Ardei iute Naga Jolokia matur 
Iubesc ardeii iuţi şi gătesc adesea cu ei. Sunt sănătoşi şi, folosiţi cum şi cât trebuie, dau un gust senzaţional mâncării. Întotdeauna i-am încurajat pe cei reticenţi să încerce un pic de ardei iute. Cred că folosirea lui îţi dezvoltă înclinaţia de a experimenta în bucătărie, ca şi capacitatea de a simţi altfel celelalte gusturi. Există totuşi cel puţin un ardei iute pe care nu vă sfătuiesc să-l încercaţi, indiferent cât de curajoşi sunteţi. Se numeşte Naga Jolokia şi este socotit cel mai iute ardei iute din lume.
 
„Naga” înseamnă „cobră regală” în limba sanscrită. Ardeiul Naga Jolokia este originar, se pare, din ţinutul Naga, situat în nord-estul Indiei şi a fost numit astfel după cel mai veninos şarpe din regiune. Specialiştii încă nu s-au pus de acord dacă este un capsicum chinense, sau capsicum frutescens; se pare că ar fi un hibrid între cele două varietăţi, apărut în mod natural.

„Muşcătura” excepţional de iute a ardeiului este similară cu veninul cobrei regale, putând omorî un om la propriu, mai ales dacă este sensibil la iuţeală, sau are vreo alergie. Acest lucru nu se întâmplă totuşi decât extrem de rar, cei antrenaţi fiind capabili chiar să mănânce mai mulţi ardei la rând (cred că recordul mondial aparţine unei tinere din Assam, care a dat gata 60 de bucăţi).
Naga Jolokia este răspândit în mai multe regiuni; i se mai spune Bhut Jolokia (bhut înseamnă stafie, jolokia înseamnă ardei iute), Nai Miris în Sri Lanka (nai înseamnă cobră, iar miris înseamnă ardei iute) şi Bih Jolokia în statul indian Assam (bih înseamnă otravă). Nu are rost să amintesc toate denumirile ce i se atribuie în fiecare regiune unde este prezent, dar peste tot numele îi este legat de extraordinara şi periculoasa iuţeală. Actualmente a fost naturalizat şi în America Latină, şi chiar în Europa.
Ardeiul matur măsoară 6–8,5 cm lungime şi 2,5-3 cm lăţime, iar culoarea sa este portocaliu închis sau roşie. De fapt, seamănă bine cu ardeiul Habanero, dar are pieliţa rugoasă şi denivelată.

Ardei iute Naga Jolokia uscat
Una dintre metodele de a măsura iuţeala ardeilor este Scoville; la început era o măsurătoare bazată pe diluarea extractului de ardei iute şi evaluarea lui organoleptică, efectuată de subiecţi umani. Rezultatele ei sunt date în unităţi Scoville. Cum se procedează: explicat foarte simplist, se extrage o soluţie din ardeiul respectiv şi se diluează cu o cantitate egală de apă, de atâtea ori până ce iuţeala nu se mai simte. Numărul de diluări este denumit unităţi Scoville.
În ultimii ani, iuţeala ardeilor este determinata de HPLC (high-performance liquid chromatography). Rezultatele obţinute cu aceasta metodă se pot corela aproximativ cu unităţile Scoville; 15 unitati Scoville sunt egale cu 1 ppm (părţi per milion) de capsaicină si alţi capsaicinoizi. Acestea sunt substanţele „responsabile” cu iuţeala ardeilor.
Cei mai iuţi ardei (capsicum chinense) au între 200.000 si 300.000 de unităţi Scoville; ardeii foarte iuţi thailandezi abia ating 100.000. Varietăţile mai comune, cum ar fi mexicanul jalapeno, sau italienescul peperoncino, ajung abia pe la 5.000 de unităţi Scoville. De notat că măsurătorile Scoville se referă la ardeii iuţi uscaţi; cei proaspeţi au, de obicei, o iuţeală mai mică cu un ordin de mărime (cam de 10 ori mai mică).

Măsurătorile efectuale pe Naga Jolokia au arătat rezultate între 855.000 şi 1.042.000 de unităţi Scoville, adică de trei ori mai mult decât următorul ardei aflat pe lista iuţelii, Red Savina. Ca o comparaţie, capsaicina pură are în jur de 15.000.000 de unităţi Scoville.

Ce naiba poţi face cu un ardei atât de iute încât nu numai că nu poate fi mâncat, ci este şi extrem de periculos? Ei bine, este cules, sortat şi prelucrat de oameni care se protejează cu mănuşi de cauciuc şi cu măşti pentru a i se extrage capsaicina. La ce este bună? Oamenii de ştiinţă spun că ar putea fi un panaceu universal. Studiile care se fac acum arată că ar putea vindeca diabetul, că ucide celulele canceroase, că poate trata hemoroizii etc. mai mult, se pare că această substanţă va revoluţiona medicina prin efectele ei calmante. Ea acţionează direct şi selectiv asupra nervilor durerii, şi nu asupra tuturor nervilor. Cu alte cuvinte, afectează doar durerea şi nu acţionează şi asupra capacităţilor motorii ale pacienţilor. După o anestezie cu capsaicină, ne vom putea scoate o măsea fără dureri şi fără să ne amorţească obrajii, limba, cerul gurii, nările etc.

Şi cu toate acestea, poate ucide. Atenţie, deci, nu puneţi gura pe Naga Jolokia! Eu sunt un mare amator de ardei iuţi şi mănânc chestii cu adevărat iuţi fără probleme. Fac faţă cu succes oricăror mâncăruri iuţi mexicane, thailandeze şi indiene, dar niciodată nu mi-aş pune mintea cu Naga Jolokia. Dacă nu mă credeţi, priviţi filmuleţele de mai jos. Cei doi îndrăzneţi sunt antrenaţi şi, după părerea mea, mai şi trişează, căci mănâncă ardeiul ne-uscat, adică de circa 10 ori mai puţin iute decât cel uscat, înfruntând doar vreo 100.000 de unităţi Scoville. Oricum, nici chiar proaspăt nu mi l-aş dori în farfurie.
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=-NNzI3RTZ7I&feature=related[/youtube]
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=ELN1BxqpjFg&feature=related[/youtube]