuta în mod natural a fost propagata de om la început poate inconstient, dar apoi în mod sigur cu intentie, programatic; scopul propagarii mutatiei a fost acela de a obtine mai multa hrana cu mai putina bataie de cap.

Despre porumb
Porumbul este exemplul care ilustreaza cel mai bine faptul ca plantele domesticite sunt o creatie umana, un mutant de fapt. El este rezultatul propagarii de catre om a mai multor modificari în genele plantei, care au transformat-o dintr-o simpla iarba într-un mutant bizar, gigantic, care nu ar putea supravietui de unul singur în natura.
Porumbul este descendentul „porumbului” salbatic, numit teosint. Acesta este o iarba indigena din Mexicul de astazi. Denumirea „teosint” provine din limba nahuatl si este compus din „centli” (pe care îl traduc ca „proto-porumb”, în lipsa unei alte denumiri) si „teo”, care înseamna „zei”, conform unor cercetatori (Wilkes, 1967)
Cele doua plante, teosintul si porumbul, arata extrem de diferit. Aceasta diferenta uriasa se datoreaza însa doar catorva mutatii genetice.
teosint - Mutantii din bucatarie (2) 1 - Retetele lui Radu
O prima diferenta evidenta între cele doua plante este ceea ca teosintul prezinta stiuleti care au doar doua randuri de boabe, înconjurate de aparatori groase, protectoare, numite „glume”. Aceste „glume” sunt bractee, un fel de membrane-frunze, care sunt situate la baza fiecarui spiculet al unei graminee. Marimea glumelor este controlata de o gena numita „tga1”, iar o mutatie naturala a cestei gene duce la micsorarea glumelor si la expunerea boabelor de pe stiulete. Acest lucru înseamna ca boabele expuse au sanse mici sa supravietuiasca, conferind plantei mutant un mare dezavantaj reproductiv. Aceeasi mutatie face însa teosintul mai atractiv pentru oameni, caci nu mai sunt nevoiti sa îndeparteze glumele înainte de a manca boabele.
Adunand în mod constient doar plantele mutante, cele cu boabele expuse, si apoi plantand unele dintre aceste boabe (seminte), proto-agricultorii au putut creste proportia de plante cu boabele expuse. Mutatia tga1 face ca teosintul sa supravietuiasca mult mai greu în salbaticie, dar îl face mai atractiv pentru oameni, care au stiut apoi sa propage aceasta mutatie folositoare. Astazi, glumele porumbului sunt atat de mici încat se pot remarca doar atunci cand ne mai raman printre dinti. Ele sunt pojghita transparenta, matasoasa, care înconjoara fiecare bob.
teosint2 - Mutantii din bucatarie (2) 2 - Retetele lui Radu
O alta deosebire evidenta între teosint si porumb sta în arhitectura, sau structura, cea care determina pozitia si numarul de parti reproductive masculine si feminine, sau inflorescentele. Teosintul are o arhitectura ramuroasa, cu tulpini multiple, fiecare purtand o inflorescenta masculina si cateva inflorescente feminine. Porumbul are o singura tulpina, nu are ramuri, are un singur organ masculin, numit „spic” sau „panicul” si mult mai putine, dar mai mari, inflorescente feminine, undeva la mijlocul tulpinii, numite stiuleti, îmbracati în panusi. Stigmatul pistilului este foarte lung și formeaza matasea porumbului. De obicei, planta are doar un singur stiulete, dar unele varietati pot prezenta doi sau trei.
Aceasta schimbare în arhitectura plantei este rezultatul mutatiei unei gene numita „tb1”. Din punctul de vedere al plantei, mutatia tb1 este un dezavantaj: face fertilizarea, în care polenul de la inflorescenta masculina trebuie sa ajunga pe cele feminine, mult mai dificila. Din punctul de vedere al omului este un mare avantaj, caci un numar mic de stiuleti mari sunt mai usor de recoltat decat un numar mare de stiuleti mici. Proto-agricultorii aveau tendinta de a culege stiuletii de la plantele cu aceasta mutatie. Ştiuletii, fiind mai aproape de pamant, sunt mai aproape de sursa de hrana si pot creste mai mari. Plantand boabe de la plantele mutante, au propagat o planta inferioara, dar un aliment superior.
