O noua carte, noi emotii

Am iubit întotdeauna cartile. Am avut, de mic, crescand într-o casa în care peretii erau „tapetati” cu rafturi de carti, o relatie deosebita cu ele.
Sa nu ma întelegeti gresit. Nu am nimic împotriva sa citesc ecrane de monitor, nu am nimic contra unui Kindle sau a unui alt gadget asemanator, este grozav de comod în calatorii, dar nimic nu se compara, pentru mine, cu sentimentul pe care îl ai atunci cand citesti o carte adevarata.
Penang Heritage Food - Yesterday’s Recipes for Today’s Cook
Exista între cititor si carte un anume fel de intimitate, intelectuala si tactila deopotriva, caci senzatia atingerii copertilor si a întoarcerii paginilor este aproape senzuala fata de contactul impersonal cu butoanele, sau touch-screen-ul unui computer.

Îmbinand pasiunea pentru gatit cu cea pentru carti, am strans pe nesimtite vreo 500 de volume despre gastronomie: retete, memorii, jurnale de calatorie, enciclopedii, manuale etc. Nu cred ca, în afara de cele din Africa sub-sahariana si de unele dintre „stan”-urile din Asia Centrala, mai exista vreo tara despre a carei bucatarie sa nu am macar un volumas.
Prietenii si rudele ma stiu deja: care cum calatoreste în afara tarii, caci de ce se publica sau traduce pe la noi ma cam ocup singur, îmi aduce cate o carte.

Am avut bucuria ca zilele trecute sa primesc un volum dedicat unei culturi culinare care ma intereseaza din ce în ce mai mult. Este vorba despre „Penang Heritage Food – Yesterday’s Recipes for Today’s Cook”, scrisa de Ong Jin Teong si aparuta la editura Landmark Books.

Cartea descrie bucataria din Penang, una dintre bucatariile regionale ale culturii peranakan, oferind un punct de vedere dual: cel al unui baietel, care intervine cu amintirile sale despre modul în care i se gatea acasa, în familie, si cel al unui bucatar destul de experimentat, care încearca sa recreeze la zenitul vietii universul culinar-cultural al copilariei. Este, daca mi se permite o metafora, un fel de “Amintiti din copilarie” scrise de un bucatar malaezian.

Autorul povesteste despre specialitatile din Penang, despre influentele chinezesti (Hainan si Hokkien), cele malay, indiene si thailandeze, fiecare dintre acestea ilustrata cu preparate caracteristice. Povesteste, de asemenea, despre condimente, ierburi, legume si mirodenii, despre echipamentul din bucatarie etc.

Citeste si articolul →   Castigatorii concursului dotat cu premii de la Singer Romania

Aceasta interesanta paleta de informatii este presarata cu amintirile din copilarie, dintr-o epoca astazi, din nefericire, pe cale de disparitie: persoane, locuri, atitudini, mici anecdote, atmosfera.
Ong Jin Teong
Autorul s-a nascut în Penang, într-o familie nonya. Mama sa, în memoria careia a scris cartea, era un bucatar foarte apreciat, care tinea cursuri la Penang YWCA si la MGS Old Girls’ Association. Ong Jin Teong a studiat la Londra, la Electrical Engineering, a fost profesor la Nanyang Technological University’s College of Engineering; este pensionar si bunic. Un intelectual atras de gastronomie. Dorinta de a-si împartasi ideile si cunostintele culinare, combinata cu experienta acumulata ca profesor, l-au facut sa tina cursuri si demonstratii în Penang, Kuala Lumpur, Perth, Singapore si Londra.

Va marturisesc ca înca nu m-am apucat sa citesc „Penang Heritage Food – Yesterday’s Recipes for Today’s Cook”. Abia am rasfoit-o putin; un fel de preludiu al unui îndragostit patimas. Am parcurs cuprinsul, am citit introducerea, am cautat cateva date despre autor pe internet.
Este una dintre putinele carti despre bucataria asiatica ce îmi pare reala, fara cosmetizari occidentale, scrisa de un localnic care a trait de mic langa si pentru mancare.

Astazi si maine am doua evenimente importante la GUXT, care ma vor tine, probabil, departe de acest volum înca doua zile. Am nevoie de tihna si de o anumita stare de spirit pentru o carte care promite atat de mult. Abia astept week-end-ul… cu multa emotie.


18 comentarii pe “O noua carte, noi emotii

  1. Laura Pricop spune:

    Spor la citit, sa-ti fie sursa de informatie si inspiratie si sa vii cu retete interesante.
    Imi pare atit de rau ca nu inteleg si eu engleza. As fi avut acces la atitea surse de informatie. Este extraordinar ca tu si alti citiva ne ajutati dindu-ne informatii in romana.
    Iti multumesc pentru ce am invatat de la tine pina acum si pentru ce voi mai invata in viitor. Sotul meu iti este cel mai recunoscator. El maninca foarte picant si multe dintre retetele tale i s-au potrivit. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Laura: Ma bucur mult ca blogul meu te-a ajutat. Ce imi spui acum ma unge pe suflet fiindca este exact ceea ce eu doresc de la acest blog. Simt ca am muncit cu folos. 🙂

  2. Micul spune:

    Da, bpt multe, globus, romanul secolului xx, enigma, colectia romanul de dragoste si multe altele care nu erau din colectii. Cel mai iubit dintre pamanteni, prima editie, care n-a mai aparut in acea varianta, au cenzurat-o si a aparut in ceva colectie de care nu-mi mai aduc aminte, toate cartile lui james clavell,
    Nu sunt o nostalgica a perioadei ceau, dimpotriva eram studenta in Timisoara ( pe strazi pana a inceput sa se traga ), dar niciodata nu voi uita ca au fost si lucruri bune. Printre ele faptul ca ai mei veneau la 3 acasa si aveam o viata defamilie zilnica. Acum sunt zile in care al meu nu vede copiii decat dimineata cand pleaca.
    Ei da, din pacate nu putem selecta doar ce vrem noi, una vine cu cealalta.
    Sa ai spor , dar sunt sigura ca faci fata cu brio.

    • Radu Popovici spune:

      @Micul: Munca nu l-a facut pe om… Om esti atunci cand esti uman, nu un robot. Om esti cand petreci timp cu familia si cu prietenii, cand socializezi, cand reusesti sa ii cunosti pe ceilalti si pe tine insuti.
      Din pacate, suntem angrenati in acest mecanism numit societate civilizata: muncim mai mult decat se cuvine si ne neglijam familiile si prietenii. Facem totul in fuga si fugim inclusiv pe langa viata.

  3. Micul spune:

    Ce amintiri. Dupa ce am mai crescut, am avut inclusiv catalog cu toate titlurile din biblioteca. Daca imprumutau ai mei cuiva vreo carte, imediat scriam in caiet (ceea ce nu a impiedicat pe cate unul sa se faca ca uita de ea), si stateam cu grija sa ne-o dea inapoi. Varul mamei mele lucra la centrul de librarii si venea o data pe luna sa ne aduca noutatile. Ce fain era. Primeam si maculatura obligatorie de cumparat, dar ce mai conta.
    Sa o citesti sanatos si sa ai weekend fain.

    • Radu Popovici spune:

      @Micul: Dar de colectii ce zici? Biblioteca pentru toti, Cutezatorii, Secolul XX, Povestiri SF si atatea altele… Parca viata avea alt gust. NU neaparat mai bun, dar altul… al tineretii.
      Sper sa am timp sa incep cartea maine, caci se anunta pregatiri intense de evenimente culinare pentru saptamana viitoare si o sa fiu agitat si ocupat. Nu ca ar fi ceva rau in asta. 🙂

  4. Didi spune:

    si ai uitat sa mai adaugi la placerea de a citi carti din hartie, despre mirosul lor de tus.
    sa deschizi pe alea din copilarie, pastreaza parfumul de atunci, cu totul altul decat al “ingredientelor” moderne (ma refer chiar la mirosul in sine, nu este o metafora).

    despre carte, este un plus daca ti s-a parut autentica, necosmetizata…
    abia astept primele teste

    • Radu Popovici spune:

      @Didi: In general, mirosul puternic deconspira o cerneala tipografica de proasta calitate, asternuta pe o hartie poroasa, ieftina. Asa miroseau cartile copilariei, adolescentei si tineretii mele. Cartile tiparite corect nu au miros de cerneala… sau poate doar o aroma foarte fina, rezultata din combinatia de hartie cu cerneala, ambele de buna calitate.

  5. Memphis spune:

    Wow! Pare o carte care merita citita. Felicitari pentru obtinerea ei si spor la citit.
    Spor de asemenea la gatit; mi-a placut mult seria aceasta lunga de retete asiatice. Parca ti-a revenit entuziasmul sau asa mi se pare mie. Simt la tine un nou suflu. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Memphis: Nu cred ca este vorba de entuziasm neaparat, ci de timp liber. Proiectele in care sunt implicat imi cer, cel mai adesea, sa gatesc europeneste. N-avea grija, seria asiatica nu poate continua prea mult. Dar va mai scoate capul la suprafata din cand in cand.

  6. cristi-j spune:

    Ma bucur mult pentru tine si iti doresc un week-end foarte placut. Iti dai seama ca sunt putin gelos … hahaha
    Daca ai cautat pe net ai vazut probabil ca Landmark Books e o mica editura din Singapore si acum ceva vreme citisem (prin nu stiu ce intamplare) ca vor sa scoata o intreaga serie de acest fel despre “heritage food”. Pana acum au doar doua carti, despre Singapore si Penang. Si mai au ceva interesant, “Secrets of chinese nutrition”.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: He, he, stiam ca o sa fii gelos.
      Da, m-am uitat si dupa Landmark Books. O sa comand “Secrets of chinese nutrition” pe Amazon.

      Deocamdata, mai astept un transport de ingrediente din Filipine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.