Selectia umana a condus întregul proces. Cand proto-agricultorii au cules proto-porumb, au preferat plantele cu stiuleti mai mari; iar boabele de la ei au fost folosite ca seminte. În acest fel, mutatiile au dus la aparitia unor plante cu stiuleti mari si cu mai multe boabe, caracteristici care s-au accentuat continuu de la o generatie la alta.
Aceasta evolutie se poate vedea clar în descoperirile arheologice: într-o caverna din Mexic a fost gasita o secventa de stiuleti, crescand în lungime de la 1,5 cm la 30 cm. Din nou, caracteristica ce face ca planta sa fie preferata de om, îi reduce acesteia sansele de a supravietui în salbaticie, de una singura. O planta cu un stiulete mare nu se poate înmulti singura de la an la an, caci atunci cand stiuletele cade pe pamant, iar boabele se împrastie, multitudinea lor si raspandirea pe o zona redusa creste competitia: toate plantele noi se lupta pe nutientii aflati pe o zona redusa de sol. Pentru ca planta sa se poata înmulti trebuie ca boabele sa fie separate manual de pe stiulete si plantate la distanta unul de altul, iar acest lucru poate fi facut doar de om.
Pe scurt, pe masura ce proto-porumbul se transforma în ceea ce avea sa fie porumbul de astazi, planta devenea din ce în ce mai dependenta de om.
Despre grau si orez
Alte doua alimente de baza, graul si orezul sunt si ele rezultatul unui proces de selectie, în care au fost propagate mutatiile necesare pentru ca planta sa devina un aliment mai usor disponibil si mai abundent. Atat orezul cat si graul sunt cereale, diferenta dintre variantele lor salbatice si cele domesticite este ca acestea din urma sunt „necasante”.
Boabele cerealelor sunt atasate de un cetral, numit „rahis”. Pe masura ce graul salbatic se coace, rahisul devine casant si se sparge la atingere, sau cand suflat de un vant puternic, împrastiind semintele. Acest lucru este bun din perspectiva plantei, caci asigura dispersarea semintelor odata ce s-au copt; este însa rau pentru oameni, caci ei doresc sa poata culege boabele coapte.
La o mica parte din plante, o mutatie a facut ca rahisul sa nu mai fie casant, chiar daca semintele sunt coapte. Acest tip de rahis este numit „rahis tare”. Mutatia este un adevarat blestem pentru plante, caci nu-si mai pot raspandi semintele, dar o binecuvantare pentru oamenii care aduna boabele, caci pot recolta un numar mai mare de boabe dintr-un singur loc. Daca o parte din boabele culese sunt plantate pentru recolta de anul viitor, mutatia rahisului tare va fi propagata. Arheologii au estimat ca plantele cu rahis tare au devenit predominante în circa 200 de ani, perioada care corespunde, în mare, cu cea de domesticire a graului (la porumb coceanul este, de fapt, un imens rahis necasant).
O mutatie a graului a facut ca glumele tari, care acopera fiecare bob, sa se separe mai usor, aparand varietati „auto-treierante”. Boabele individuale sunt mai putin protejate, asa ca aceasta mutatie este, si ea, un lucru rau pentru planta în sine, dar unul bun pentru agricultori, caci face ca boabele sa se separe mai usor dupa ce graul a fost taiat. Odata boabele separate de spice, cele mici si cele cu glumele însa atasate au fost neglijate în favoarea celor mai mari si fara glume. Astfel s-a propagat înca o mutatie.
O alta trasatura comuna multor plante domestice este pierderea „dormantei”, un fel de somnolenta a semintelor. Aceasta este un mecanism natural, care determina momentul în care germineaza o samanta. Multe seminte au nevoie de stimuli specifici, cum este lumina sau frigul, înainte de a începe sa germineze, asigurandu-se astfel ca o fac în conditii favorabile. Semintele care au nevoie de vreme rece pentru a germina, nu vor face acest lucru toamna, ci vor astepta pana ce iarna aproape a trecut. Agricultorii vor ca semintele se înceapa sa germineze imediat ce au fost plantate. Într-o selectie de seminte, unele vor avea dormanta mare, altele nu; este clar ca acelea care încep sa creasca mai repede au o tendinta mai mare de a fi adunate, formand baza noii recolte. Orice mutatie care elimina dormanta unei seminte are tendinta de a fi propagata de om.
Similar, cerealele salbatice nu germineaza si nici nu se coc toate în acelasi moment. Acest lucru face ca, indiferent de regimul pluvial, macar unele dintre plante vor da seminte mature pentru anul viitor. Recoltarea efectuata pe un camp întreg în aceeasi zi, favorizeaza boabele care sunt aproape coapte în acel moment. Cele prea coapte, sau cele necoapte, vor fi mai putin viabile. Efectul dorit este de a reduce variatia momentului de coacere de la un an la altul, ca în final întreg campul sa se coaca în acelasi moment. Acest lucru nu este deloc bun pentru planta, caci exista sansa ca o întreaga generatie sa moara din cauza vremii, dar este bun pentru om, caci poate recolta un camp întreg în doar cateva zile.
În cazul orezului, omul a ajutat la propagarea acelor plante mai înalte si mai mari, ca sa se poata recolta mai usor, si a celor cu boabe mai mari, pentru a obtine recolte mai bogate.
Domesticirea graului si orezului a facut ca plantele sa fie total dependente de om. Orezul si-a pierdut abilitatea naturala de a supravietui în campurile inundate. Ambele sunt mai putin capabile sa se reproduca singure, din cauza selectiei rahisului necasant. Domesticirea graului, porumbului si orezului, ca si a rudelor lor (orz, secara, ovaz si mei), tine cont de o singura regula: aliment mai usor disponibil, planta mai putin rezistenta.
Toate plantele cultivate astazi au trecut prin mutatii asemanatoare. Exemple pot fi date cu miile As vrea doar sa fac o mica paranteza si sa povestesc foarte pe scurt despre morcovi. Morcovii portocalii sunt mutanti. Morcovii salbatici, cei naturali, erau de culoare violeta, iar varianta portocalie, mai dulce, a fost creata de gradinarii olandezi, în secolul al XVI-lea, în onoarea lui Wilhelm I de Oranie, al carui blazon avea culoarea portocalie.
A existat o încercare a unui supermarket britanic, în anul 2002, de a introduce morcovii violeti pe piata, dar a esuat fiindca publicul a preferat în continuare varietatea mutanta portocalie.
Daca revenim la comasarea istoriei umanitatii într-o singura ora, morcovii, asa cum îi stim si asa cum îi acceptam, exista de doar 12 secunde.
morcovi - Mutantii din bucatarie (2) 3 - Retetele lui Radu
Despre animale
Acelasi lucru s-a petrecut atunci cand oamenii au domesticit animalele, începand cu oi si capre acum 10.000 de ani, în Orientul Apropiat, urmate rapid de vite si porci (porcii au fost domesticiti independent în China, cam în aceeasi perioada de timp), si gaini, acum 8.000 de ani, în Asia de Sud- Est. Multe animale domesticite au creierul mai mic, musculatura, vederea si auzul mai putin dezvoltate decat stramosii lor salbatici. Aceste lucruri le reduc abilitatea de a supravietui în salbaticie, dar le fac mai docile, ceea ce convine omului.
Mutatiile amintite in paragrafele precedente sunt doar cateva dintre cele suferite de porumb, grau si orez. De asemenea, absolut toate plantele cultivate astazi de om au suferit mutatii, mai multe sau mai putine, mai profunde sau mai superficiale, pentru ca omul sa obtina un maxim de eficienta de pe urma cultivarii lor: mai multa masa alimentara, mai putin de lucru, mai multa rezistenta la boli si daunatori etc.
(va urma)
Bibliografie:
genomevolution.org/
agron-www.agron.iastate.edu/
www.nytimes.com/
en.wikipedia.org
turbocharged.us.com/
www.allaboutwheat.info/
Tom Standage – An Edible History of Humanity
web.duke.edu/
www.knowledgebank.irri.org/
teosinte.wisc.edu/
korallion.blogspot.ro/
www.westeyehospital.ro/


5 comentarii pe “Mutantii din bucatarie (2)

  1. Marius Tudosiei spune:

    Domnule,
    sunt putini oameni care mai fac asta. Documentare serioasa, scris asezat. Oricat de mult mi-ar placea sa fiu acolo, in randul lor, nu sunt. Desi mi-ar placea! Dar asta e motivul pentru care apelam la tine si citim cu interes rezultatul documentarilor tale.

    Un lucru pentru care, Radu, ai toata recunostinta mea.
    Multumesc!

    • Radu Popovici spune:

      @Marius: Iar eu, atunci cand scriu asezat, ceea ce nu se intampla foarte des, am nevoie de cititori de oa numita factura. Asa ca iti intorc multumirile. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.